| Linge |
Linge |
No synsets found
|
@L'INGE,@ $ling,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva. @2.@ A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. * #Expr.# $A-și linge degetele$ (sau $buzele)$ ori (#refl.#) $a se linge pe degete$ (sau $pe buze)$ = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.). * Compus: $linge-blide$ (sau $-talgere, -talere)$ #s. m.# = (#fam.#) om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic. @3.@ (#Fam.#) A linguși cu slugărnicie. - #Lat.# @lingere.@
@L'INGE@ vb. (fig.) ...
@L'INGE@ vb. v. $fla...
@ling'e@ vb., ind. p...
@A L'INGE ling@ $tra...
@l'inge (l'ing, l'in...
@a ling'e@ vb., ind....
@l'inge@ @(a ~)@ #vb...
@linge@ v. @1.@ a tr...
@L'INGE,@ $ling,$ #v...
|
| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| -ai |
-ai |
No synsets found
|
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| pic |
pic |
No synsets found
|
@PIC^1,@ (@I@) #interj.#, (@II@) $picuri,$ #s. n.# @I.@ #Interj.# (Adesea repetat) @1.@ Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. @2.@ (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. @II.@ #S. n.# @1.@ Picătură (@1@), strop. @2.@ Cantitate, măsură, durată etc. (foarte) mică din ceva; strop, fir, fărâmă. * #Loc. adv.# $(Câte) un pic$ = @a)@ puțin; @b)@ (în construcții negative) deloc. $Nici pic$ = deloc, câtuși de puțin. $Pic cu pic$ = puțin câte puțin, încetul cu încetul. * #Loc. adv. și adj.# $Fără (un$ sau $nici un) pic de...$ = (care e) lipsit (cu totul) de... [#Var.#: (#reg.#) @p'icur@ #s. m.#] - Onomatopee.
@PIC^2,@ $picuri,$ #s. n.# Ciocan de abataj. - Din #germ.# @Pick@[hammer].
@PIC^3@ #s. n.# Produs chimic folosit pentru scoaterea petelor de cerneală (albastră). - Din @picătură@ (derivat regresiv).
@PIC@ interj., s. @I...
@PIC@ s. v. $picon.$...
@pic@ interj....
@pic@ s. n. /@p'icur...
@pic@ (fărâmă) s. n....
@pic@ (miner., nav.)...
@PIC^1@ $interj. (se...
|
| cap |
cap |
No synsets found
|
@CAP^1,@ (@I, III@) $capete,$ #s. n.#, (@II@) $capi,$ #s. m.# @I.@ #S. n.# @1.@ Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal. * #Loc. adv.# $Din cap până-n picioare$ = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. $Cu noaptea-n cap$ = dis-de-dimineață. $(Până) peste cap$ = extrem de..., exagerat de... $Cu un cap mai sus$ = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. $Cu capul plecat$ = rușinat, umilit, învins. $Pe după cap$ = pe după gât, la ceafă. * #Loc. adj.# (#Fam.#) $Bătut$ (sau $căzut) în cap$ = tâmpit, prost. * #Expr.# $A se da peste cap$ = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. $A da$ (pe cineva) $peste cap$ = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. $A da peste cap$ (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; @b)@ a lucra repede, superficial, de mântuială. $A scoate capul în lume$ = a ieși între oameni, în societate. $A nu-și (mai) vedea capul de...$ sau $a nu ști unde-i stă$ sau $unde-i este capul$ = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de... $A-și pierde capul$ = a se zăpăci. $A nu mai avea unde să-și pună capul$ = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. $A da din cap$ = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). $A da$ (cuiva) $la cap$ = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). $A umbla cu capul în traistă$ = a fi distrat, neatent. $A se da cu capul de toți pereții$ (sau $de pereți)$ = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. $A-și lua$ (sau $a apuca) lumea în cap$ = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. $A-și pleca capul$ = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune. $Vai$ (sau $haram) de capul lui$ = vai de el. $A cădea$ (sau $a veni, a se sparge$ etc.) $pe$ (sau $de, în) capul cuiva$ (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. $A cădea pe capul cuiva$ = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). $A sta$ (sau $a ședea, a se ține) de capul cuiva$ sau $a se pune pe capul cuiva$ = a stărui fără încetare pe lângă cineva. $A ședea$ (sau $a sta) pe capul cuiva$ = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). $A se duce de pe capul cuiva$ = a lăsa pe cineva în pace. (#Reg.#) $A nu ști$ (sau $a nu avea) ce-și face capului$ = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. * $Cap de familie$ = bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; $#p. gener.#$ orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. * $Cap de expresie$ = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ** (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. ** $Cap de bour$ = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ** Parte a monedei care are imprimat un chip. ** Părul capului. @2.@ Căpătâi; căpătâiul patului. @3.@ Individ, ins, cap. $Câte 5 lei de cap.$ * #Expr.# $Pe capete$ = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. $Câte capete, atâtea păreri,$ exprimă o mare divergență de opinii. @4.@ Minte, gândire, judecată; memorie. * #Loc. adj. și adv.# $Cu cap$ = (în mod) inteligent, deștept. $Fără cap$ = (în mod) necugetat. * #Loc. adj.# $Cu scaun la cap$ = cu judecată dreaptă; cuminte. * #Expr.# $A fi bun$ (sau $ușor) la$ (sau $de) cap$ sau $a avea cap ușor$ = a fi deștept. $A fi greu$ (sau $tare) de cap$ sau $a avea cap greu$ = a pricepe cu greutate; a fi prost. $A nu(-i) intra$ (cuiva) $în cap$ = a nu putea pricepe (ceva). $A-i ieși$ (cuiva ceva) $din cap$ = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. $A nu-i mai ieși$ (cuiva ceva) $din cap$ = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. $A-i sta capul la...$ = a se gândi la... $A-și bate$ (sau $a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma$ etc.) $capul$ = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. $A-i deschide$ (cuiva) $capul$ = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). $A fi$ (sau $a rămâne, a umbla$ etc.) $de capul său$ = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. $A face$ (ceva) $din$ (sau $de) capul său$ = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. $A întoarce$ (sau $a suci, a învârti) capul cuiva$ = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească. $A nu avea cap să...$ = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să... ** (#Jur.#) $Cap de acuzare$ = motiv pe care se întemeiază acuzarea. @5.@ (#Înv.#) Viață. $A plăti cu capul.$ ** (Astăzi în #expr.#) $Odată cu capul$ sau $în ruptul capului$ = cu nici un preț, niciodată. $A-și face de cap$ = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. @6.@ Compuse: @a)@ (#Entom.#) $cap-de-mort$ sau $capul-lui-Adam$ = strigă; @b)@ (#Bot.#) $cap-de-cocoș$ = dulcișor; $capul-șarpelui$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple $(Echium rubrum);$ @c)@ $capul-balaurului$ = o parte a constelației balaurului. @II.@ #S. m.# Căpetenie, șef, conducător. ** Inițiator. @III.@ #S. n.# @1.@ Vârf (al unui obiect). ** Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ** Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap^1 (@I 1@), folosit în diverse scopuri tehnice. @2.@ Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. * $Cap de pod$ = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; $#p. ext.#$ forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. * #Loc. adv.# $Cap la$ (sau $în) cap$ = cu părțile extreme alăturate. * #Expr.# $Cap de țară$ = margine de țară; hotar. $Nu-i (un) cap de țară$ = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. $A sta$ (sau $a ședea, a se ridica) în capul oaselor$ = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. @3.@ Partea de dinainte; început, frunte. $În capul coloanei.$ * $Cap de an$ (sau $de săptămână, de iarnă$ etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). $Cap de coloană$ = cel sau cei care stau în fruntea coloanei. $Cap de afiș$ (sau $cap de listă)$ = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. * #Loc. adv.# $În cap de noapte$ sau $în capul nopții$ = după ce s-a întunecat bine. $Din$ (sau $de la) cap$ = de la început; de la începutul rândului. $Din capul locului$ = înainte de a începe ceva; de la început. ** Partea principală, mai aleasă (a unui lucru). * #Expr.# $Capul mesei$ = locul de onoare la masă. @4.@ Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. * #Expr.# $A o scoate la cap$ = a sfârși (cu bine). $A-i da de cap$ = a rezolva; a învinge, a răzbi. $În cap$ = (după numerale) exact, întocmai. @5.@ Bucățică ruptă dintr-un obiect; $#p. ext.#$ lucru de mică importanță. * #Expr.# $Nici un cap de ață$ = absolut nimic. $Până la un cap de ață$ = tot. @6.@ (În sintagma) $Cap magnetic$ = transductor electromagnetic care transformă variațiile unui semnal electric în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. - #Lat.# @caput,@ (@II@) după #fr.# @chef@ (< #lat.# $caput).$
@CAP^2,@ $capuri,$ #s. n.# Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu. - Din #fr.# @cap.@
@Cap@ ≠ coadă, codaș...
@CAP@ s. @1.@ $(ANAT...
@CAP@ s. v. $articol...
@cap@ (parte a corpu...
@cap@ (conducător) s...
@cap@ (geogr.) s. n....
@CAP^1 ~ete@ $n.$ 1)...
@CAP^2 ~i@ $m.$ Pers...
|
| pul |
pul |
No synsets found
|
@PUL,@ $puluri,$ #s. n.# Fiecare dintre cele treizeci de piese rotunde, de lemn, ale jocului de table. - Din #tc.# @pul.@
@pul@ s. n., pl. $p'...
@PUL ~uri@ $n.$ ($la...
@PUL^2@ #s. m.# Mone...
@PUL@ $#s.n.#$ Piesă...
@PUL@ $#s.m.#$ Moned...
@pul@ s. n., pl. $p'...
@pul@ #s. n.#, #pl.#...
@PUL,@ $puluri,$ #s....
@PUL,@ $puluri,$ #s....
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| eu |
eu |
No synsets found
|
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| veni |
veni |
No synsets found
|
@VEN'I,@ $vin,$ #vb.# IV. #Intranz.# @1.@ A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; $#p. ext.#$ a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit ##loc.## * #Expr.# $Du-te-vino$ #subst.# = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. $Vino-ncoace$ #subst.# = @a)@ farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; @b)@ (rar) ademenire, ispită, păcat. ** A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A veni după cineva$ = a se căsători cu cineva. ** A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). * #Expr.# (#Pop.#) $A veni în slujbă$ = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ** (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. * #Expr.# (#Pop.#) $A veni mare$ = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ** A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ** A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ** A năvăli asupra sau împotriva cuiva. @2.@ A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). * #Expr.# $A veni pe lume$ = a se naște. ** (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ** (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ** (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. @3.@ A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; $#p. ext.#$ a apărea, a se ivi. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $lacrimile$ = a plânge sau a fi gata să plângă. $A-i veni$ (cuiva) $în$ (sau $prin) minte$ (sau $cap)$ = a se gândi dintr-o dată la ceva, a-și aminti de ceva. $Ce-i vine cuiva pe limbă$ = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. $Cum$ (sau $ce) îi vine cuiva la gură$ = cu termeni ireverențioși, cu insulte. @4.@ A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. * #Expr.# $Anul$ (sau $luna, săptămâna$ etc.) $ce vine$ = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ** A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... @5.@ A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ** A decurge (ca o consecință). @6.@ A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. * #Expr.# $(Așa$ sau $acum) mai vii de-acasă$ = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. $A-i veni mintea la cap$ (sau $la loc)$ = a se potoli, a se cuminți. $A-i veni inima la loc$ sau $a-și veni în fire$ = a se calma, a se liniști. $A-i veni$ (cuiva) $numele$ = a muri (undeva, departe). (În imprecații) $Veni-ți-ar numele!$ @7.@ (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ** A ajunge până la...; a atinge. @8.@ A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. * #Expr.# $A veni în nas$ = a cădea (cu fața în jos). $A-i veni$ (cuiva) $nu știu cum,$ se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. $A veni la putere$ = a prelua puterea politică într-o țară. $A veni vorba de$ (sau $despre) cineva$ sau $ceva$ = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. $A veni la vorba$ (sau $la cuvântul, la spusele) cuiva$ = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. $Vorba vine,$ se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. $Cum vine asta?$ se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. @9.@ (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea ##loc.## ** (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). * #Expr.# (#Pop.#) $Vine un an (de când...)$ = se împlinește un an (de când...). $A-i veni cuiva ceasul$ = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. @10.@ (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $toți dracii$ = a se înfuria, a se mânia. $Ce ți-a venit (să...$ sau $de...$)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. $Cum îi vine$ (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. $A-i veni$ (cuiva) $la îndemână$ (sau $la socoteală)$ = a-i conveni, a-i fi pe plac. @11.@ (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; $#p. ext.#$ a-i ședea cuiva bine (sau rău). ** (#Înv.#, în construcții negative) A se potrivi, a cadra. @12.@ A-i reveni sau a i se cuveni ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ** (#Pop.#) A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. @13.@ (#Pop.#) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $viu$] - #Lat.# @venire.@
@A veni@ ≠ a (se) du...
@VEN'I@ vb. @1.@ v. ...
@VEN'I@ vb. v. $anga...
@ven'i@ vb., ind. pr...
@A VEN'I vin@ $intra...
@VENI-@ #v.# @venă.@...
@ven'i (vin, -'it),@...
@VENI, VIDI, VICI@ (...
@a ven'i@ vb., ind. ...
|
| puțin |
puțin |
No synsets found
|
@PUȚ'IN, -Ă,@ $puțini, -e,$ #adj.#, #adv.# @I.@ #Adj.# @1.@ Care este în cantitate mică, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. * #Expr.# $Puțin la minte$ = prostuț. $Puțin la simțire$ = nesimțitor, insensibil. ** (Substantivat, #n.#) Cantitate mică, număr mic din ceva. $Puținul cât a scris.$ * #Expr.# $Puțin a lipsit$ (sau $a rămas) să nu...$ sau $puțin de nu era să...$ = era cât pe-aci să..., era pe punctul de a... $Pentru puțin!$ = formulă politicoasă de răspuns la o mulțumire. @2.@ De proporții, de dimensiuni mici, cu volum redus; mic; $#fig.#$ neînsemnat. * $Puțin la trup$ = mic și firav. ** De intensitate mică; slab. @3.@ (Despre noțiuni de timp) De mică durată; scurt. * #Loc. adv.# $În puține zile$ = peste câteva zile. @4.@ (Cu valoare de numeral nehotărât) $Puțini știu acest lucru.$ @II.@ #Adv.# @1.@ În cantitate sau în măsură mică. * $Cel$ (sau $pe) puțin$ = @a)@ minimum; @b)@ în orice caz, măcar, barem. $Câtuși$ (sau $cât) de puțin$ = nici în cea mai mică măsură; deloc, nicidecum. $Nu mai puțin$ = de asemenea, deopotrivă. $Pe$ (sau $cu) puțin$ = ieftin. $(Cu) puțin mai...$ = (cu) ceva mai... $Merg puțin mai înaintea lui. Mai puțin de...$ = în număr sau în cantitate mai mică decât... $(Puțin) câte puțin$ sau $(câte) puțin-puțin$ = încetul cu încetul, pe rând. $Mult-puțin$ = cât o fi, oricât. ** În oarecare măsură, întrucâtva. ** Cam, oarecum. $Surâse puțin ironic.$ ** (Precedat de "cel mai", servește la formarea superlativului relativ de inferioritate) $Cel mai puțin reușit dintre tablourile expuse.$ @2.@ Pentru scurt timp, pentru un interval mic; câtva timp. * $Peste puțin$ = în curând, în scurt timp. $De puțin$ = de scurt timp, de curând. - #Et. nec.#
@Puțin@ ≠ mult...
@PUȚ'IN@ adj., adv. ...
@puț'in@ adj. m., pl...
@puț'in@ s. n....
@PUȚ'IN^1@ $adv.$ 1)...
@PUȚ'IN^2 ~ă@ (@~i,@...
@puț'in (puțină),@ #...
!puțin1 #adj. pr.# #...
@puț'in@ adj. m., pl...
|
| spermă |
spermă |
No synsets found
|
@SP'ERMĂ,@ $sperme,$ #s. f.# Substanță lichidă cu compoziție complexă, secretată de glandele sexuale masculine, care conține ca elemente esențiale spermatozoizii. - Din #fr.# @sperme.@
@SP'ERMĂ@ s. $(BIOL....
@sp'ermă@ s. f., g.-...
@SP'ERMĂ ~e@ $f.$ Se...
@SP'ERMĂ@ $#s.f.#$ S...
@SP'ERMĂ@ $#s. f.#$ ...
@SPERMĂ@ albuș, caim...
SPÉRMĂ, sperme, s. f...
@sp'ermă@ s. f., g.-...
@sp'ermă@ #s. f.#, #...
|
| și |
și |
No synsets found
|
@ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
@ȘI@ conj., adv. @1....
@și@ conjcț., adv....
@ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
@ȘI^2@ $adv.$ De acu...
@ȘI^2@ pron. refl. v...
(și în forma "transgresie") s.f. 1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire. 2) adulter spiritual. [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
@și@ #adv.# - @1.@ L...
și în Peninsula Balcan
@și@ conjcț., adv....
|
| pentru |
pentru |
No synsets found
|
@P'ENTRU@ #prep.# @I.@ (Exprimă un raport cauzal) @1.@ Din cauza..., din pricina..., datorită... $Pentru asta a plecat.$ * #Expr.# $Nu pentru alta, ci...$ = nu din altă cauză, dar... @2.@ (Introduce un complement indirect) $Mulțumește pentru buna găzduire.$ * #Expr.# $Pentru puțin$ (sau $nimic),$ se spune ca răspuns celui care mulțumește când i s-a făcut un serviciu. $Pentru nimic în lume$ = cu nici un preț, în nici un caz. $Pentru (numele lui) Dumnezeu!$ exclamație care însoțește o cerere sau o rugăminte sau care exprimă uimirea, indignarea cuiva. @II.@ (Exprimă un raport final) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Cu scopul de..., în scopul..., în vederea... $Scrie pentru bani.$ @2.@ (Introduce un complement indirect) În interesul..., în (sau spre) folosul..., în favoarea...; în apărarea... $Pledează pentru el.$ * (În construcții eliptice) $Cincizeci de voturi pentru și două contra.$ ** Potrivit cu...; în măsură să... $Serviciul nu era pentru el.$ ** După. $Plânge pentru cel plecat.$ ** (Față) de... $Are o grijă deosebită pentru mama lui.$ @3.@ (Introduce un atribut) $Hârtie și plic pentru o scrisoare.$ ** Cu direcția..., cu destinația... $Autobuzul pentru Ploiești.$ @4.@ (Intră în compunerea numelor predicative) $Acest cadou e pentru tine.$ @5.@ (Introduce un complement sau un atribut) Contra, împotriva. $Medicament pentru diabet. Ia ceva pentru durerile de cap.$ @III.@ (Exprimă un raport de relație) Cu privire la..., referitor la..., în legătură cu... $S-au schimbat lucrurile pentru el.$ ** Față de..., în raport cu... $Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.$ @IV.@ (Exprimă un raport temporal, introducând un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pentru o clipă.$ * #Expr.# $Pentru moment$ = deocamdată. @##V.##@ (Exprimă un raport de compensație, de echivalență sau de schimb) În schimbul...; în locul..., în loc de... $Pentru un palton a dat o rochie.$ @VI. 1.@ (Urmat de un infinitiv, are valoare de conjuncție, construcția fiind echivalentă, cu o propoziție consecutivă negativă, când regenta e afirmativă, și invers) $Subiectul e prea vast pentru a putea fi expus într-o oră.$ @2.@ (Formează conjuncții compuse) $Pentru ca$ sau $pentru că$ = fiindcă, deoarece, din cauză că; de vreme ce, întrucât. $Pentru ce$ (sau $aceasta, aceea)$ = deci, așadar, de aceea, drept care, din care cauză. - Din @printru.@
@Pentru@ ≠ contra, î...
@P'ENTRU@ prep., con...
@p'entru@ prep....
@P'ENTRU@ $prep.$ @I...
PENTRU "MOTOCEI" RAS...
PENTRU "MOTOCEI" RAS...
pentru exprimarea go...
Pentru mai multa cre...
Pentru mai multa cre...
|
| copil |
copil |
No synsets found
|
@COP'IL^1,@ $copii,$ #s. m.# @1.@ Băiat sau fată în primii ani ai vieții (până la adolescență). * $Copil de școală$ = copil care a depășit vârsta de 7 (sau 6) ani și merge la școală. $Copil mic$ (sau, #pop.#, $de țâță)$ = sugaci. * #Loc. adv.# $De (mic) copil$ = din copilărie. * #Expr.# (Despre bătrâni) $A ajunge$ (sau $a da) în mintea copiilor$ = a-și pierde judecata, a se ramoli. @2.@ Tânăr, adolescent. * (În trecut) $Copil de casă$ = fiu de boier care făcea serviciul de paj la familia domnitoare sau la boierii mari. $Copil de trupă$ = copil (orfan) crescut și educat de o unitate militară. @3.@ Fiu, fiică. * $Copil legitim$ = copil născut în cadrul căsătoriei. $Copil nelegitim$ = copil născut în afara căsătoriei; copil natural, bastard. $Copil din flori$ = copil din afara căsătoriei; copil nelegitim, copil natural, bastard. * #Expr.# $Unde (și-)a înțărcat dracul copiii$ = în locuri depărtate și pustii. @4.@ #Fig.# Om naiv, fără experiență. - #Cf.# #alb.# %kopil.%
@C'OPIL^2,@ $copili,$ #s. m.# @1.@ Lăstar crescut de la baza tulpinii unei plante, din primul nod. @2.@ Cui de lemn sau de metal care se înfige în ochiul țâțânii, la stâlpul ușii sau al porții. - #Cf.# %copil%^1.
@COP'IL@ s. @1.@ (în...
@C'OPIL@ s. $(BOT.)$...
@COP'IL@ s. v. $bast...
@cop'il@ (persoană) ...
@cop'il@ (lăstar) s....
@cop'il@ (instrument...
@COP'IL ~i@ $m.$ 1) ...
@C'OPIL ~e@ $n.$ Cui...
|
| tău |
tău |
No synsets found
|
@TĂU^1,@ $tăuri,$ #s...
@TĂU^1,@ $t'ăuri,$ #s. n.# @1.@ Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ** Lac (glaciar); iezer. @2.@ (#Înv.#) Prăpastie, abis. - Din #magh.# @tó.@
@TĂU^2, TA,@ $tăi, tale,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale") Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. $A ta e cartea.$ ** (La #pl.#) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. * (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a ta$ = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ** (#Pop.#; la #m.# sau #f.#) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ** (La #m.# #pl.#) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. $Nu-ți dau voie ai tăi să vii.$ ** (La #m.# sau #f.# #sg.#) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. @II.@ #Adj. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale" când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). @1.@ Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea $(casa ta),$ apartenența $(țara ta),$ dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul $(frații tăi).$ @2.@ (Cu valoare subiectivă) $Călătoria ta va fi grea.$ @3.@ (Cu valoare obiectivă) $Grija ta n-o poartă nimeni.$ ** (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) $Împotriva ta.$ - #Lat.# @tuus, tua.@
@TĂU@ s. v. $abis, a...
@tău/al tău@ adj. m....
@tău@ (precedat de $...
@tău@ s. n., art. $t...
@TĂU^1 ~ ri@ $n.$ 1)...
@TĂU^2 ta (tăi, t'al...
@TĂU^3 ta (tăi, t'al...
|
| ! |
! |
No synsets found
|
|