← Back to list

Sentence #6562

Similar

Te mai duci la pescuit de pule? Să facem propriu-zis muia și vaginul mă-tii, transfera-ți-aș sida în gură.

Te mai duci la pescuit de pule? Să facem propriu-zis muia și vaginul mă-tii, transfera-ți-aș sida în gură.
Te PRON mai ADV duci AUX la ADP pescuit NOUN de ADP pule? NOUN Să PART facem VERB propriu-zis ADV muia NOUN și CCONJ vaginul NOUN mă-tii, PROPN transfera VERB -ți PRON -aș AUX sida NOUN în ADP gură. NOUN obj advmod case obl case obl mark advmod obj cc conj nmod conj expl:poss dep obj case obl 
            {
  "text": "Te mai duci la pescuit de pule? S\u0103 facem propriu-zis muia \u0219i vaginul m\u0103-tii, transfera-\u021bi-a\u0219 sida \u00een gur\u0103.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 31
    },
    {
      "start": 32,
      "end": 106
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 6,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "mai",
      "dep": "advmod",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 7,
      "end": 11,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "duce",
      "dep": "ROOT",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 12,
      "end": 14,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 15,
      "end": 22,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "pescuit",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 23,
      "end": 25,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 26,
      "end": 30,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "pule",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 30,
      "end": 31,
      "tag": "QUEST",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "?",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 32,
      "end": 34,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 35,
      "end": 40,
      "tag": "Vmip1p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "face",
      "dep": "ROOT",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 41,
      "end": 52,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "propriu-zis",
      "dep": "advmod",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 53,
      "end": 57,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "mui",
      "dep": "obj",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 58,
      "end": 60,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 61,
      "end": 68,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "vagin",
      "dep": "conj",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 69,
      "end": 75,
      "tag": "Npfsoy",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u0103-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 75,
      "end": 76,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 77,
      "end": 86,
      "tag": "Vmnp",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Tense=Pres|VerbForm=Inf",
      "lemma": "transfera",
      "dep": "conj",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 86,
      "end": 89,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 89,
      "end": 92,
      "tag": "Va--3p----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Plur|Person=3|Variant=Short",
      "lemma": "-a\u0219",
      "dep": "dep",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 93,
      "end": 97,
      "tag": "Yn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Abbr=Yes",
      "lemma": "sida",
      "dep": "obj",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 98,
      "end": 100,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 101,
      "end": 105,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gur\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 105,
      "end": 106,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 9
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
mai mai No synsets found 
                            @MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
                        
                            @MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
                        
                            @MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
                        
                            @MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
                        
                            @MAI@ adv. @1.@ încă...
                        
                            @MAI@ s. (pop.) flor...
                        
                            @MAI@ s. @1.@ măciuc...
                        
                            @MAI@ s. v. $ciocan,...
                        
                            @mai@ adv....
                        
                            @mai@ (luna) s. m. i...
duce duce No synsets found 
                            @D'UCE^1,@ $duc,$ #vb.# III. @I.@ #Tranz.# @1.@ A transporta ceva sau pe cineva într-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune într-altul. * #Expr.# $A duce$ (pe cineva) $la groapă$ = a conduce un mort la locul de înmormântare. @2.@ A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l îndruma, a-l introduce undeva; a conduce. * #Expr.# $A duce$ (pe cineva) $cu vorba$ (sau $cu minciuna)$ = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amânând îndeplinirea promisiunii; a înșela (pe cineva) făcându-i promisiuni mincinoase. (#Fam.#) $A duce$ (pe cineva) $cu zăhărelul$ (sau $de nas, cu cobza, cu preșul)$ = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase). $A se lăsa dus (de gânduri, de visare$ etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri. $A-l duce pe cineva gândul$ (sau $mintea, capul)$ la ceva = a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe (să facă ceva); a face ceva. ** #Intranz.# (Despre un drum) A conduce sau a ajunge într-un anumit loc, a da în... ** #Intranz.# #Fig.# A avea drept rezultat. @3.@ A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; $#p. ext.#$ a apropia de cineva sau ceva. $Duce lingura la gură.$ @4.@ A transmite vești, vorbe, răspunsuri, salutări etc. @5.@ A-și petrece viața, zilele etc. într-un anumit fel; a trăi. * #Expr.# $A o duce în...$ = a nu mai înceta cu..., a o ține în... $A nu o (mai) duce (mult)$ = a nu mai avea mult de trăit, a fi pe moarte. @6.@ A îndura, a suporta, a răbda, a suferi. * #Expr.# $A duce grija$ (cuiva sau a ceva) = @a)@ a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău; @b)@ a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva). $A(-i) duce dorul$ = @a)@ a-i fi dor de cineva; @b)@ a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru. @7.@ A purta războaie, lupte, tratative etc. @8.@ A depune, a presta o muncă. * #Expr.# $A (o) duce la capăt$ (sau $la îndeplinire, la bun sfârșit)$ = a îndeplini (în bune condiții) ceva. @9.@ A trage, a trasa linii. @II.@ #Refl.# @1.@ A merge, a se deplasa, a se mișca, a pleca undeva sau către cineva. * #Expr.# $A se duce drept$ (sau $într-un suflet, glonț, pușcă, întins)$ = a merge undeva repede, fără ocol. (#Pop.#) $A se duce după cineva$ = a se mărita. $A se tot duce$ = a merge fără încetare. $A se duce cu Dumnezeu$ (sau $în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului)$ = a merge unde vrea, unde poate, oriunde. $A se duce de râpă$ = a se prăpădi, a se distruge; a se cheltui; a decădea. $Du-te-ncolo!$ = exclamație prin care se exprimă neîncrederea față de ceea ce spune cineva. (În imprecații) $Du-te$ (sau $ducă-se) dracului!$ (Substantivat) $Du-te-vino$ = mișcare continuă (și intensă) încoace și încolo. (#Pop.#) $Ducă-se pe pustii$ = @a)@ dracul; @b)@ epilepsie. ** A colinda, a cutreiera (fără țintă). ** A pluti pe apă sau a zbura în aer. @2.@ (Despre vești, zvonuri etc.) A se răspândi, a se împrăștia. @3.@ #Fig.# A trece; a dispărea. @4.@ A muri; a se sfârși. @III.@ #Intranz.# A rezista la... - #Lat.# @ducere.@
                        
                            @D'UCE^2,@ $duci,$ #s. m.# @1.@ Titlu purtat de conducătorul unui ducat; persoană având acest titlu. @2.@ Titlu nobiliar superior marchizului și inferior prințului; persoană având acest titlu. ** Mare senior feudal. @3.@ Conducător militar la triburile germanice. - Din #fr.# @duc,@ #lat.# @dux, -cis.@
                        
                            @A duce@ ≠ a aduce...
                        
                            @A se duce@ ≠ a sosi...
                        
                            @D'UCE@ s. (înv.) du...
                        
                            @D'UCE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @D'UCE@ vb. v. $adem...
                        
                            @d'uce@ vb., ind. pr...
                        
                            @d'uce@ s. m., pl. $...
                        
                            @D'UCE ~i@ $m. (în f...
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
pescuit pescuit No synsets found 
                            @PESCU'IT@ #s. n.# Acțiunea de $a pescui$ (@1@) și rezultatul ei; meseria pescarului (@I@); pescărit, pescărie (@1@). - #V.# @pescui.@
                        
                            @PESCU'IT@ s. pescui...
                        
                            @pescu'it@ s. n....
                        
                            @PESCU'IT@ $n.$ Ocup...
                        
                            @pescu'it@ s. n....
                        
                            @pescuít@ n., pl. $u...
                        
                            @pescu'it@ #s. n.#...
                        
                            @pescuit@ n. pescări...
                        
                            @PESCU'IT@ #s. n.# A...
                        
                            @PESCU'IT@ #s. n.# A...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
pule pule No synsets found
? ? No synsets found
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
face face No synsets found 
                            @F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
                        
                            @A (se) face@ ≠ a (s...
                        
                            @A face@ ≠ a strica...
                        
                            @F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @f'ace@ vb., ind. pr...
                        
                            @A F'ACE fac 1.@ $tr...
                        
                            @A SE F'ACE mă fac@ ...
                        
                            @f'ace (f'ac, făc'ut...
                        
                            @face,@ $fac #vb.#$ ...
                        
                            @a f'ace@ vb., ind. ...
propriu-zis propriu-zis No synsets found 
                            @pr'opriu-z'is@ adj....
                        
                            @pr'opriu-z'is@ adj....
                        
                            @pr'opriu-z'is@ [$pr...
                        
                            @propriu-zis@, #pl.#...
                        
                            @propriu-z'is@ [$pri...
mui mui No synsets found
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
vagin vagin No synsets found 
                            @VAG'IN,@ $vagine,$ #s. n.# Parte a aparatului genital feminin, în formă de canal cilindric, musculos și membranos, care face legătura între vulvă și uter. [#Pl.# și: $vaginuri$] - Din #fr.# @vagin,@ #lat.# @vagina.@
                        
                            @VAG'IN@ s. $(ANAT.)...
                        
                            @vag'in@ s. n., pl. ...
                        
                            vagin...
                        
                            vagin...
                        
                            @VAG'IN@ $#s.n.#$ ($...
                        
                            Vagin....
                        
                            @VAG'IN^1@ $#s. n.#$...
                        
                            vagin
                        
                            @vag'in@ (organ) #s....
mă-tii mă-tii No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
transfera transfera No synsets found 
                            @TRANSFER'A,@ $transf'er,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) muta (cu serviciul) de la o instituție la alta, fără desfacerea contractului de muncă (cu consimțământul sau la cererea salariatului). ** A (se) muta la alt club sportiv, la altă echipă. ** #Tranz.# A transmite (un act, un drept etc.) de la cineva la altcineva. @2.@ #Tranz.# A face un schimb, o trecere de energie, de căldură etc. de la un sistem la altul. - Din #fr.# @transférer.@
                        
                            @TRANSFER'A@ vb. @1....
                        
                            @transfer'a@ vb. (si...
                        
                            @A TRANSFER'A transf...
                        
                            @A SE TRANSFER'A mă ...
                        
                            @TRANSFER'A@ $#vb.# ...
                        
                            @TRANSFER'A@ $#vb.#$...
                        
                            @a (se) transfer'a@ ...
                        
                            @!transfer'a@ @(a ~)...
                        
                            @transferà@ v. @1.@ ...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
-aș -aș No synsets found
sida sida No synsets found 
                            @s'ida@ s. f....
                        
                            @S'IDA@ $f.$ Boală t...
                        
                            @S'IDA@ $#s. f.#$ ma...
                        
                            @S'IDA@ #s. f.#...
                        
                            @S'ida@ #s.# #f.# (#...
                        
                            @SIDA@ (< #fr.#; eng...
                        
                            @s'ida@ s. f....
                        
                            @S'IDA@ #s. f.# Boal...
                        
                            @$s'ida$@ $#sfs#$
[#...
                        
                            @S'IDA@ #s.# #f.#...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
gură gură No synsets found 
                            @G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
                        
                            @G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @G'URĂ@ s. v. $afirm...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
                        
                            @G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
                        
                            @g'ură (g'uri),@ #s....
                        
                            @gură,@ $guri #s. f....
                        
                            @GURĂ@ aftă, bot, bu...
                        
                            @gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
. . No synsets found