| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| bag |
bag |
No synsets found
|
@bag,@ a @băga@ v. t...
@BAG@ cf. vb. a băga...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| acela |
acela |
No synsets found
|
@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
@AC'ELA@ pron. cela,...
@ac'ela@ pr. m., adj...
@AC'ELA ac'eea (ac'e...
@AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
@ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
@AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
acela el...
@ac'ela@ pron. m., a...
@ac'ela@ #pr.# #m.#,...
|
| care |
care |
No synsets found
|
@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
@C'ARE@ conj. v. $cu...
@C'ARE@ pron. v. $ci...
@C'ARE@ pron., adj. ...
@c'are@ adj. m., g.-...
@c'are@ pr. m., g. (...
@C'ARE^1@ $pron. int...
@C'ARE^2@ $pron. rel...
care contine grupari...
Care lucreaza fara s...
|
| fute |
fute |
No synsets found
|
@FÚTE,@ $fut,$ vb. I...
@fúte@ [#At:# (#a.# ...
fute...
@f'ute (fut, fut'ut)...
fute
@fute,@ $fut (#obs.#...
@f'ute,@ prez. ind. ...
@f'ute@ (#ar.# $fut,...
@$f'ute$@
[#At:# (#...
|
| jumătate |
jumătate |
No synsets found
|
@JUMĂT'ATE,@ $jumătăți,$ #s. f.# @1.@ Fiecare dintre cele două părți egale în care se poate diviza un întreg; parte dintr-un întreg divizat în două părți aproximativ egale. * $Jumătate de măsură$ = măsură fragmentară, incompletă, numai pe jumătate. * #Loc. adv.# $Pe$ (sau $în) jumătate$ = în două părți egale, pe din două; parțial, incomplet; $#p. ext.#$ segmentat, trunchiat. * #Expr.# $A face$ (ceva) $pe jumătate$ = a nu duce (ceva) până la capăt. $(O dată) și jumătate,$ exprimă ideea de superlativ. $Cu jumătate de gură$ (sau $de glas)$ ori $cu jumătate gura$ (sau $gură)$ sau $cu gura (pe) jumătate$ = cu glas scăzut, fără convingere sau entuziasm. $Cu jumătate de inimă$ sau $cu inima pe jumătate$ = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt. ** (Adverbial) În parte, întrucâtva. @2.@ Soție. @3.@ Punctul care marchează mijlocul unei distanțe în spațiu sau al unui interval de timp. @4.@ (Eliptic) Măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. @5.@ (#Reg.#) Claie mică formată din snopi așezați în formă de cruce. [#Var.#: (#fam.# și #reg.#) @jum'a, jum'ate@ #s. f.#] - #Et. nec.#
@JUMĂT'ATE@ s. @1.@ ...
@JUMĂT'ATE@ s. v. $n...
@jumăt'ate@ s. f., g...
@JUMĂT'ATE ~ăți@ $f....
@jumăt'ate (jumăt'ăț...
@jumăt'ate@ s. f., g...
@jumătáte@ f., pl. $...
@jumăt'ate@ #s. f.#,...
@jumătate@ f. una di...
|
| din |
din |
No synsets found
|
@DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@
@Din@ ≠ în...
@DIN@ prep. @1.@ (lo...
@din@ prep....
@DIN@ $prep.$ 1) $(e...
din punct de vedere ...
Din grecescul orgao ...
[din csúcs = culme, ...
[din ce sursa? si re...
din greaca laur,frun...
|
| China |
China |
No synsets found
|
@China@ #s. f.# #pr....
@CHINA, Republica Po...
@China@ f. imensă ța...
@China@ v. %Trihina%...
@$chin'a$@ $#v#$ #vz...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| celălalt |
celălalt |
No synsets found
|
@C'ELĂLALT, CE'ALALTĂ,@ $ceilalți, celelalte,$ #pron. dem.# @1.@ Cel mai depărtat dintre amândoi, al doilea; ălălalt, aialaltă. * (Adjectival) $Acolo, în partea cealaltă.$ @2.@ (La #pl.#) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație, afară de cel sau cei amintiți în mod special sau scoși din discuție. * (Adjectival) $Ceilalți oaspeți.$ ** (Adjectival; ca determinant al unor cuvinte care exprimă o diviziune a timpului) Imediat următor altuia. $Luna cealaltă.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $celuilalt, celeilalte,$ #gen.#-#dat.# #pl.# $celorlalți, celorlalte.$ - #Var.#: @c'elalalt, c'eealaltă@ #pron. dem.#, @c'elalt, c'ellalt@ #pron. dem.# #m.#] - @Cel(a)@ + @alalt@ (= $ăllalt).$
@C'ELĂLALT@ pron., a...
@c'elălalt@ pr. m., ...
@CELĂL'ALT ceal'altă...
@C'ELĂLALT, CE'ALALT...
@c'elălalt@ pron. de...
@c'elălalt@ #pr.# #m...
@celălalt@ pr. altul...
@C'ELĂLALT, CE'ALALT...
@CÉLĂLALT, CÉEALALTĂ...
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| bagi |
bagi |
No synsets found
|
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| pizdă |
pizdă |
No synsets found
|
@PÍZDĂ@, $pizde$, s....
@P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
@p'izdă (p'izde),@ #...
@PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
@pizdă,@ $pizde #s. ...
@$p'izdă$@
$#sf#$
...
Pizdă...
@p'izdă@ (#var.# $ch...
@$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
|
| la |
la |
No synsets found
|
@LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
@LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
@LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
@LA@ adv. v. $aproap...
@LA@ prep. @1.@ (loc...
@LA@ vb. v. $îmbăia,...
@la@ prep....
@la@ s. m. invar....
@la@ vb., ind. prez....
@LA@ $prep.$ 1) ($ex...
|
| păstrare |
păstrare |
No synsets found
|
@PĂSTR'ARE@ #s. f.# Acțiunea de $a păstra$ și rezultatul ei. * #Loc. adv.# $La$ (sau $în) (bună) păstrare$ = @a)@ la loc sigur; @b)@ (#fam.#) închis; la închisoare. - #V.# @păstra.@
@PĂSTR'ARE@ s. @1.@ ...
@păstr'are@ s. f., g...
@PĂSTR'ARE ~ări@ $f....
păstrare în condi ii...
@păstr'are@ s. f., g...
@păstráre@ f. Acțiun...
@păstr'are@ #s. f.#,...
@păstrare@ f. acțiun...
@PĂSTR'ARE@ #s. f.# ...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| fut |
fut |
No synsets found
|
|
| moarte |
moarte |
No synsets found
|
@MO'ARTE,@ $morți,$ #s. f.# @1.@ Încetare a vieții, oprire a tuturor funcțiilor vitale, sfârșitul vieții; răposare; deces. * #Loc. adj.# $Fără (de) moarte$ = @a)@ veșnic, nemuritor; @b)@ (despre obiecte) foarte durabil, foarte trainic. * $De moarte$ = @a)@ #loc. adj. și adv.# moral; @b)@ #loc. adj.# (în textele bisericești; despre păcate, greșeli) care atrage osânda veșnică; @c)@ #loc. adj. și adv.# #fig.# grozav, cumplit, teribil. * #Loc. vb.# $A face moarte de om$ = a omorî, a ucide. $A-și face moarte (singur$ sau $cu mâna lui)$ = a se sinucide, a se omorî. * #Expr.# $Pe viață și pe moarte$ = @a)@ din toate puterile, cu înverșunare, punându-și viața în joc; @b)@ pentru totdeauna. $(A fi ori a se afla) pe patul de moarte$ sau $pe patul morții$ = (a fi) în agonie. $Între viață și moarte$ = în agonie, aproape de moarte. $Ca de frica morții$ = înfrigurat, febril. $Cu moartea în suflet$ = extrem de mâhnit, de îndurerat; desperat, deznădăjduit. $A se da de ceasul morții$ = a depune eforturi desperate; a se frământa, a se neliniști extrem de mult. $A da moartea în ceva$ = a muri în număr foarte mare. $A azvârli$ (sau $a băga) moartea-n țigani$ = @a)@ a învinui pe nedrept pe cineva, a da vina pe alții; @b)@ a lansa o idee, un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie, derută. $A da mâna cu moartea$ sau $a vedea moartea cu ochii$ = a trece printr-o mare primejdie. $(A fi) uitat de moarte$ = (a fi) foarte bătrân. $A nu avea$ (sau $a nu cunoaște) moarte$ = (despre obiecte) a fi foarte durabil. ** (#Jur.#) $Moarte declarată$ = situație juridică creată unei persoane dispărute în împrejurări care fac să se prezume moartea sa fizică. $Moarte fizică$ = moarte constatată prin act de deces. ** #Fig.# Dispariție, pieire. @2.@ Omor, ucidere; crimă, asasinat; $#p. ext.#$ măcel, masacru. * #Expr.# (#Fam.#) $Moarte de om$ = mare înghesuială, îmbulzeală. ** Pedeapsă capitală; execuție. * #Expr.# $La moarte!$ formulă cu care se cerea pedeapsa capitală pentru un vinovat. @3.@ (#Înv.# și #pop.#) Mortalitate provocată de un flagel; $#p. ext.#$ molimă, epidemie. @4.@ Ceea ce pricinuiește sau se crede că pricinuiește moarte (@1@). * #Expr.# $Moartea mea$ (sau $ta, lui$ etc.) $e...$ sau $e moartea mea$ (ori $ta, lui$ etc.), se spune pentru a arăta că un anumit lucru place cuiva în mod deosebit. @5.@ Compuse: $moartea-puricelui$ = plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpină dreaptă, ramificată, păroasă, cu flori gălbui, dispuse în capitule $(Inula conya);$ (#Med. vet.#; #reg.#) $moartea-găinilor$ = cobe. - #Lat.# @mors, -tis.@
@Moarte@ ≠ înviere, ...
@MO'ARTE@ s. @1.@ de...
@MO'ARTE@ s. v. $dis...
@mo'arte@ s. f., g.-...
@MO'ARTE morți@ $f.$...
moarte fiziologică a...
@moárte (-órți),@ s....
@mo'arte (m'orți),@ ...
@mo'arte@ s. f., g.-...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| gât |
gât |
No synsets found
|
@GÂT,@ $gâturi,$ #s. n.# @1.@ Parte a corpului (la om și la unele animale) care unește capul cu trunchiul; grumaz; gâtlan; $#p. ext.#$ gâtlej. * #Expr.# $A se arunca$ (sau $a se agăța$ etc.) $de gâtul cuiva$ = @a)@ a îmbrățișa (cu căldură) pe cineva; @b)@ a copleși, a obosi pe cineva cu manifestările de dragoste. $A-și rupe$ (sau $a-și frânge) gâtul$ = @a)@ a se accidenta (grav) sau a muri în urma unui accident; @b)@ a-și pierde situația (bună) în urma unor greșeli; a fi arestat, condamnat în urma săvârșirii unei fapte ilegale. $A strânge de gât$ (pe cineva) = a sugruma (pe cineva). $A lua$ (sau $a înhăța) de gât$ (pe cineva) = a înșfăca (pe cineva), a cere socoteală (cu violență), a brutaliza. (#Fam.#) $A face gât$ = a avea pretenții (neîntemeiate); a face gălăgie, scandal. $A da$ (o băutură) $pe gât$ = a bea repede (dintr-o singură înghițitură sau din câteva înghițituri). $A fi sătul până în gât$ = a fi dezgustat, a nu mai putea suporta (în continuare). $A-i sta$ (sau $a i se opri) în gât$ = @a)@ a nu putea înghiți; @b)@ a nu se putea împăca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi. ** Cantitate de băutură câtă se poate bea dintr-o singură înghițitură. @2.@ Parte a unor obiecte, a unor piese etc. care prezintă asemănare cu gâtul (@1@). * $Prună cu gât$ = prună gâtlană. #v.# $gâtlan$ (@2@). - Din #sl.# @glŭtŭ@ "înghițitură".
@GÂT@ s. @1.@ $(ANAT...
@GÂT@ s. v. $măsea.$...
@gât@ s. n., pl. $gâ...
@GÂT ~uri@ $n.$ 1) $...
@gât@ s. n., pl. $g'...
@gât@ #s. n.#, #pl.#...
@gât@ n. @1.@ partea...
@GÂT,@ $gâturi,$ #s....
@GÂT.@ Alb, alb-brun...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| lua |
lua |
No synsets found
|
@LU'A,@ $iau,$ #vb.# I. #Tranz.# @I. 1.@ A prinde un obiect în mână spre a-l ține (și a se servi de el) sau spre a-l pune în altă parte. * #Expr.# $A lua altă vorbă$ = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuții. $A(-și) lua picioarele la spinare$ = a pleca (repede) de undeva. $A lua pușca la ochi$ (sau $la cătare)$ = a pune arma în poziție de tragere, a se pregăti să tragă cu arma; a ochi. $A-și lua pălăria (din$ sau $de pe cap)$ = a saluta. $A lua pasărea din zbor,$ se spune despre un vânător foarte iscusit, bun ochitor. $A-și lua nădejdea$ (de la cineva sau de la ceva) = a renunța la ceva, a nu mai spera. $A-și lua seama$ sau (#intranz.#) $a-și lua de seamă$ = a se răzgândi. $A nu-și lua ochii de la$ (sau $de pe)...$ = a privi insistent. $A-și lua o grijă de pe cap$ = a scăpa de o grijă, a se elibera. $A-i lua cuiva$ (o suferință) $cu mâna$ = a face să-i treacă cuiva (o suferință) imediat. (#Refl.#) $A i se lua$ (cuiva) $o piatră de pe inimă,$ se spune când cineva a scăpat de o grijă chinuitoare. ** A apuca pe cineva sau ceva cu mâna; a cuprinde cu brațul (de după...); $#p. ext.#$ a înhăța, a înșfăca. * #Expr.# (#Fam.#) $A lua purceaua de coadă$ = a se îmbăta. (#Refl. recipr.#) $Poți să te iei de mână cu el$ = ai aceleași apucături ca el. $A se lua de cap$ (sau $de piept) cu cineva$ = a se încleșta la bătaie cu cineva; a se certa în mod violent cu cineva. $A se lua$ (cu cineva) $la trântă$ = a se lupta (cu cineva) corp la corp. @2.@ A mânca (pe apucate), a înghiți din ceva; $#spec.#$ a înghiți o doctorie. * #Expr.# $A (o) lua la măsea$ = a bea peste măsură. @3.@ A îmbrăca, a pune pe sine o haină etc. * #Expr.# $A lua hainele la purtare$ = a îmbrăca în toate zilele hainele de sărbătoare. (#Fam.#) $A-și lua nasul la purtare$ = a se obrăznici. @II. 1.@ A scoate ceva din locul în care se afla; a smulge, a desprinde. ** #Refl.# (Rar) A înceta să mai existe; a dispărea. @2.@ A scoate ceva în cantitate limitată. * #Expr.# $A lua$ (cuiva) $sânge$ = a face să curgă printr-o incizie o cantitate de sânge (pentru a obține o descongestionare, pentru analize etc.). @3.@ A deposeda pe cineva de un lucru (fără intenția de a și-l însuși). * #Expr.# $A-i lua$ (cuiva) $comanda$ = a înlătura (pe cineva) de la un post de răspundere, în special de la comanda unei unități militare. $A-i lua$ (cuiva) $ochii$ (sau $văzul, vederile)$ = a fermeca (pe cineva), a orbi prin strălucire, a impresiona foarte puternic, a zăpăci, a ului pe cineva. $A-i lua$ (cuiva) $viața$ (sau $sufletul, zilele)$ = a omorî. $A-și lua viața$ (sau $zilele)$ = a se sinucide. ** (#Pop.#) A face să paralizeze, a paraliza o parte a corpului. @III. 1.@ A-și însuși ceea ce i se cuvine, a pune stăpânire pe ceva; $#p. ext.#$ a primi, a căpăta. @2.@ A(-și) face rost de ceva; a găsi pe cineva sau ceva. * #Expr.# $Ia-l dacă ai de unde$ (sau $de unde nu-i),$ se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai găsește acolo unde era mai înainte. (#Fam.#) $A nu ști de unde să iei pe cineva$ = a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva. @3.@ A cumpăra. @4.@ A încasa o sumă de bani. @5.@ A-și însuși un lucru străin. @6.@ A cuceri; a ocupa. ** A ataca într-un anumit fel sau cu o anumită armă. @7.@ A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat, contra plată. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $părtaș$ = a-și asocia (pe cineva) într-o întreprindere. $A lua$ (pe cineva) $pe procopseală$ = a angaja (pe cineva) fără salariu, cu promisiunea de a-l căpătui. ** A invita pe cineva la joc, la dans. ** A primi pe cineva la sine; a contracta o legătură de rudenie cu cineva. ** #Refl. recipr.# A se căsători. @8.@ A se angaja, a se însărcina (cu ceva). * #Expr.# $A lua comanda$ = a fi numit la conducerea unei unități sau acțiuni (militare). $A lua$ (un lucru) $în primire$ = a primi un lucru, asumându-și răspunderea pentru buna lui păstrare. $A-și lua răspunderea$ = a se declara și a se socoti răspunzător de ceva. (#Refl. recipr.#) $A se lua la sfadă$ (sau $la ceartă$ etc.) = a se certa. @9.@ A contracta o boală molipsitoare. @10.@ (Despre vase) A avea o anumită capacitate, a cuprinde. @11.@ (În #expr.# și #loc. vb.#) $A lua măsura$ (sau $măsuri)$ = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect. $A lua$ (ceva) $cu chirie$ = a închiria. $A lua$ (ceva) $în arendă$ = a arenda. $A lua parte$ = a participa. $A lua pildă$ = a imita exemplul altuia. $A lua obiceiul$ (sau $năravul$ etc.) = a se obișnui să... $A lua (pasaje$ sau $idei) dintr-un autor$ = a reproduce într-o scriere sau într-o expunere proprie idei extrase din alt autor (indicând sursa sau însușindu-și pasajul în mod fraudulos). $A lua ființă$ = a se înființa. $A lua sfârșit$ = a se termina. $A lua înfățișarea$ (sau $aspectul$ etc.) = a părea, a da impresia de... $A lua un nou aspect, o nouă formă$ etc. = a se schimba, a se transforma. $A-și lua numele de la...$ = a purta un nume care se leagă de..., care amintește de... $A lua o notă bună$ (sau $rea)$ = a obține o notă bună (sau rea). $A lua apă$ = (despre ambarcații) a avea o spărtură prin care intră apa, a se umple de apă. $A lua foc$ = a se aprinde. (#Înv.#) $A lua veste$ (sau $scrisoare, răspuns$ etc.) = a primi veste (sau scrisoare, răspuns etc.). @IV. 1.@ A duce cu sine. * #Expr.# $A-și lua ziua bună$ = a se despărți de cineva, rostind cuvinte de rămas bun. $A-și lua traista și ciubucul,$ se zice despre un om foarte sărac care pleacă fără să aibă ce să ducă cu el. $A-și lua tălpășița$ (sau $catrafusele$ etc.) = a pleca repede dintr-un loc; a o șterge. $A lua$ (pe cineva) $la$ (sau $în) armată$ = a înrola un recrut. $A lua$ (pe cineva) $pe sus$ = a lua (pe cineva) cu forța. $A lua$ (pe cineva) $pe nepusă masă$ = a lua (pe cineva) fără veste, cu forța. $A-l lua moartea$ sau $Dumnezeu$ (ori, #depr.# $dracul, naiba)$ = a muri. $L-a luat dracul$ (sau $mama dracului, naiba),$ se spune când cineva este într-o situație critică sau la capătul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (În imprecații) $Lua-l-ar naiba!$ ** A duce cu sine una sau mai multe persoane, cu rolul de însoțitor. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ (sau $cu frumosul, cu binișorul, cu încetișorul$ etc.) = a proceda cu tact, cu blândețe, a trata (pe cineva) cu menajamente. $A lua$ (pe cineva) $cu răul$ = a se purta rău (cu cineva). $A lua pe cineva cu măgulele$ sau (#refl.#) $a se lua pe lângă cineva cu binele$ = a măguli pe cineva (pentru a-i câștiga bunăvoința). $A lua$ (pe cineva) $sub ocrotirea$ (sau $sub aripa) sa$ = a ocroti (pe cineva). $A lua$ (pe cineva sau ceva) $în batjocură$ (sau $în bătaie de joc, în râs, în zeflemea, peste picior$ etc.) = a-și bate joc de cineva. $A lua$ (pe cineva) $cu amenințări$ = a amenința (pe cineva). $A lua$ (pe cineva) $la rost$ (sau $la trei parale, la refec, la trei păzește, la socoteală$ etc.) = a mustra (pe cineva), a-i cere socoteală. $A lua$ (pe cineva) $pe departe$ = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut. $Nu mă lua așa!$ = nu mă trata, nu-mi vorbi în felul acesta nepotrivit. $A o lua de bună$ = a considera că este așa cum se spune, a primi, a accepta un lucru ca atare. $A lua$ (ceva) $de nimic$ = a nu lua în serios. $A lua$ (ceva) $în nume de bine$ (sau $de rău)$ = a judeca un lucru drept bun (sau rău). $A lua$ (pe cineva sau ceva) $de$ (sau $drept)...$ = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. $A lua lucrurile (așa) cum sunt$ = a se împăca cu situația. ** #Refl.# (Despre vopsele) A se desprinde, a se șterge (și a se lipi pe altceva). @2.@ (Despre vehicule) A transporta pe cineva. @##V.##@ A începe, a porni să... ** (Despre manifestări fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). * #Expr.# $A-l lua ceva înainte$ = a-l cuprinde, a-l copleși. $A lua frica cuiva$ (sau $a ceva)$ = a se teme de cineva (sau de ceva). (#Refl.#) $A se lua de gânduri$ = a începe să fie îngrijorat, a se îngrijora; a se neliniști. @VI. 1.@ (Construit cu pronumele "o", cu valoare neutră) A pleca, a porni. * #Expr.# $A o lua din loc$ (sau $la picior)$ = a pleca repede. $A o lua la fugă$ = a porni în fugă, în goană. $A o lua la galop$ (sau $la trap, la pas)$ = a porni la galop (sau la trap, la pas). (#Reg.#) $A o lua în porneală$ = a porni la păscut. $A o lua înainte$ = a merge înaintea altuia sau a altora (pentru a-i conduce). $A i-o lua$ (cuiva) $înainte$ (sau $pe dinainte)$ = a întrece (pe cineva). $A-și lua zborul$ = a porni în zbor; $#fig.#$ a pleca repede; a părăsi (o rudă, un prieten) stabilindu-se în altă parte. (#Refl.#) $A se lua după cineva$ (sau $ceva)$ = @a)@ a porni în urma cuiva (sau a ceva); @b)@ a se alătura cuiva; @c)@ a urmări, a alunga, a fugări; @d)@ a porni undeva orientându-se după cineva sau după ceva; $#fig.#$ a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva. (#Refl. recipr.#) $A se lua cu cineva$ = @a)@ a pleca la drum cu cineva; @b)@ a se întovărăși, a se asocia cu cineva. (#Refl.#) $A se lua cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = a-și petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) și a uita de o grijă, de o preocupare etc., a se distra. $A se lua cu vorba$ = a se antrena într-o conversație, uitând de treburi. ** A se îndrepta într-o direcție oarecare; a coti spre... $A luat-o la deal.$ ** (Despre căi de comunicație și ape curgătoare) A-și schimba direcția. $Drumul o ia la dreapta.$ @2.@ A merge, a parcurge. * #Expr.# $A(-și) lua câmpii$ = a pleca la întâmplare, fără nici un țel (de desperare, de durere etc.); a ajunge la desperare. [#Pr.#: $lu-a.$ - #Prez. ind.#: $iau, iei, ia, luăm, luați, iau;$ #prez. conj.# #pers.# 3: $să ia$] - #Lat.# @levare.@
@A lua@ ≠ a da...
@LU'A@ vb. @1.@ v. $...
@LU'A@ vb. v. $căsăt...
@lu'a@ vb. (sil. $lu...
@A LU'A iau 1.@ $tra...
@A SE LU'A mă iau@ $...
@lu'a ('iau, lu'at),...
@lua,@ $iau #v. t.#$...
@Lua,@ în mitologia ...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| alerga |
alerga |
No synsets found
|
@ALERG'A@ $al'erg,$ #vb.# I. #Intranz.# @1.@ A merge repede; a goni; a fugi. @2.@ A fugi după cineva sau ceva pentru a-l ajunge, a-l prinde. ** #Tranz.# A fugări pe cineva. @3.@ A se grăbi într-o direcție sau către un scop. ** A recurge la cineva ca la o sursă de ajutor, de asistență. ** A umbla după treburi. @4.@ A umbla de colo până colo, fără o țintă precisă. ** #Tranz.# (#Pop.#) A cutreiera, a străbate un ##loc.## @5.@ A participa la probele de alergări în cadrul unei competiții sportive. - #Lat.# @*allargare@ (< $largus).$
@ALERG'A@ vb. @1.@ a...
@alerg'a@ vb., ind. ...
@A ALERG'A al'erg@ $...
@alerg'a (-g, -'at),...
@ALERG'A,@ $al'erg,$...
@a alerg'a@ vb., ind...
@alerg'a@ @(a ~)@ #v...
@alergà@ v. @1.@ a m...
@ALERG'A,@ $alerg,$ ...
|
| cu |
cu |
No synsets found
|
@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
@Cu@ ≠ fără...
@CU@ prep. @1.@ (mod...
@cu@ prep....
@CU@ $prep.$ 1) $(in...
cu doua capete ...
cu valenta absoluta...
Cu cel mult trei dif...
Cu cel mult trei dif...
cu audiență, care ar...
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| prin |
prin |
No synsets found
|
@PRIN@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva) $Lumina trece prin geam.$ @2.@ (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) În, pe undeva. $Se ascund prin văgăuni.$ ** (Complementul arată spațiul dintre două sau mai multe obiecte identice) Printre. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu..., cu ajutorul..., pe calea..., utilizând. $Se înțeleg prin soli.$ ** Datorită. ** De către, de. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial modal, în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele "a începe" și "a sfârși") $Autorul începe prin a-și expune planul.$ * #Loc. conj.# $Prin urmare$ = în consecință, deci. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În..., în cursul..., în timpul... $Tresare prin somn.$ ** Cam în..., aproape de... @##V.##@ (Precedat de #prep.# "de", formează #loc. prep.# prin care se exprimă timpul, locul aproximativ) $De prin iulie. De prin pădure.$ [#Var.#: (#reg.#) @pân, pin@ #prep.#] - @Pre^2@ + @în.@
@PRIN@ prep. @1.@ (l...
@prin@ prep....
@PRIN@ $prep.$ 1) ($...
Prin Hemodializa, sangele circula in exteriorul corpului printr-un filtru special, numit dializor, cu ajutorul unor tuburi de plastic, cunoscute sub numele de linii de sange. Dializorul actioneaza ca un "rinichi artificial", separand produsele reziduale si excesul de apa din sange. Solutia de dializa transporta in exteriorul organismului produsele reziduale si excesul de apa, iar sangele astfel curatat este reintrodus in corpul pacientului. Intregul proces este controlat de masina de hemodializa, care pompeaza sangele, adauga anticoagulanti, regleaza procesul de purificare, controleaza amestecul solutiei de dializa si debitul acesteia prin sistem. Masina de hemodializa poate, de asemenea, monitoriza si inregistra semnele vitale ale pacientului. In mod obisnuit, un pacient efectueaza trei tratamente pe saptamana, de 3 pana la 6 ore fiecare.
Prin actiunea de a recupera si
Rescapare
Recastigare
Redobandire
a-și scoate
recăpăta.
A obține din nou
A readuce în stare de folosință (total sau parțial)
A folosi un material sau o energie care în mod obișnuit se pierde.
a recâștiga, a redobândi. ♢ a lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauză oarecare.
a utiliza total sau parțial un material, o energie care în mod obișnuit se pierde.
a-și recăpăta capacitatea de muncă.
Prin actiunea de a recupera si
Gandire la ( eu / noi ; tu / voi ; el / ea /ele ; unii )
Recupera recuperez recuperam recuperezi recupereaza
Rescapa / Rescap / Rescapi / rescapa / scapa / scapi de problema / scap
(datele de la pieire ; disparitie distrugere ; stergere definitiva ; aducere inapoi )
Putem recastiga datele pierdute
Recastiga : recastig / re castig / recastigi / recastigam / recastiga / recastigati / recastigara
Trimiterea spre Redobandire : Redobandirea datelor / materialelor de suport !! se face in termen de maxim 7 de la momentul extragerii datelor de pe hard ( flash memory computer ) stricat
Recapata : Recapat / recapeti / recapata / recapatam / recapatati = datele
A obtine dinnou : obtin dinnou datele / obtii datele / obtinem datele / obin datele
A readuce în stare de folosință (total sau parțial) : Aduc in starea de folosinta / aducem / aduceti / aducera / aduca
A folosi dinnou fisierele scrise documentele firmei contabilitatea sql -ul bazele de date programul de contabilitate care în mod obisnuit (obișnuit ) se pierde daca nu apelati la profesionistii din laboratorul nostru.
Acum nu mai este nevoie sa lucrati (dinnou ) o zi, o oră etc. pentru a acoperi datele cele pierdute dintr-o cauză oarecare.
a-și recăpăta capacitatea de muncă. : putem regenera !! / repara fizic ,
REMEDIEREA DEFECTIUNILOR LA HARD !
http://www.laboratorsmd.go.ro/
tel 074.24.37.899 sau (pentru urgente 0723.728.904 )
recuperam
INFORMÁȚIE
Informatie , info , informatiile si comunicatiile din fisierele salvate si sterse.
Vestea ca a-ti dat de noi nu este o veste intamplatoare ! Noi suntem solutia problemelor dv. Chiar acum ! Puteti apela non-stop in caz de urgente la 074.24.37.899 sau in caz de urgente majore 0723.728.904
Daca a-ti sters o stire importanta din computer sau vre un antivirus v-a " curatat " de fisiere imporante pentru orice situatie ( situație) exista solutii .
Lămurirea : Va putem lamuri simplu si rapid care sunt problemele exacte si situatiei . gravitatii ei .
Totalitate a materialului de informare și de documentare poate fi readus la viata de pe un hard-disk mort sau sters formatat instalat reinstalat windows linux sata raid etc
Nu va v-eti pierde izvoarele , sursele de informare stocate.
Fiecare dintre elementele recuperate sunt de cea mai buna calitate posibila, în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicație a unui instrument etc.) stocat inainte sa aveti problema.
Teoria informației = teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 4. (Biol.; în sintagma) Informație genetică = totalitate a materialului genetic dintr-o celulă capabilă să creeze secvențe de aminoacizi care, la rândul lor, formează proteine active. – Din fr. information, lat. informatio.
Sursa: DEX '98
prin prisma ,,,,...,..,
Prin secularism se î...
Prin secularism se î...
@prin@ prep....
|
| cimitir |
cimitir |
No synsets found
|
@CIMIT'IR,@ $cimitire,$ #s. n.# Teren (îngrădit) unde se îngroapă morții; țintirim - Din #ngr.# @kimitírion,@ #it.# @cimitero.@
@CIMIT'IR@ s. (rar) ...
@cimit'ir@ s. n., pl...
@CIMIT'IR ~e@ $n.$ L...
@cimit'ir (cimit'ire...
@cimitír@ și (maĭ ve...
@cimit'ir@ s. n., pl...
@cimit'ir@ #s. n.#, ...
@cimitir@ n. locul î...
@CIMIT'IR,@ $cimitir...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|