← Back to list

Sentence #6667

Similar

Vedea-te-aș jucându-te cu lumânări la capul mă-tii când e rece!

Vedea-te-aș jucându-te cu lumânări PRODUCT la capul mă-tii când e rece!
Vedea VERB -te PRON -aș AUX jucându VERB -te PRON cu ADP lumânări NOUN la ADP capul NOUN mă-tii NOUN când ADV e AUX rece! ADV obj aux ccomp expl:pv case obl case obl nmod advmod cop advcl 
            {
  "text": "Vedea-te-a\u0219 juc\u00e2ndu-te cu lum\u00e2n\u0103ri la capul m\u0103-tii c\u00e2nd e rece!",
  "ents": [
    {
      "start": 26,
      "end": 34,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 63
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 5,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "Vedea",
      "dep": "ROOT",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 5,
      "end": 8,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 8,
      "end": 11,
      "tag": "Va--1s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=1|Variant=Short",
      "lemma": "-a\u0219",
      "dep": "aux",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 12,
      "end": 19,
      "tag": "Vmg-------y",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Variant=Short|VerbForm=Ger",
      "lemma": "juc\u00e2",
      "dep": "ccomp",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 19,
      "end": 22,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 23,
      "end": 25,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 6
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 26,
      "end": 34,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "lum\u00e2nare",
      "dep": "obl",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 35,
      "end": 37,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 38,
      "end": 43,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "cap",
      "dep": "obl",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 44,
      "end": 50,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u0103-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 51,
      "end": 55,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2nd",
      "dep": "advmod",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 56,
      "end": 57,
      "tag": "Vaip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 58,
      "end": 62,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "rece",
      "dep": "advcl",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 62,
      "end": 63,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 0
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Vedea Vedea No synsets found 
                            @VEDE'A,@ $văd,$ #vb.# II. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) percepe cu ajutorul văzului. * #Loc. adv.# $Pe văzute$ = @a)@ în fața tuturor, în mod deschis; @b)@ cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. * #Expr.# (#tranz.#) $A vedea lumina zilei$ = a se naște. (#Fam.#) $Cum te văd și cum mă vezi$ = evident, clar, sigur, categoric. @2.@ #Tranz.# A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. @3.@ #Tranz.# A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ** #Intranz.# A pătrunde, a descifra (cu privirea). ** #P. gener.# A cerceta, a căuta. @4.@ #Refl.# A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. @5.@ #Tranz.# și #refl. recipr.# A (se) întâlni undeva. * #Expr.# (#Refl. recipr.#) $Să ne vedem sănătoși$ (sau $cu bine)!$ formulă de salut la despărțire. ** #Tranz.# A vizita. @6.@ #Intranz.# A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ** #Tranz.# (#Pop.#) A ajuta. @7.@ #Tranz.# A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. @II. 1.@ #Tranz.# A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. * #Expr.# $Ce să vezi?$ sau $ce să vadă?$ formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ** A lua în considerație; a considera, a socoti. * #Expr.# $A fi bine văzut$ = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). @2.@ #Tranz.# A înțelege, a pricepe. ** A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. @3.@ #Refl. impers.# A părea, a se arăta. * #Expr.# $Se vede că...$ sau $se vede treaba$ (ori $lucrul) că...$ = e probabil, pesemne. @4.@ #Intranz.# (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... $Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți.$ ** (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. - #Lat.# @videre.@
                        
                            @A se vedea@ ≠ a se ...
                        
                            @A vedea@ ≠ a orbi...
                        
                            @VEDE'A@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @VEDE'A@ vb. v. $cun...
                        
                            @vede'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A VEDE'A văd 1.@ $t...
                        
                            @A SE VEDE'A se v'ed...
                        
                            @vede'a (-văd, văz'u...
                        
                            @a (se) vede'a@ vb.,...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
-aș -aș No synsets found
jucâ jucâ No synsets found
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
lumânare lumânare No synsets found 
                            @LUMÂN'ARE,@ $lumânări,$ #s. f.# @1.@ Obiect de luminat în formă de cilindru subțire, făcut din ceară sau din altă materie grasă solidificată, având la mijloc un fitil de material textil, care, aprins, arde cu flacără, producând lumină. * #Loc. adv. și adj.# $(Drept) ca lumânarea$ = foarte drept. $La lumânare$ = la lumina lumânării. * #Expr.# $A căuta$ (pe cineva sau ceva) $cu lumânarea$ = a căuta (pe cineva sau ceva) cu multă stăruință. $A ține$ (cuiva) $lumânarea$ = a veghea pe cineva în momentul morții (ținându-i lumânarea aprinsă). @2.@ (#Înv.#) Unitate de măsură convențională pentru intensitatea luminii, aproximativ egala cu o candelă. @3.@ Plantă erbacee cu flori gălbui, dispuse într-un spic lung $(Verbascum phlomoides).$ - #Lat.# @luminaria.@
                        
                            @LUMÂN'ARE@ s. @1.@ ...
                        
                            @LUMÂN'ARE@ s. v. $b...
                        
                            @lumân'are@ s. f., g...
                        
                            @LUMÂN'ARE ~ări@ $f....
                        
                            @lumânare,@ $lumânăr...
                        
                            @lumân'are@ s. f., g...
                        
                            @lumân'are@ #s. f.#,...
                        
                            @lumânare@ f. @1.@ m...
                        
                            @LUMÂN'ARE,@ $lumână...
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
cap cap No synsets found 
                            @CAP^1,@ (@I, III@) $capete,$ #s. n.#, (@II@) $capi,$ #s. m.# @I.@ #S. n.# @1.@ Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal. * #Loc. adv.# $Din cap până-n picioare$ = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. $Cu noaptea-n cap$ = dis-de-dimineață. $(Până) peste cap$ = extrem de..., exagerat de... $Cu un cap mai sus$ = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. $Cu capul plecat$ = rușinat, umilit, învins. $Pe după cap$ = pe după gât, la ceafă. * #Loc. adj.# (#Fam.#) $Bătut$ (sau $căzut) în cap$ = tâmpit, prost. * #Expr.# $A se da peste cap$ = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. $A da$ (pe cineva) $peste cap$ = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. $A da peste cap$ (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; @b)@ a lucra repede, superficial, de mântuială. $A scoate capul în lume$ = a ieși între oameni, în societate. $A nu-și (mai) vedea capul de...$ sau $a nu ști unde-i stă$ sau $unde-i este capul$ = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de... $A-și pierde capul$ = a se zăpăci. $A nu mai avea unde să-și pună capul$ = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. $A da din cap$ = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). $A da$ (cuiva) $la cap$ = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). $A umbla cu capul în traistă$ = a fi distrat, neatent. $A se da cu capul de toți pereții$ (sau $de pereți)$ = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. $A-și lua$ (sau $a apuca) lumea în cap$ = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. $A-și pleca capul$ = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune. $Vai$ (sau $haram) de capul lui$ = vai de el. $A cădea$ (sau $a veni, a se sparge$ etc.) $pe$ (sau $de, în) capul cuiva$ (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. $A cădea pe capul cuiva$ = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). $A sta$ (sau $a ședea, a se ține) de capul cuiva$ sau $a se pune pe capul cuiva$ = a stărui fără încetare pe lângă cineva. $A ședea$ (sau $a sta) pe capul cuiva$ = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). $A se duce de pe capul cuiva$ = a lăsa pe cineva în pace. (#Reg.#) $A nu ști$ (sau $a nu avea) ce-și face capului$ = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. * $Cap de familie$ = bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; $#p. gener.#$ orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. * $Cap de expresie$ = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ** (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. ** $Cap de bour$ = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ** Parte a monedei care are imprimat un chip. ** Părul capului. @2.@ Căpătâi; căpătâiul patului. @3.@ Individ, ins, cap. $Câte 5 lei de cap.$ * #Expr.# $Pe capete$ = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. $Câte capete, atâtea păreri,$ exprimă o mare divergență de opinii. @4.@ Minte, gândire, judecată; memorie. * #Loc. adj. și adv.# $Cu cap$ = (în mod) inteligent, deștept. $Fără cap$ = (în mod) necugetat. * #Loc. adj.# $Cu scaun la cap$ = cu judecată dreaptă; cuminte. * #Expr.# $A fi bun$ (sau $ușor) la$ (sau $de) cap$ sau $a avea cap ușor$ = a fi deștept. $A fi greu$ (sau $tare) de cap$ sau $a avea cap greu$ = a pricepe cu greutate; a fi prost. $A nu(-i) intra$ (cuiva) $în cap$ = a nu putea pricepe (ceva). $A-i ieși$ (cuiva ceva) $din cap$ = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. $A nu-i mai ieși$ (cuiva ceva) $din cap$ = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. $A-i sta capul la...$ = a se gândi la... $A-și bate$ (sau $a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma$ etc.) $capul$ = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. $A-i deschide$ (cuiva) $capul$ = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). $A fi$ (sau $a rămâne, a umbla$ etc.) $de capul său$ = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. $A face$ (ceva) $din$ (sau $de) capul său$ = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. $A întoarce$ (sau $a suci, a învârti) capul cuiva$ = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească. $A nu avea cap să...$ = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să... ** (#Jur.#) $Cap de acuzare$ = motiv pe care se întemeiază acuzarea. @5.@ (#Înv.#) Viață. $A plăti cu capul.$ ** (Astăzi în #expr.#) $Odată cu capul$ sau $în ruptul capului$ = cu nici un preț, niciodată. $A-și face de cap$ = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. @6.@ Compuse: @a)@ (#Entom.#) $cap-de-mort$ sau $capul-lui-Adam$ = strigă; @b)@ (#Bot.#) $cap-de-cocoș$ = dulcișor; $capul-șarpelui$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple $(Echium rubrum);$ @c)@ $capul-balaurului$ = o parte a constelației balaurului. @II.@ #S. m.# Căpetenie, șef, conducător. ** Inițiator. @III.@ #S. n.# @1.@ Vârf (al unui obiect). ** Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ** Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap^1 (@I 1@), folosit în diverse scopuri tehnice. @2.@ Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. * $Cap de pod$ = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; $#p. ext.#$ forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. * #Loc. adv.# $Cap la$ (sau $în) cap$ = cu părțile extreme alăturate. * #Expr.# $Cap de țară$ = margine de țară; hotar. $Nu-i (un) cap de țară$ = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. $A sta$ (sau $a ședea, a se ridica) în capul oaselor$ = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. @3.@ Partea de dinainte; început, frunte. $În capul coloanei.$ * $Cap de an$ (sau $de săptămână, de iarnă$ etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). $Cap de coloană$ = cel sau cei care stau în fruntea coloanei. $Cap de afiș$ (sau $cap de listă)$ = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. * #Loc. adv.# $În cap de noapte$ sau $în capul nopții$ = după ce s-a întunecat bine. $Din$ (sau $de la) cap$ = de la început; de la începutul rândului. $Din capul locului$ = înainte de a începe ceva; de la început. ** Partea principală, mai aleasă (a unui lucru). * #Expr.# $Capul mesei$ = locul de onoare la masă. @4.@ Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. * #Expr.# $A o scoate la cap$ = a sfârși (cu bine). $A-i da de cap$ = a rezolva; a învinge, a răzbi. $În cap$ = (după numerale) exact, întocmai. @5.@ Bucățică ruptă dintr-un obiect; $#p. ext.#$ lucru de mică importanță. * #Expr.# $Nici un cap de ață$ = absolut nimic. $Până la un cap de ață$ = tot. @6.@ (În sintagma) $Cap magnetic$ = transductor electromagnetic care transformă variațiile unui semnal electric în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. - #Lat.# @caput,@ (@II@) după #fr.# @chef@ (< #lat.# $caput).$
                        
                            @CAP^2,@ $capuri,$ #s. n.# Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu. - Din #fr.# @cap.@
                        
                            @Cap@ ≠ coadă, codaș...
                        
                            @CAP@ s. @1.@ $(ANAT...
                        
                            @CAP@ s. v. $articol...
                        
                            @cap@ (parte a corpu...
                        
                            @cap@ (conducător) s...
                        
                            @cap@ (geogr.) s. n....
                        
                            @CAP^1 ~ete@ $n.$ 1)...
                        
                            @CAP^2 ~i@ $m.$ Pers...
mă-tii mă-tii No synsets found
când când No synsets found 
                            @CÂND@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# (În propoziții interogative) În ce moment? în care perioadă de timp? $Când a sosit?$ * #Expr.# $Când și când$ sau $din când în când$ = câteodată, uneori. $Când..., când...$ = câteodată..., altă dată...; ba..., ba...; uneori..., alteori... @II.@ #Conj.# @1.@ (Introduce o propoziție temporală) @a)@ În momentul sau în vremea în care... $Când a văzut-o, s-a bucurat.$ @b)@ După ce. $Când i-a pierdut din ochi, s-a ridicat.$ @c)@ Înainte de (a)..., până (a) nu... $Parada începuse când a sosit.$ @d)@ Deși; în vreme ce. $Când altul s-ar bucura, tu ești nepăsător.$ @e)@ Și (deodată). $Au ajuns, când, ce să vezi?$ @2.@ (Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp) (În) care. $Acum e timpul când vin copiii.$ * #Expr.# $A (nu) avea când să...$ = a (nu) avea timpul material necesar să... @3.@ (Introduce o propoziție cauzală cu nuanță temporală) Fiindcă, deoarece, odată ce. $Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi.$ @4.@ (Introduce o propoziție condițională) Dacă, de. $Ce să spui când nu ai nimic de spus?$ * #Expr.# $Ca și când$ = parcă. @5.@ (Introduce o propoziție completivă directă) $Spune-mi când să vin.$ - #Lat.# @quando.@
                        
                            @CÂND@ conj. @1.@ (t...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @CÂND^1@ $adv.$ 1) $...
                        
                            @CÂND^2@ $conj.$ 1) ...
                        
                            Când am să plec departe ... în lumină
Nu vreau decât două lalele :
Una roșie și alta galbenă 
În fiecare a 22 – a zi din lună .
Atunci mă voi înălța pentru tine 
Precum curcubeul după o zi ploioasă 
Pe cerul senin de vară 
Și te voi învălui cu toată dragostea mea.
                        
                            Când se fut doi oameni atunci este sex... cand se simt foarte bine.. si fac ahha yea asa
                        
                            Când mergi la munte,...
                        
                            @când@ adv., conjcț....
                        
                            @când@ #adv.#, #conj...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
rece rece No synsets found 
                            @R'ECE,@ $reci,$ #adj.# @1.@ Care are o temperatură (mai) scăzută față de o limită dată, față de un mediu oarecare sau față de căldura corpului omenesc; lipsit de căldură; care dă senzația de frig, care aduce frig. * $Climă rece$ = climă polară; $#p. ext.#$ clima regiunilor situate în apropierea cercului polar, unde temperatura nu depășește, de obicei, 10°C. $Abces rece$ = abces fără caracter inflamator. ** (Substantivat, #n.# #sg.#) Temperatură scăzută, răceală, frig. * #Loc. adv.# $La rece$ = @a)@ la o temperatură scăzută, în jurul lui 0°C; @b)@ la temperatura normală, fără a încălzi; @c)@ $#fig.#$ neinfluențat de sentimente, nepărtinitor, obiectiv. ** #Fig.# Care înfioară, care înfrigurează. * #Expr.# (Substantivat) $A-i trece$ (cuiva) $rece prin inimă$ (sau $prin spate)$ = a se înfiora. ** (Despre hrană) Care și-a pierdut căldura; răcit; care se compune din alimente neîncălzite; care se consumă fără a fi în prealabil încălzit. ** (Despre produse de panificație, în special despre pâine) Care nu e proaspăt; vechi, uscat. ** (Despre îmbrăcăminte) Care nu ține cald. ** (Despre oameni, $#p. ext.#$ despre organele sau membrele lor) Cu temperatura scăzută sub nivelul normal; $#p. ext.#$ înțepenit (de frig, de emoție). * #Expr.# $A(-i) fi$ (cuiva) $inima rece$ = a-i fi mereu teamă. $(Cu) sânge rece$ = (cu) calm, (cu) prezență de spirit. ** Care și-a pierdut sau e lipsit de căldura animală; inert, neînsuflețit, țeapăn. @2.@ #Fig.# (Despre oameni) Lipsit de căldură sufletească; insensibil, indiferent; neprietenos, distant. ** (Despre manifestări ale oamenilor) Care exprimă ostilitate, indiferență, lipsă de sensibilitate. ** Nepăsător, impasibil, imperturbabil. ** (Despre gândire, idei, noțiuni etc.; adesea #peior.#) Cu caracter obiectiv, bazat numai pe elemente logice. ** (Despre o încăpere) Neprietenos, neospitalier, străin. - #Lat.# @recens@ "proaspăt, recent".
                        
                            @Rece@ ≠ cald, fierb...
                        
                            @R'ECE@ adj. v. $aca...
                        
                            @R'ECE@ adj., s. @1....
                        
                            @r'ece@ adj. m., f. ...
                        
                            @R'ECE^1@ $n.$ Tempe...
                        
                            @R'ECE^2@ $adv.$ 1) ...
                        
                            @R'ECE^3 ~i@ $adj. (...
                        
                            @r'ece@ #adj.# - Lip...
                        
                            @rece@ $#s. m.# #sg....
! ! No synsets found