| Băga-v |
Băga-v |
No synsets found
|
|
| -aș |
-aș |
No synsets found
|
|
| organ |
organ |
No synsets found
|
@ORG'AN^1,@ $organe,$ #s. n.# @1.@ Parte din corpul unei ființe vii, care îndeplinește una sau mai multe funcții vitale sau utile vieții. ** Gură; $#p. ext.#$ voce, glas. @2.@ Parte componentă a unui mecanism, a unei mașini, formată din una sau din mai multe piese, având o anumită funcție. @3.@ #Fig.# Mijloc, instrument de acțiune, de comunicare etc.; $#p. ext.#$ exponent, reprezentant; mijlocitor. ** (Urmat de determinări care indică felul sau apartenența) Ziar, revistă. @4.@ Grup de persoane care îndeplinește o funcție politică, socială, administrativă etc.; instituție politică, socială, administrativă etc. reprezentată de aceste persoane. - Din #ngr.# @órganon,@ #it.# @organo,@ #lat.# @organum,@ #fr.# @organe,@ #germ.# @Organ,@ #rus.# @organ.@
@ORG'AN^2,@ $organe,$ #s. n.# (#Înv.#) @1.@ Harpă, liră. @2.@ Orgă. - Din #sl.# @or(ŭ)ganŭ,@ #ngr.# @órganon,@ #lat.# @organum,@ #it.# @organo.@
@ORG'AN@ s. @1.@ org...
@ORG'AN@ s. v. $liră...
@org'an@ (parte a co...
@ORG'AN^1 ~e@ $n.$ 1...
@ORG'AN^2 ~e@ $n. în...
organ reproducator m...
Organ de masina in f...
Organ sexual masculi...
|
| genital |
genital |
No synsets found
|
@GENIT'AL, -Ă,@ $genitali, -e,$ #adj.# (#Biol.#) Care servește la reproducerea organismului animal, la procreare. - Din #fr.# @génital,@ #lat.# @genitalis.@
@genit'al@ adj. m., ...
@GENIT'AL ~ă (~i, ~e...
@GENIT'AL, -Ă@ $#adj...
@GENIT'AL, -Ă@ $#adj...
@genital, -ă,@ $geni...
@*genitál, -ă@ adj. ...
@genit'al@ adj. m., ...
@GENITÁL, -Ă@ (< #fr...
@genit'al@ #adj.# #m...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| pământ |
pământ |
No synsets found
|
@PĂM'ÂNT,@ (@3, 4, 5@) $pământuri,$ #s. n.# @1.@ Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; $#p. ext.#$ oamenii care locuiesc pe această planetă. * #Expr.# $La capătul$ (sau $marginile) pământului$ = foarte departe. $De când (e lumea și) pământul$ sau $cât e lumea și pământul$ = @a)@ (de) totdeauna; @b)@ (în construcții negative) niciodată. $Ca de la cer la pământ,$ se spune pentru a arăta marea deosebire dintre două lucruri. @2.@ Scoarța globului terestru, partea de uscat a globului terestru; suprafața lui (împreună cu atmosfera) pe care trăiesc oamenii și alte vietăți; sol. * #Loc. adv.# $Ca pământul$ = @a)@ cu desăvârșire, de tot; @b)@ profund, greu; @c)@ (în construcții negative) deloc, în nici un fel. * #Loc. adj. și adv.# $În$ (sau $la) pământ$ = (aplecat) în jos (de teamă, de emoție, din modestie etc.). $La pământ$ = @a)@ întins, culcat pe jos; $#p. ext.#$ (despre oameni) deprimat, învins; @b)@ (în formule de comandă) culcă-te! * #Expr.# $A lăsa toate la$ (sau $în) pământ$ = a lăsa baltă, la voia întâmplării; a abandona. $Parcă l-a înghițit pământul$ (sau $a intrat în pământ)$ = a dispărut, s-a făcut nevăzut. $A-i veni cuiva să intre în pământ,$ se spune când cineva se simte foarte rușinat și ar vrea să nu mai dea ochii cu oamenii. $A ieși$ (sau $a apărea) ca din pământ$ = a se ivi deodată, pe neașteptate, brusc. $A (nu) fi (cu picioarele) pe pământ$ = a (nu) avea simțul realității. $A nu-l mai ține$ (sau $a nu-l mai încăpea) nici pământul (de...)$ = a simți o emoție puternică. $A nu-l mai încăpea$ (pe cineva) $pământul$ = a fi mândru, încrezut. $A nu-l primi$ (pe cineva) $nici pământul$ = a fi un ticălos. $A nu-l (mai) răbda$ (sau $ține$ pe cineva) $pământul,$ se zice (mai ales în imprecații) despre un om rău. $A șterge$ (sau $a stinge, a face să piară) de pe fața pământului$ sau $a (se) face una cu pământul$ (sau $o apă și un pământ)$ = a (se) distruge, a (se) nimici. $A scoate$ (sau $a aduce) din pământ$ (sau $din fundul pământului)$ = a procura ceva foarte greu de obținut, cu orice preț. $Din pământ, din iarbă verde$ = cu orice preț, cu orice efort, neapărat. $Doarme și pământul sub om$ = e liniște, tăcere desăvârșită. @3.@ Materie din care e alcătuită partea solidă a globului terestru și care este formată dintr-un amestec de granule minerale, provenite din dezagregarea rocilor, și din granule organice, provenite din descompunerea substanțelor organice vegetale sau animale. * $Pământ activ$ (sau $decolorat)$ = material natural pământos, asemănător argilei, care are proprietatea de a absorbi și reține substanțe colorate din uleiuri animale, vegetale și minerale. ** (Și în sintagma $pământ galben)$ Lut. ** $Pământuri rare$ = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare, asemănătoare din punctul de vedere al proprietăților lor chimice. @4.@ Întindere de uscat; continent. ** Întindere de teren (cultivabil). * #Expr.# $Sărac lipit pământului$ = foarte sărac. @5.@ Teritoriu, regiune, ținut; $#p. ext.#$ țară, patrie. * $Obiceiul pământului$ = sumă de norme necodificate, stabilite de practica îndelungată a vieții, transmise urmașilor prin tradiție; $#p. ext.#$ obicei păstrat din vechime, caracteristic unei țări, unei regiuni. - #Lat.# @pavimentum.@
@PĂMÂNT@ s. @1.@ v. ...
@pământ@ s. n., (mat...
@PĂMÂNT ~uri@ $n.$ 1...
pământ înmuiat pus intre vergele pentru pereții caselor
@*Păm'ânt@ (planetă)...
@păm'ânt@ s. n., pl....
@păm'ânt@ #s. n.#, (...
@pământ@ n. @1.@ pla...
@PĂM'ÂNT,@ (@3, 4, 5...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| putrezi |
putrezi |
No synsets found
|
@PUTREZ'I,@ $putrezesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Intranz.# și #refl.# (Despre materii organice) A se descompune treptat sub influența bacteriilor de putrefacție; a se altera, a se strica, a putregăi, a se putrefia. ** (Despre organe și țesuturi ale corpului) A se cangrena. ** (Despre construcții de lemn) A se ruina, a se dărăpăna, a se strica din cauza umezelii. @2.@ #Intranz.# #Fig.# A sta mult timp într-un loc sau într-un post, fără perspectiva unei schimbări; a stagna într-o activitate; a lâncezi. - Din @putred.@
@PUTREZ'I@ vb. @1.@ ...
@putrez'i@ vb. (sil....
@A PUTREZ'I ~'esc@ $...
@a (se) putrez'i@ vb...
@!putrez'i@ @(a ~)@ ...
@putrezì@ v. @1.@ a ...
@PUTREZ'I,@ $putreze...
@PUTREZ'I,@ $putreze...
@PUTREZ'I@ #vb.# @1....
|
| ca |
ca |
No synsets found
|
@CA^1@ #adv.#, #interj.# @A.@ #Adv.# @I.@ (Se compară două sau mai multe lucruri, ființe, situații) @1.@ La fel cu, cum (e), precum (e), după cum (e). $O carte ca cea din raft.$ * #Expr.# $Ieri ca (și) astăzi$ = totdeauna. $Ca (și) cum$ = parcă. ** Cât. $Înalt ca bradul.$ @2.@ Aproape, cam, aproximativ. * #Expr.# $Ca mâine(-poimâine)$ = în curând. $Ca ieri(-alaltăieri)$ = de puțin timp. @3.@ Decât. $E mult mai frumos ca acesta.$ @II. 1.@ (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. $Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc.$ * #Expr.# $Toate ca toate, dar...$ = toate le înțeleg, dar... ** Treacă-meargă, fie. $Ziua, ca ziua, trece vremea mai repede.$ @2.@ În calitate de..., fiind... $El înainte, ca ghid, iar noi după el, ca vizitatori.$ ** În loc de..., drept... $Se poate socoti ca răsplată.$ * #Expr.# (#Fam.#) $Ca ce?$ = pentru ce? cu ce scop? @3.@ Cu privire la..., în ce privește... $Ca formă, lucrarea este bine prezentată.$ @4.@ (Explicativ sau enumerativ) Cum, precum, așa, bunăoară, de exemplu. $Animale sălbatice, ca: râși, urși, vulpi.$ @B.@ #Interj.# (#Reg.#) Ia! Ei! $Ca dă-te mai încoace și mai spune o dată.$ - #Lat.# @quam.@
@CA^2@ #conj.# (Urmat, cu sau fără intercalări, de "să") Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv. - #Lat.# @qu[i]a.@
@CA@ adv. v. $aproap...
@CA@ adv., prep., co...
@ca@ adv., conjcț., ...
@CA^1@ $adv.$ 1) $(e...
@CA^2@ $conj.$ @I.@ ...
@ca@ #adv.# - @1.@ L...
@ca@ #conj.# - @1.@ ...
ca mine
|
| lemn |
lemn |
No synsets found
|
@LEMN,@ (@2, 3@) $lemne,$ #s. n.# @1.@ Țesut conducător al unor plante superioare, alcătuit din trahee, parenchim și fibre cu lignină, folosit ca material de construcție, drept combustibil etc. * #Expr.# $A fi de lemn$ (sau $ca lemnul)$ = a nu simți nimic, a fi insensibil. $A se face de lemn$ = a înțepeni; a deveni dur. $A rămâne ca de lemn$ = a înlemni, a încremeni (din cauza unei surprize, unei emoții etc.). $A îngheța lemn$ = a înțepeni de frig, a îngheța tun. @2.@ Tulpina și ramurile unui arbore (sau arbust) tăiat, servind pentru construcții, drept combustibil etc.; bucată ruptă sau tăiată din trunchiul sau din ramurile unui arbore (sau unui arbust). * #Expr.# $Doarme de poți să tai lemne pe el,$ se spune despre cineva care doarme greu. $E ger de crapă lemnele,$ se spune când e foarte frig. @3.@ (#Înv.# și #pop.#) Copac, arbust. * Compuse: $lemn-câinesc$ = arbust cu frunze mici și groase, cu flori albe și fructe negre, cultivat prin grădini, ca gard viu $(Ligustrum vulgare); lemn-dulce$ = plantă erbacee cu flori mici, liliachii; plutitoare-dulce $(Glyicyrrhiza echinata); lemnul-domnului$ = subarbust din familia compozeelor, cu flori galbene și cu miros de lămâie; lemnuș $(Artemisia abrotanum).$ - #Lat.# @lignum.@
@LEMN@ s. $(BOT.) le...
@LEMN@ s. v. $arbore...
@lemn@ s. n., (bucăț...
@LEMN ~e@ $n.$ 1) Pa...
lemn, surcel,vreasc...
lemn fosil...
@lemn (l'emne),@ #s....
- Lemn apos...
@lemn@ $#adj.# #inva...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| zi |
zi |
No synsets found
|
@ZI,@ $zile,$ #s. f.# @1.@ Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; $#p. ext.#$ lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (#Astron.#) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. * (Determinând noțiunile "an", "lună", pentru a le sublinia durata, lungimea) $Trei luni de zile.$ * #Loc. adj.# $De toate zilele$ sau (rar) $de toată ziua$ = de fiecare zi; $#p. ext.#$ obișnuit, comun. $De zi cu zi$ = zilnic. * #Loc. adv.# $La zi$ = @a)@ în fiecare zi, zilnic; @b)@ la ziua, la data cerută; fără întârziere. $Zi de$ (sau $cu) zi$ sau (rar) $cu zi de zi$ = @a)@ zilnic; $#p. ext.#$ necontenit, perpetuu; @b)@ din ce în ce; progresiv, treptat. $Din zi în zi$ = @a)@ de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. $Amâna plecarea din zi în zi;$ @b)@ pe fiecare zi; $#p. ext.#$ din ce în ce. $De la$ o $zi la alta$ = zilnic; $#p. ext.#$ repede, văzând cu ochii. $În toate zilele$ = în fiecare zi, oricând. (#Reg.#) $Pe toată ziua$ = în fiecare zi; zilnic. $De$ (sau $despre, către) ziuă$ = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. $Până în$ (sau $la) ziuă$ sau $de cu ziuă$ = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. $Cu ziua-n cap$ = foarte devreme. $La ziuă$ = în zori. $Peste zi$ = în cursul zilei, ziua. $Zi și noapte$ sau (adverbial) $ziua și noaptea$ = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. $Nici zi, nici noapte$ sau (adverbial) $nici ziua, nici noaptea$ = niciodată. $Toată ziua$ sau $ziua toată$ = de dimineață până seara; $#p. ext.#$ mereu, continuu. * #Expr.# $A se face ziuă albă$ = a se lumina complet, a fi plină zi. $A face noaptea zi și ziua noapte$ sau a $face din noapte zi$ = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; $#p. ext.#$ a duce o viață dezordonată. $Bună ziua,$ formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. $A da$ (sau $a dori,$ a $pofti cuiva) bună ziua$ (sau $ziua bună)$ = a saluta pe cineva. (#Pop.#) $A-și lua ziua bună$ = a-și lua rămas bun. $Ca lumina zilei$ sau $ca ziua$ = (pe lângă adjective ca "limpede", "clar") foarte clar, foarte limpede. $Într-o (bună) zi$ sau $într-una din zile$ = odată, cândva. $Cât toate zilele (de mare)$ = foarte mare. $A avea$ (sau a duce) $zi bună$ (sau, rar, $albă) cu cineva$ = a trăi în bune relații cu cineva. $A da zi după zi$ = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. $La zile mari$ = la ocazii deosebite; $#p. ext.#$ rar de tot, în mod excepțional. * (Compus) $Zi-lumină$ = perioadă a zilei (@1@) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. $Zi-muncă$ = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ** (Adverbial, în formele $ziua, zilele, zile)$ în timpul zilei, în fiecare zi. $Ziua umbla, noaptea se odihnea.$ * (În sintagme și #loc.#, ca unitate de măsură sau de calcul) $Zi de muncă$ = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. $Cu ziua$ = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. $Zi de cale$ (sau $de drum)$ = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ** (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin #prep.# "de") Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen, soroc. * $Ziua de astăzi$ = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. $Ziua de mâine$ = viitorul. $Ziua de ieri$ = trecutul. (În unele credințe religioase) $Ziua de apoi$ = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. * (Ca termen calendaristic) $Ziua de 1 Mai.$ (#Pop.#) $Zi-ntâi$ = prima zi a fiecărei luni. * (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) $Ziua femeii.$ * $Zi aniversară$ sau $ziua nașterii$ (sau $de naștere)$ = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). $Ziua (numelui) cuiva$ = onomastica cuiva. @2.@ (La #pl.#) Viață, existență, trai. * #Expr.# $A avea zile$ = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. $Câte zile voi$ (sau $vei, va$ etc.) $avea$ = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. $Abia își ține zilele,$ se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (#Pop.#) $Cu zilele în mână$ = @a)@ într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; @b)@ înfricoșat, înspăimântat. $A ridica$ (sau $a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele$ = a omorî pe cineva. $A i se isprăvi cuiva zilele$ = a muri. $A-și urî zilele$ sau $a i se urî cuiva cu zilele$ = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. $Vai de zilele mele$ (sau $tale$ etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). $De$ (sau $în) zilele mele$ (sau $ale tale$ etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). @3.@ (La #pl.#; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. $Zilele tinereții.$ * #Expr.# $Mic de zile$ = tânăr. $Vechi$ (sau $înaintat) în$ (sau $de) zile$ = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) $Veșnic de zile$ = nemuritor. $(A fi) învechit în zile rele$ = (a fi) înrăit. [#Var.#: @z'iuă@ #s. f.#] - #Lat.# @dies.@
@Zi@ ≠ noapte...
@ZI@ s. @1.@ dată, t...
@zi@ s. f. (în expr....
@ZI z'ile@ $f.$ 1) I...
@zi (z'ile),@ #s. f....
@zi@ / (în #expr.# ș...
zi...
@zi, și așa!@ $#expr...
@ZI,@ $zile,$ #s. f....
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| noapte |
noapte |
No synsets found
|
@NO'APTE,@ $nopți,$ #s. f.#, #adv.# @I.@ #S. f.# @1.@ Interval de timp cuprins între apusul soarelui și răsăritul lui, când este întuneric. * #Loc. adj.# $De noapte$ = @a)@ care lucrează, e de serviciu în timpul nopții; @b)@ (despre păsări, insecte, animale etc.) care își desfășoară activitatea în timpul nopții și doarme ziua. * #Loc. adv.# $Azi-$ (sau $astă-)noapte$ = noaptea trecută. $La noapte$ = în timpul nopții următoare. $Peste$ (sau $pe) noapte$ = în timpul nopții. $Noapte de noapte$ = în fiecare noapte; mereu. $Zi(ua) și noapte(a)$ sau $zi, noapte, zile, nopți, toată ziua (și) toată noaptea, din zori până-n noapte, nopți și zile$ etc. = tot timpul, neîntrerupt, continuu. $Cu noaptea în cap$ = dis-de-dimineață, în zori. $De (cu) noapte(a)$ = foarte devreme, dis-de-dimineață. * #Expr.# $Noapte bună!$ = urare făcută cuiva înainte de culcare. @2.@ #Fig.# Lipsă de lumină; întuneric, întunecime. $În pivniță era noapte.$ ** Lipsă de cultură, de civilizație, stare de înapoiere. * #Expr.# $Prost ca noaptea$ = foarte prost. @3.@ Stare de tristețe, de suferință morală, de apăsare. @II.@ #Adv.# (în forma $noaptea$ sau $nopțile)$ În (tot) timpul nopții (@I 1@); în fiecare noapte. - #Lat.# @nox, noctis.@
@Noapte@ ≠ zi...
@NO'APTE@ s. v. $bez...
@no'apte@ s. f., g.-...
@NO'APTE nopți@ $f.$...
@no'apte (n'opți),@ ...
@no'apte,@ $nopți$ #...
@no'apte@ s. f., g.-...
@noápte@ f., pl. $no...
@no'apte@ #s. f.#, #...
|
| fi |
fi |
No synsets found
|
@FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
@A fi@ ≠ a lipsi...
@FI@ vb. @1.@ v. $tr...
@fi@ vb., ind. prez....
@A FI sunt@ $intranz...
@fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
@fi (sunt, fost),@ #...
@fi@ și (est, pop.) ...
@a fi@ vb., ind. pre...
@fi^1@ (literă grece...
|
| cu |
cu |
No synsets found
|
@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
@Cu@ ≠ fără...
@CU@ prep. @1.@ (mod...
@cu@ prep....
@CU@ $prep.$ 1) $(in...
cu doua capete ...
cu valenta absoluta...
Cu cel mult trei dif...
Cu cel mult trei dif...
cu audiență, care ar...
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| gură |
gură |
No synsets found
|
@G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
@G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
@G'URĂ@ s. v. $afirm...
@g'ură@ s. f., g.-d....
@G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
@g'ură (g'uri),@ #s....
@gură,@ $guri #s. f....
@GURĂ@ aftă, bot, bu...
@gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
@g'ură@ s. f., g.-d....
|
| . |
. |
No synsets found
|
|