{
"text": "Slobozi-m-a\u0219 pe m\u0103mica voastr\u0103 aia Alb\u0103-ca-Z\u0103pada \u0219i pe cei \u0219apte pitici nefrico\u0219i \u0219i sifilitici, b\u0103ga-v-a\u0219 pe g\u00e2t coiul.",
"ents": [
{
"start": 0,
"end": 9,
"label": "GPE"
},
{
"start": 16,
"end": 22,
"label": "PERSON"
},
{
"start": 60,
"end": 65,
"label": "NUMERIC_VALUE"
},
{
"start": 66,
"end": 72,
"label": "PERSON"
},
{
"start": 86,
"end": 96,
"label": "NAT_REL_POL"
},
{
"start": 98,
"end": 104,
"label": "ORGANIZATION"
}
],
"sents": [
{
"start": 0,
"end": 12
},
{
"start": 13,
"end": 34
},
{
"start": 35,
"end": 121
}
],
"tokens": [
{
"id": 0,
"start": 0,
"end": 9,
"tag": "Np",
"pos": "PROPN",
"morph": "",
"lemma": "Slobozi-m",
"dep": "ROOT",
"head": 0
},
{
"id": 1,
"start": 9,
"end": 12,
"tag": "Pp2-pa--y-----w",
"pos": "PRON",
"morph": "Case=Acc|Number=Plur|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
"lemma": "-a\u0219",
"dep": "dep",
"head": 0
},
{
"id": 2,
"start": 13,
"end": 15,
"tag": "Spsa",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
"lemma": "pe",
"dep": "case",
"head": 3
},
{
"id": 3,
"start": 16,
"end": 22,
"tag": "Ncfsry",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "m\u0103mic\u0103",
"dep": "ROOT",
"head": 3
},
{
"id": 4,
"start": 23,
"end": 30,
"tag": "Ds2fsrp",
"pos": "DET",
"morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Number[psor]=Plur|Person=2|Poss=Yes|PronType=Prs",
"lemma": "t\u0103u",
"dep": "det",
"head": 3
},
{
"id": 5,
"start": 31,
"end": 34,
"tag": "Pd3fsr",
"pos": "PRON",
"morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Dem",
"lemma": "acela",
"dep": "det",
"head": 3
},
{
"id": 6,
"start": 35,
"end": 49,
"tag": "Ncfsry",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "alb\u0103-ca-Z\u0103pad\u0103",
"dep": "ROOT",
"head": 6
},
{
"id": 7,
"start": 50,
"end": 52,
"tag": "Crssp",
"pos": "CCONJ",
"morph": "Polarity=Pos",
"lemma": "\u0219i",
"dep": "cc",
"head": 11
},
{
"id": 8,
"start": 53,
"end": 55,
"tag": "Spsa",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
"lemma": "pe",
"dep": "case",
"head": 11
},
{
"id": 9,
"start": 56,
"end": 59,
"tag": "Tdmpr",
"pos": "DET",
"morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Plur|PronType=Dem",
"lemma": "cel",
"dep": "det",
"head": 10
},
{
"id": 10,
"start": 60,
"end": 65,
"tag": "Mc-p-l",
"pos": "NUM",
"morph": "NumForm=Word|NumType=Card|Number=Plur",
"lemma": "\u0219apte",
"dep": "nummod",
"head": 11
},
{
"id": 11,
"start": 66,
"end": 72,
"tag": "Ncmp-n",
"pos": "NOUN",
"morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Plur",
"lemma": "pitic",
"dep": "conj",
"head": 6
},
{
"id": 12,
"start": 73,
"end": 82,
"tag": "Afpmp-n",
"pos": "ADJ",
"morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Plur",
"lemma": "nefricos",
"dep": "amod",
"head": 11
},
{
"id": 13,
"start": 83,
"end": 85,
"tag": "Crssp",
"pos": "CCONJ",
"morph": "Polarity=Pos",
"lemma": "\u0219i",
"dep": "cc",
"head": 14
},
{
"id": 14,
"start": 86,
"end": 96,
"tag": "Ncmsrn",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
"lemma": "sifilitici",
"dep": "conj",
"head": 12
},
{
"id": 15,
"start": 96,
"end": 97,
"tag": "COMMA",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": ",",
"dep": "punct",
"head": 6
},
{
"id": 16,
"start": 98,
"end": 104,
"tag": "Np",
"pos": "PROPN",
"morph": "",
"lemma": "b\u0103ga-v",
"dep": "appos",
"head": 6
},
{
"id": 17,
"start": 104,
"end": 107,
"tag": "Va--1s----y",
"pos": "AUX",
"morph": "Number=Sing|Person=1|Variant=Short",
"lemma": "-a\u0219",
"dep": "dep",
"head": 16
},
{
"id": 18,
"start": 108,
"end": 110,
"tag": "Spsa",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
"lemma": "pe",
"dep": "case",
"head": 19
},
{
"id": 19,
"start": 111,
"end": 114,
"tag": "Ncms-n",
"pos": "NOUN",
"morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
"lemma": "g\u00e2t",
"dep": "nmod",
"head": 16
},
{
"id": 20,
"start": 115,
"end": 120,
"tag": "Ncmsry",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
"lemma": "coiu",
"dep": "amod",
"head": 16
},
{
"id": 21,
"start": 120,
"end": 121,
"tag": "PERIOD",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": ".",
"dep": "punct",
"head": 6
}
]
}
| Word | Lemma | WordNet Synsets | DEXonline Definitions |
|---|---|---|---|
| Slobozi-m | Slobozi-m | No synsets found | |
| -aș | -aș | No synsets found | |
| pe | pe | No synsets found |
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| mămică | mămică | No synsets found |
@MĂM'ICĂ,@ $mămici,$ #s. f.# (#Fam.#) Diminutiv al lui $mamă;$ mămiță, mămițică, mămucă, mămulică, mămuliță, mămușoară, mămuță. - @Mamă@ + #suf.# $-ică.$
@MĂM'ICĂ@ s. măicuță...
@măm'ică@ s. f., g.-...
@măm'ică@ s. f., g.-...
@măm'ică@ (#fam.#) #...
@MĂM'ICĂ,@ $mămici,$...
@MĂM'ICĂ@ #s. f.# Di...
@MĂM'ICĂ@ #s.# măicu...
@$măm'ică@ #sf#$
[#...
@MĂM'ICĂ@ s. f. Dimi...
|
| tău | tău | No synsets found |
@TĂU^1,@ $tăuri,$ #s...
@TĂU^1,@ $t'ăuri,$ #s. n.# @1.@ Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ** Lac (glaciar); iezer. @2.@ (#Înv.#) Prăpastie, abis. - Din #magh.# @tó.@
@TĂU^2, TA,@ $tăi, tale,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale") Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. $A ta e cartea.$ ** (La #pl.#) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. * (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a ta$ = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ** (#Pop.#; la #m.# sau #f.#) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ** (La #m.# #pl.#) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. $Nu-ți dau voie ai tăi să vii.$ ** (La #m.# sau #f.# #sg.#) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. @II.@ #Adj. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale" când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). @1.@ Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea $(casa ta),$ apartenența $(țara ta),$ dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul $(frații tăi).$ @2.@ (Cu valoare subiectivă) $Călătoria ta va fi grea.$ @3.@ (Cu valoare obiectivă) $Grija ta n-o poartă nimeni.$ ** (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) $Împotriva ta.$ - #Lat.# @tuus, tua.@
@TĂU@ s. v. $abis, a...
@tău/al tău@ adj. m....
@tău@ (precedat de $...
@tău@ s. n., art. $t...
@TĂU^1 ~ ri@ $n.$ 1)...
@TĂU^2 ta (tăi, t'al...
@TĂU^3 ta (tăi, t'al...
|
| acela | acela | No synsets found |
@AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
@AC'ELA@ pron. cela,...
@ac'ela@ pr. m., adj...
@AC'ELA ac'eea (ac'e...
@AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
@ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
@AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
acela el...
@ac'ela@ pron. m., a...
@ac'ela@ #pr.# #m.#,...
|
| albă-ca-Zăpadă | albă-ca-Zăpadă | No synsets found | |
| și | și | No synsets found |
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| pe | pe | No synsets found |
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| cel | cel | No synsets found |
@CEL, CEA,@ $cei, cele,$ #adj. dem.# (antepus), #art.#, #adj.#, #pron. dem.# @I.@ #Adj. dem.# (antepus) (#Pop.#) (Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spațiu sau în timp, de vorbitor). $Ia în brațe cea căldare.$ * #Expr.# $Cea$ (sau $ceea) lume$ = lumea cealaltă; celălalt tărâm. @II.@ #Art.#, #adj.# @1.@ (Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană, nearticulat) $Fruntea ta cea lată. Ștefan cel Mare.$ @2.@ (Precedă un numeral ordinal sau cardinal) $Cele trei fete. Cel de-al treilea copac.$ @3.@ (Urmat de "mai" formează superlativul relativ) $Cel mai bun.$ ** (În #loc. adv.#) $Cel mult =$ @a)@ maximum; @b)@ în cazul cel mai favorabil, în cazul extrem. $Cel puțin =$ @a)@ minimum; @b)@ măcar, barem. @4.@ (Substantivează adjectivul pe care îl precedă) $Cel bogat.$ @III.@ #Pron. dem.# @1.@ (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat, în spațiu sau timp, de vorbitor). $Cel de dincolo.$ * (#Loc.# #subst.#) $Cel de sus$ = Dumnezeu. (#Pop.#) $Cel de pe comoară$ (sau $cu coarne)$ = dracul. (Intră în formarea unui pronume relativ compus). @2.@ $Cel ce$ = care. [#Gen.#-#dat.# #sg.# $Celui, celei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# $celor$] - Din @acel, acea@ (cu afereza lui $a$ prin fonetică sintactică).
@CEL@ adj., pron. @1...
@cel@ adj. m. (antep...
@CEL^1 cea (cei, c'e...
@CEL^2 cea (cei, c'e...
@-CEL@ #v.# @celo^2....
cel mai feminin cuva...
cel care se masturbe...
cel mai jmecher dint...
cel mai jmecher dint...
|
| șapte | șapte | No synsets found |
@Ș'APTE@ #num. card.#, #s. m.# @1.@ #Num. card.# Număr având în numărătoare locul între șase și opt și care se indică prin cifra 7 sau VII. * (Adjectival) $Au trecut șapte ani de atunci.$ * #Expr.# $A lua șapte piei de pe om$ (sau $de pe o vită)$ = a sili pe cineva să muncească peste puterile sale. $A umbla pe șapte cărări$ = a fi beat. $A (nu) avea cei șapte ani de acasă$ = a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. * (Substantivat) $Scrie un șapte.$ * #Expr.# $Bea$ (sau $mănâncă) cât șapte$ = bea (sau mănâncă) foarte mult. $A nu (se) da pe șapte$ = a (se) considera mai bun, mai capabil etc., decât mulți alții. * (Cu valoare de #num. ord.#) $Tomul șapte.$ * (În componența numeralului multiplicativ corespunzător) $De șapte ori pe atâta.$ (În componența numeralului distributiv corespunzător) $Le dă câte șapte pâini.$ @2.@ #S. m.# Compus: (#Bot.#) $șapte-degete$ = plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu frunze dințate și cu flori purpurii $(Comarum palustre).$ [#Var.#: (#reg.#) @ș'epte@ #num. card.#] - #Lat.# @septem.@
@Ș'APTE@ s. @1.@ (re...
@ș'apte@ num....
@Ș'APTE^1@ $num. car...
@Ș'APTE^2@ $m.$ 1) N...
@ș'apte@ #num.# - Nu...
@ș'apte@ num. card....
@șápte@ num. cardina...
@ș'apte@ #num.#; $7/...
@șapte@ num. număr c...
|
| pitic | pitic | No synsets found |
@P'ITIC^1,@ $pitice,$ #adj.# (În sintagma) $Jocuri pitice$ = jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi, în Grecia antică, în cinstea zeului Apolo. - Din #fr.# [jeux] @pythiques.@
@PIT'IC^2, -Ă,@ $pitici, -ce,$ #subst.#, #adj.# @1.@ #S. m.# și #f.# Individ care aparține unor populații din Africa centrală, cu statura mult inferioară celei mijlocii, pigmeu; persoană a cărei statură este (foarte) mică, datorită unor tulburări endocrine, unor carențe alimentare etc.; $#p. gener.#$ persoană de statură (foarte) mică. ** (În basme) Personaj fantastic, mic de statură, caracterizat prin vioiciune și istețime. @2.@ #S. m.# #Fig.# Om lipsit de calități, de merite, de valoare; pigmeu. @3.@ #S. f.# (#Astron.#; în sintagmele) $Pitică albă$ = stea aflată în stadiul relativ final al evoluției sale, caracterizată printr-o densitate mare, luminozitate mică și prin scăderea treptată a temperaturii, fiind lipsită de surse de energie internă. $Pitică roșie$ = stea aflată în stadiul absolut final al evoluției sale, caracterizată prin temperaturi efectiv coborâte și prin luminozitate foarte mică. @4.@ #Adj.# (Despre oameni și animale) De statură foarte mică, scund, mic. ** (Despre plante) Care aparține unei specii scunde, puțin înalte; $#p. ext.#$ nedezvoltat, pipernicit, chircit. * (Ca determinativ, urmând după un nume de plantă sau de animal, indică specii sau rase ale acestora) $Mere pitice.$ ** (Despre obiecte) De dimensiuni reduse; mic, minuscul. - #Cf.# #sl.# %pitikŭ.%
@Pitic@ ≠ gigant, gi...
@PIT'IC@ s. v. $boiș...
@PIT'IC@ s., adj. @1...
@p'itic@ (ist.) adj....
@pit'ic@ s. m., adj....
@PIT'IC^1 ~că (~ci, ...
@PIT'IC^2 ~ci@ $m.$ ...
pitic...
|
| nefricos | nefricos | No synsets found | |
| și | și | No synsets found |
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| sifilitici | sifilitici | No synsets found | |
| , | , | No synsets found |
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| băga-v | băga-v | No synsets found | |
| -aș | -aș | No synsets found | |
| pe | pe | No synsets found |
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| gât | gât | No synsets found |
@GÂT,@ $gâturi,$ #s. n.# @1.@ Parte a corpului (la om și la unele animale) care unește capul cu trunchiul; grumaz; gâtlan; $#p. ext.#$ gâtlej. * #Expr.# $A se arunca$ (sau $a se agăța$ etc.) $de gâtul cuiva$ = @a)@ a îmbrățișa (cu căldură) pe cineva; @b)@ a copleși, a obosi pe cineva cu manifestările de dragoste. $A-și rupe$ (sau $a-și frânge) gâtul$ = @a)@ a se accidenta (grav) sau a muri în urma unui accident; @b)@ a-și pierde situația (bună) în urma unor greșeli; a fi arestat, condamnat în urma săvârșirii unei fapte ilegale. $A strânge de gât$ (pe cineva) = a sugruma (pe cineva). $A lua$ (sau $a înhăța) de gât$ (pe cineva) = a înșfăca (pe cineva), a cere socoteală (cu violență), a brutaliza. (#Fam.#) $A face gât$ = a avea pretenții (neîntemeiate); a face gălăgie, scandal. $A da$ (o băutură) $pe gât$ = a bea repede (dintr-o singură înghițitură sau din câteva înghițituri). $A fi sătul până în gât$ = a fi dezgustat, a nu mai putea suporta (în continuare). $A-i sta$ (sau $a i se opri) în gât$ = @a)@ a nu putea înghiți; @b)@ a nu se putea împăca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi. ** Cantitate de băutură câtă se poate bea dintr-o singură înghițitură. @2.@ Parte a unor obiecte, a unor piese etc. care prezintă asemănare cu gâtul (@1@). * $Prună cu gât$ = prună gâtlană. #v.# $gâtlan$ (@2@). - Din #sl.# @glŭtŭ@ "înghițitură".
@GÂT@ s. @1.@ $(ANAT...
@GÂT@ s. v. $măsea.$...
@gât@ s. n., pl. $gâ...
@GÂT ~uri@ $n.$ 1) $...
@gât@ s. n., pl. $g'...
@gât@ #s. n.#, #pl.#...
@gât@ n. @1.@ partea...
@GÂT,@ $gâturi,$ #s....
@GÂT.@ Alb, alb-brun...
|
| coiu | coiu | No synsets found |
@C'OIU@$ $($#pl.#$ -...
|
| . | . | No synsets found |