| Suge |
Suge |
No synsets found
|
@S'UGE,@ $sug,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din țâță. * #Expr.# $A suge$ (ceva) $o dată$ (sau $împreună) cu laptele mamei$ = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. $A-și suge de sub unghii$ = A fi foarte zgârcit. ** A sorbi un lichid, un suc etc. $Albina suge nectarul florilor.$ ** A dizolva ceva încet în gură și a mânca; a topi ceva puțin câte putin. $Suge o bomboană.$ ** A trage în piept, a aspira. * #Intranz.# $A suge din țigară.$ @2.@ (#Depr.#) A goli conținutul unui vas; a bea. ** (#Fam.#) A fi bețiv. @3.@ (Despre un corp poros) A absorbi lichide. @4.@ #Fig.# A stoarce de avere, de putere, de vlagă; a secătui, a slei. * #Expr.# $A suge$ (pe cineva) $până la măduvă$ = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci. $A suge sângele cuiva$ (sau $din cineva)$ = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva. ** #Refl.# (Despre ființe) A fi tras la față, a slăbi. [#Perf. s.# $supsei,$ #part.# $supt$] - #Lat.# @sugere.@
@S'UGE@ vb. @1.@ (în...
@S'UGE@ vb. v. $asup...
@s'uge@ vb., ind. pr...
@A S'UGE sug@ $tranz...
suge pula...
@s'uge (-g, -upt),@ ...
@suge,@ $sug$ @I.@ $...
suge pula cu tot nea...
@a (se) s'uge@ vb., ...
|
| p**a |
p**a |
No synsets found
|
|
| mai |
mai |
No synsets found
|
@MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
@MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
@MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
@MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
@MAI@ adv. @1.@ încă...
@MAI@ s. (pop.) flor...
@MAI@ s. @1.@ măciuc...
@MAI@ s. v. $ciocan,...
@mai@ adv....
@mai@ (luna) s. m. i...
|
| repede |
repede |
No synsets found
|
@R'EPEDE,@ $repezi,$ #adj.#, #adv.# @I.@ #Adj.# @1.@ (Despre mișcări) Care se produce fără întârziere; iute, rapid; (despre lucruri în mișcare) care se deplasează cu repeziciune, cu iuțeală; (despre ape) care curge cu repeziciune; $#p. ext.#$ (despre picături, stropi etc.) care cade iute, succedându-se rapid. ** (Despre timp) Care trece cu repeziciune. ** (Despre oameni și manifestările lor) Iute în mișcări, ager, sprinten, vioi; grăbit, repezit, pripit. * #Loc. adv.# $Cu pași repezi$ = grabnic, în ritm rapid. ** (Substantivat, #f.#) Gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră $(Cicindela campestris).$ @2.@ (Despre agenți fizici) Care se manifestă cu putere dar nu durează mult; care trece iute. @3.@ (Despre dealuri, planuri etc.) Foarte înclinat, pieziș, în pantă, abrupt. @4.@ (Despre drumuri) Care duce la țintă în cel mai scurt timp. @II.@ #Adv.# @1.@ Iute, cu zor, în grabă. ** Îndată, imediat; deodată, brusc. * #Expr.# $Repede-repejor$ = îndată, fără întârziere. @2.@ Devreme, de timpuriu; prea curând. - #Lat.# @rapidus, rapide.@
@Repede@ ≠ agale, al...
@R'EPEDE@ adj. v. $s...
@R'EPEDE@ adj., adv....
@r'epede@ adj. m., f...
@r'epede@ adv....
@r'epede@ (insectă) ...
@R'EPEDE^1@ $adv.$ 1...
@R'EPEDE^2 ~zi@ $adj...
@r'epede@ #adj.# - @...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| chema |
chema |
No synsets found
|
@CHEM'A,@ $chem,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A spune, a striga, a comunica cuiva să vină aproape sau într-un anumit ##loc.## @2.@ A pofti, a îndemna (în mod oficial) pe cineva să participe la o acțiune, la un fapt; a solicita, a apela la... ** (Poetic) A evoca. @3.@ A ordona, a impune cuiva (în mod oficial) să se prezinte într-un anumit ##loc.## ** #Expr.# $A chema la ordine$ = a cere, a soma să respecte anumite reguli de disciplină, liniște etc. $A chema sub arme$ (sau $sub drapel)$ = @a)@ a încorpora (un contingent); @b)@ a mobiliza armata. @II.@ #Refl.# (#impers.#) A avea numele..., a se numi; a însemna, a se zice, a se socoti. ** #Expr.# $Se cheamă că...$ = însemnează că..., vrea să zică. - #Lat.# @clamare.@
@A chema@ ≠ a alunga...
@CHEM'A@ vb. @1.@ a ...
@CHEM'A@ vb. v. $str...
@chem'a@ vb., ind. p...
@A CHEM'A chem@ $tra...
@A SE CHEM'A mă chem...
@chem'a (ch'em, chem...
@CHEM'A,@ $chem,$ #v...
@a (se) chem'a@ vb.,...
|
| cățea |
cățea |
No synsets found
|
@CĂȚE'A,@ $cățele,$ #s. f.# @1.@ Femela câinelui. @2.@ Epitet dat unei femei rele sau depravate. * #Expr.# (Rar) $Cățea de vreme$ = vreme rea, cumplită. @3.@ #Fig.# (#Arg.#) Mitralieră. - #Lat.# @catella.@
@CĂȚE'A@ s. $(ZOOL.)...
@CĂȚE'A@ s. v. $mitr...
@cățe'a@ s. f., art....
@CĂȚE'A ~'ele@ $f.$ ...
@cățe'a (căț'ele),@ ...
@cățea,@ $cățele #s....
@CĂȚE'A,@ $cățele,$ ...
@cățeá@ f., pl. $ele...
@cățe'a@ s. f., art....
|
| meu |
meu |
No synsets found
|
@MEU, MEA,@ $mei, mele,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale"; înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor precum și numele vorbitorului) $A mea e cartea.$ * (La #m.# #pl.#, înlocuiește numele familiei sau rudelor vorbitorului) $Ai mei au plecat.$ * (Înlocuiește numele avutului, bunurilor, preocupărilor etc. vorbitorului) $Am și eu ale mele.$ * #Expr.# (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a mea$ = după dorința sau după părerea vorbitorului. @II.@ #Adj. pos.# @1.@ (Indică posesiunea) Care aparține vorbitorului. $Cartea mea e bună.$ @2.@ (Indică dependența, legătura reciprocă de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc.) $Tatăl meu este doctorul spitalului.$ @3.@ (Indică apartenența) Care ține de cel care vorbește; care îi este propriu. $Glasul meu.$ @4.@ (Indică subiectul, autorul unei acțiuni) $Greșeala mea.$ @5.@ (Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni) $Mama grija mea o are.$ @6.@ Care constituie obiectul unei preocupări a vorbitorului. - #Lat.# @meus, mea.@
@MEU@ adj. (ca pl. a...
@meu/al meu@ adj. m....
@meu@ (precedat de $...
@MEU^1 mea (mei, m'e...
@MEU^2 mea (mei, m'e...
@m'eu (-'ea),@ #adj....
@meu^1/al meu^1@ #ad...
@meu^2 (al ~)@ #pr.#...
@-meu/-miu@ (#fam.#,...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| da |
da |
No synsets found
|
@DA^1@ #adv.# Cuvânt care se întrebuințează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmație, un consimțământ. * #Loc. adv.# $Ba da,$ exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. - Din #bg.#, #rus.#, #scr.# @da.@
@DA^2,@ $dau,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi. * #Expr.# $A da o masă, o petrecere$ etc. = a oferi o masă, a organiza o petrecere etc. $A(-și) da bună ziua$ (sau $bună seara, binețe$ etc.) = a (se) saluta. ** A pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva. * #Loc. vb.# $A da cu chirie$ = a închiria. $A da cu$ (sau $în) arendă$ = a arenda. $A da (cu) împrumut$ = a împrumuta. $A da înapoi$ = a înapoia, a restitui. $A da în primire$ = @a)@ a preda; @b)@ (#fam.#) a muri. @2.@ A distribui ceea ce revine cuiva ca parte. * #Expr.# $A da ceva în$ (sau $pe din) două$ = a împărți în două părți egale; a înjumătăți. $A(-i) da$ (cuiva) $un număr (oarecare) de ani$ = a(-i) atribui cuiva o anumită vârstă; a aprecia (cu aproximație) câți ani mai are cineva de trăit. ** A atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare. $A da cuiva o problemă de rezolvat.$ * #Expr.# $A da cuiva de lucru$ = @a)@ a însărcina pe cineva cu o muncă; a procura cuiva o ocupație; @b)@ a cere cuiva un mare efort. @3.@ A încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva. * #Expr.# $A da în judecată$ = a chema o persoană în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. @4.@ A pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui. @5.@ A pune pe cineva la dispoziția cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A da o fată după cineva$ (sau $cuiva)$ sau $a(-i) da cuiva de bărbat$ (respectiv $de soție) pe cineva$ = a căsători cu... @6.@ A renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu... * #Expr.# (#Fam.#) $A nu da pe cineva pe$ (sau $pentru) altul,$ se spune pentru a arăta că prețuim mai mult pe unul decât pe celălalt. (#Refl.#) $A nu se da pe cineva$ = a se considera superior cuiva. (#Refl.#; rar) $A nu se da pentru mult$ = a se declara mulțumit cu... ** A oferi, a plăti. @7.@ A vinde. $Cum dai merele?$ @8.@ A jertfi, a sacrifica. * #Expr.# $A-și da viața$ = a-și jertfi viața din devotament (pentru cineva sau pentru ceva). $Îmi dau capul,$ spune cineva pentru a-și arăta deplina certitudine asupra unui lucru. @9.@ A arunca, a azvârli. $Să dai sticlele astea sparte la gunoi.$ * #Expr.# $A da$ (pe cineva sau ceva) $dracului$ (sau $la dracu, naibii, în plata Domnului$ etc.) ori $a-l da încolo$ = a nu voi să știe (de cineva sau de ceva), a renunța la... $A da pe gât$ (sau $peste cap)$ = a bea (lacom, dintr-o dată, în cantități mari). ** A trimite sau a așeza pe cineva într-un loc pentru o anumită îndeletnicire. $L-a dat la școală.$ ** A mâna, a duce un animal la păscut, la iarbă etc. @10.@ A așeza, a orienta ceva într-un anumit mod, poziție sau direcție. $Își dăduse pe ochi pălăria rotundă.$ * #Expr.# $A da la$ (sau $într-o) o parte$ = a îndepărta. $A da ușa$ (sau $poarta$ etc.) $de perete$ = a împinge în lături, a deschide larg ușa (sau poarta etc.). $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a lucra superficial; @b)@ a nimici, a distruge, a desființa. @11.@ (În #expr.# și #loc.#) $A da pe piatră$ = a ascuți. $A da la rindea$ = a netezi cu ajutorul rindelei. $A da găuri$ = a găuri. (#Reg.#; despre țesături) $A da în undă$ = a spăla, a clăti. $A da lecții$ (sau $meditații)$ = a preda lecții în afara școlii. $A da o telegramă$ = a expedia o telegramă. $A da la ziar$ = a publica sau a face să se publice în ziar. $A da la lumină$ (sau $la iveală, în vileag$ etc.) = a descoperi, a arăta; a publica o scriere. $A da viață$ = a naște; a făuri; $#fig.#$ a anima, a însufleți. $A da însemnătate$ = a acorda atenție. $A-și da (cu) părerea$ = a-și expune punctul de vedere. $A da foc$ = a aprinde. $A da bici$ = a lovi cu biciul; $#fig.#$ a grăbi, a zori. $A da la mână$ = a pune la dispoziția cuiva, a înmâna cuiva ceva. $A da o luptă, o bătălie$ = a purta o luptă, o bătălie; (#refl.#, despre lupte) a se desfășura. $A da un spectacol$ = a reprezenta un spectacol. $A da$ (pe cineva) $dezertor$ = a face cunoscut în mod oficial că cineva este dezertor. $A da gata$ = a termina, a lichida; a impresiona puternic, a cuceri (pe cineva). @12.@ (Despre sol, plante, animale etc.) A produce, a face. ** (Despre oameni) A produce, a crea. * #Expr.# $A da un chiot, un strigăt$ etc. = a scoate, a emite un chiot, un strigăt etc. @13.@ A provoca, a prilejui, a cauza. @14.@ (Urmat de verb ca: "a cunoaște", "a înțelege" etc. la conjunctiv sau la moduri nepredicative) A îngădui, a permite, a lăsa. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $mâna să...$ = a dispune de mijloace materiale pentru a..., a avea posibilitatea să...; a-i veni (cuiva) bine la socoteală, a-i conveni (cuiva). @15.@ (Despre Dumnezeu, soartă, noroc etc.) A rândui, a destina, a sorti. * #Expr.# $Ș-apoi dă, Doamne, bine!$ = apoi a fost strașnic! $Ce-o$ (sau $cum a) da târgul și norocul$ = cum se va nimeri. $(Bine că) a dat Dumnezeu!$ = în sfârșit, în cele din urmă. ** #Intranz.# (În practicile superstițioase; în #expr.#) $A da în cărți$ (sau $cu cărțile)$ = a prezice viitorul. @16.@ (Împreună cu obiectul formează locuțiuni verbale) $A da sfaturi$ = a sfătui. $A da răspuns$ = a răspunde. $A-și da sfârșitul$ (sau $sufletul, duhul$ sau $obștescul sfârșit)$ = a muri. $A da raportul$ = a raporta. * #Expr.# $A da (un) examen$ = a susține un examen în fața unui examinator; $#fig.#$ a trece cu succes printr-o încercare. $A da seamă$ (sau $socoteală)$ = a răspunde de ceva. $A-și da seama$ = a se lămuri, a pricepe. @II.@ #Intranz.# @1.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "din" sau "cu") A face o mișcare (repetată) conștientă sau reflexă. $Dă din mâini.$ * #Expr.# $A da din umeri$ = a înălța din umeri în semn de nedumerire, de neștiință, de nepăsare. $A da din gură$ = a vorbi mult. ** #Intranz.# și #tranz.# A o ține întruna, a nu se mai opri (din mers, din vorbă etc.). * #Expr.# (#Intranz.#; #fam.#) $Dă-i cu...,$ se spune pentru a arăta o succesiune de acțiuni. @2.@ A spăla, a unge, a vopsi, cu... @3.@ A lovi, a izbi, a bate. * #Expr.# (Despre două sau mai multe persoane) $A-și da cu cotul$ sau (#tranz.#) $a-și da coate$ = a (se) atinge cu cotul pentru a(-și) atrage atenția, a-și face semne. $A-i da$ (cuiva) $peste nas$ = a pune pe cineva la locul lui printr-o vorbă usturătoare. $A da$ (cuiva sau la ceva) $cu piciorul$ = a respinge (pe cineva sau ceva); a scăpa un prilej favorabil. * #Tranz.# $I-a dat o palmă.$ ** A trage cu o armă de foc. $Am învățat să dau cu pușca.$ ** A se lovi, a se atinge (de ceva), a ajunge până la... $Calul fugea de da cu burta de pământ.$ @4.@ (Urmat de determinări locale sau modale) A se duce către..., a o lua, a porni spre..., a apuca. * #Expr.# $A da încolo, încoace$ (sau $pe ici, pe colo, la deal, la vale)$ = a merge de colo până colo; $#fig.#$ a se frământa, a încerca în toate chipurile. $A nu ști încotro să$ (sau, #tranz.#, $s-o) deie$ (sau $dea)$ = a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze. (#Tranz.#) $A o da pe...$ = a nu o aduce altfel, a o întoarce, a o schimba. ** A se abate, a trece (pe la...). * #Expr.# $A-i da cuiva ceva în$ (sau $prin) gând$ (sau $cap, minte)$ = a-i veni sau a-i trece cuiva ceva prin gând (sau prin cap, minte). @5.@ (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "de" sau "peste") A ajunge la..., a găsi, a afla, a întâlni. * $A da de fund$ = a ajunge până în fund; $#p. ext.#$ a ajunge la capăt, la sfârșit^1. $A-i da$ (cuiva) $de urmă$ = a găsi pe cel căutat. $A da de dracu$ = a o păți. $A da de rușine$ (sau $de necaz, de primejdie$ etc.) = a întâmpina o rușine (sau un necaz etc.) ** #Tranz.# (#Reg.#) A prinde de veste, a băga de seamă, a observa. @6.@ (Despre o nenorocire, un necaz etc.) A veni peste cineva pe nepregătite; a-l surprinde. @7.@ (Despre oameni) A ajunge într-un anumit punct, a nimeri într-un anumit loc; (despre drumuri) a se împreuna cu alt drum, a ajunge la... ** (Despre terenuri, locuri) A se întinde până la... ** (Despre ferestre, uși, încăperi etc.) A avea vederea spre..., a se deschide spre... @8.@ A nimeri în..., a intra, a cădea în... * #Expr.# $A da în gropi (de prost ce e)$ = a fi foarte prost. ** (Despre păr) A intra, a ajunge în... $Îi dă părul în ochi.$ * (Despre lumină) A cădea într-o direcție oarecare. @9.@ (În #expr.#) $A da în clocot$ (sau $în undă)$ = a începe să fiarbă, să clocotească. $A da în copt$ (sau $în pârg)$ = a începe să se coacă, să se pârguiască. (Despre frunze, muguri etc.) A ieși, a se ivi, a apărea. * #Expr.# $A-i da$ (cuiva) $lacrimile$ = a i se umezi ochii, a începe să plângă. $A(-i) da$ (cuiva) $sângele$ = a începe să sângereze. $A da inima$ (sau $duhul din cineva),$ se spune despre acela care este gata să se sufoce din cauza unui efort prea mare. ** (Despre lichide; determinat prin "afară" sau "pe din afară") A ieși afară din vas din cauza cantității prea mari. * #Expr.# (Despre lichide în fierbere) $A da în foc$ = a se umfla, a curge afară din vas. @10.@ (Despre anotimpuri, fenomene atmosferice etc.) A veni, a se lăsa, a se face. @11.@ A începe să..., a se apuca de...; a fi pe punctul de a..., a se pregăti să... $Dă să plece.$ @III. 1.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări locale) A se duce, a merge, a veni. * #Expr.# $A (se) da îndărăt$ (sau $înapoi)$ = a se retrage; $#fig.#$ a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita. (#Refl.# și #tranz.#) $A (se) da jos$ = a (se) coborî. ** #Refl.# A se așeza undeva. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Urmat de determinări introduse prin #prep.# "la") A se năpusti, a se arunca asupra cuiva. @3.@ #Intranz.# A se deda la..., a fi înclinat spre... @4.@ #Refl.# (Urmat de determinări ca: "pe gheață", "de-a rostogolul", "în leagăn" etc.) A se deplasa într-o anumită direcție, a aluneca, a se rostogoli, a se legăna. * #Expr.# $A se da în vânt după...$ = a-și da toată osteneala să obțină ceva; $#fig.#$ a ține foarte mult la cineva sau la ceva. @5.@ #Refl.# A se lua cu binele pe lângă cineva, a încerca să intre sub pielea cuiva. @6.@ #Refl.# A trece de partea sau în partea..., a se alătura cuiva, a adera la ceva. ** A se acomoda cu cineva, a se lua după cineva sau după ceva. @7.@ #Refl.# A se lăsa în voia cuiva; a se lăsa stăpânit, copleșit de... @8.@ #Refl.# A nu opune rezistență; a ceda. * #Expr.# $A se da bătut$ = a se lăsa convins; a ceda. ** (#Înv.# și #fam.#; despre armate, cetăți, comandanți) A se preda, a se supune. @9.@ #Refl.# (#Reg.#; urmat de determinări introduse prin #prep.# "la" sau, rar, "spre") A se apuca de..., a se pune... $S-a dat la muncă.$ * #Expr.# $A se da în vorbă cu cineva$ = a intra în vorbă cu cineva. @10.@ #Refl.# (În #expr.#) $A se da drept cineva$ = a voi să treacă drept altcineva. [Forme gramaticale: #prez. ind.# $dau, dai, dă, dăm, dați, dau;$ #imperf.# $dădeam$ și $dam;$ #perf. s.# $dădui$ (#reg.# $dedei$ și $detei);$ #m. m. ca perf.# $dădusem$ și $dasem$ (#reg.# $dedesem$ și $detesem);$ #prez.# conjunctiv #pers.# 3 $să dea$ (#reg.# $să deie).$] - #Lat.# @dare.@
@DA^3@ #conj.# #v.# @dar^1.@
@A da@ ≠ a lua, a pr...
@Da@ ≠ nu...
@DA@ adv. desigur, f...
@DA@ vb. @1.@ v. $în...
@DA@ vb. v. $arunca,...
@da@ (în opoziție cu...
@da@ vb., ind. prez....
|
| limbă |
limbă |
No synsets found
|
@L'IMBĂ,@ $limbi,$ #...
@L'IMBĂ,@ $limbi,$ #s. f.# @I.@ Organ musculos mobil care se află în gură, servind la perceperea gustului, la mestecarea și la înghițirea alimentelor, la om fiind și organul principal de vorbire. * #Expr.# $A-și înghiți limba$ = @a)@ a mânca cu poftă; @b)@ a se abține de a spune ceva nepotrivit; @c)@ a fi foarte tăcut. $A alerga$ (sau a $umbla) după ceva$ (sau $după cineva) cu limba scoasă$ = a căuta cu orice preț să obțină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. $A scoate$ (sau $a-i ieși) limba de-un cot$ = @a)@ a-și pierde respirația, a gâfâi; @b)@ a munci mult, a fi foarte ostenit. $A avea limbă de aur$ = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. $A fi cu limba (fagure) de miere$ = a vorbi frumos, prietenos, amabil. $A avea limbă lungă$ sau $a fi lung de limbă$ (sau $limbă lungă)$ = a vorbi prea mult, a fi flecar. $A avea mâncărime de$ (sau $vierme la) limbă$ = a fi limbut, a nu păstra o taină. $A fi slobod la limbă$ (sau $limbă slobodă)$ = a spune multe cu sinceritate și fără prudență, a spune și ce nu trebuie. $A-și scurta limba$ = a vorbi mai puțin. $A scurta$ (sau a $tăia, a lega) limba cuiva$ = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească. $A prinde (la) limbă$ = a căpăta curaj, a începe să vorbească. $A i se lua$ (sau $a-i pieri, a i se încurca, a i se îngroșa cuiva) limba$ sau a $nu avea limbă (de grăit)$ = a nu avea curajul să vorbească. $A-și pune frâu la limbă$ sau $a-și ține$ (sau $băga) limba (în gură)$ = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tăcea. $(A avea) limbă ascuțită$ (sau $rea, de șarpe)$ = (a fi) răutăcios, malițios în tot ce spune. $A înțepa cu limba$ = a fi ironic, a batjocuri. $A trage pe cineva de limbă$ = a descoase pe cineva, a căuta să afle tainele cuiva. $A fi cu două limbi$ sau $a avea mai multe limbi$ = a fi mincinos, fățarnic, prefăcut. $A-și mușca limba$ = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. $A-i sta$ (sau $a-i umbla, a-i veni) pe limbă$ = a nu-și putea aminti pe loc de ceva cunoscut. @II. 1.@ Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprimă gândurile, sentimentele și dorințele; limbaj, grai. @2.@ Limbajul unei comunități umane, istoric constituită, caracterizat prin structură gramaticală, fonetică și lexicală proprie. * $Limbă comună$ = @a)@ stadiu în evoluția unei limbi, anterior diferențierii dialectale; @b)@ koine. ** Fel de exprimare propriu unei persoane, în special unui scriitor. @3.@ Totalitatea altor mijloace și procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente. $Limba surdomuților.$ @4.@ (#Înv.# și #reg.#) Vorbă, cuvânt; grai, glas. * #Expr.# $Cu limbă de moarte$ = ca ultimă dorință (exprimată pe patul morții). $A lega pe cineva cu limbă de moarte$ = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ți îndeplinească o ultimă dorință, exprimată înainte de moarte. @5.@ (#Înv.#) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice. @6.@ (#Înv.# și #arh.#) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă; popor, neam, națiune. @III.@ Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamănă formal sau funcțional cu limba (@I@). @1.@ Bară mobilă de metal, agățată în interiorul clopotului, care, prin mișcare, lovește pereții lui, făcându-l să sune. @2.@ Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. ** Pendulul unui orologiu. @3.@ Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care înlesnește încălțarea pantofilor; încălțător. @4.@ Bucată de piele, de pânză etc. lungă și îngustă, care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul. @5.@ Lama de metal a unui cuțit, a unui briceag etc. @6.@ Flacără de formă alungită. ** Fâșie de lumină care străbate întunericul. @7.@ Fâșie lungă și îngustă de pământ, de pădure etc. @8.@ Deschizătură, gură lăsată la cotețul de pescuit. @9.@ Compuse: (#Bot.#) $limba-apei$ = broscariță; $limba-boului$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și țepoși, cu flori albastre, roz sau albe $(Anchusa officinalis); limba-cucului$ = @a)@ ferigă mică cu rizom scurt și târâtor, de obicei cu o singură frunză penată compusă $(Botrychium lunaria);$ @b)@ plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie, care crește în regiunile subalpine $(Gentiana bulgarica); limba-mielului$ (sau $mielușelului)$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arăriel $(Borago officinalis); limba-oii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze dințate și spinoase, cu flori purpurii, care crește prin locuri umede și mlăștinoase $(Cirsium canum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă și cu flori roz grupate în spice $(Plantago gentianoides); limba-peștelui$ = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui și cu flori violete $(Limonium vulgare); limba-soacrei$ = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul, cu tulpina spinoasă și flori roșii, albe sau galbene; $limba-șarpelui$ = ferigă mică cu rizomul lung, cu o singură frunză, de formă ovală, răspândită prin locurile umede, prin tufișuri și păduri $(Ophioglossum vulgatum); limba-vrăbiei$ = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate și cu flori mici, verzui $(Thymelaea passerina);$ (#Iht.#) $limbă-de-mare$ = pește marin cu corpul oval și asimetric, cu ambii ochi situați pe o singură parte $(Solea nasuta).$ - #Lat.# @lingua.@
@L'IMBĂ@ s. @1.@ $(L...
@L'IMBĂ@ s. v. $agav...
@l'imbă@ s. f., g.-d...
@L'IMBĂ ~i@ $f.$ 1) ...
@l'imbă (l'imbi),@ #...
@LIMBĂ@ elice, pendu...
@limbă,@ $limbi #s. ...
@limbă@ (#it.# $tast...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| k***c |
k***c |
No synsets found
|
|
| . |
. |
No synsets found
|
|