{
"text": "Slobozi-m-a\u0219 pe prima albin\u0103 care se a\u0219eaz\u0103 pe floarea morm\u00e2ntului m\u0103-tii!",
"ents": [
{
"start": 0,
"end": 9,
"label": "GPE"
},
{
"start": 16,
"end": 21,
"label": "ORDINAL"
}
],
"sents": [
{
"start": 0,
"end": 74
}
],
"tokens": [
{
"id": 0,
"start": 0,
"end": 9,
"tag": "Np",
"pos": "PROPN",
"morph": "",
"lemma": "Slobozi-m",
"dep": "dep",
"head": 4
},
{
"id": 1,
"start": 9,
"end": 12,
"tag": "Va--1s----y",
"pos": "AUX",
"morph": "Number=Sing|Person=1|Variant=Short",
"lemma": "-a\u0219",
"dep": "aux",
"head": 2
},
{
"id": 2,
"start": 13,
"end": 15,
"tag": "Spsa",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
"lemma": "pe",
"dep": "case",
"head": 4
},
{
"id": 3,
"start": 16,
"end": 21,
"tag": "Mofsrly",
"pos": "NUM",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|NumForm=Word|NumType=Ord|Number=Sing",
"lemma": "prim",
"dep": "nummod",
"head": 4
},
{
"id": 4,
"start": 22,
"end": 28,
"tag": "Ncfsrn",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "albin\u0103",
"dep": "ROOT",
"head": 4
},
{
"id": 5,
"start": 29,
"end": 33,
"tag": "Pw3--r",
"pos": "PRON",
"morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
"lemma": "care",
"dep": "nsubj",
"head": 7
},
{
"id": 6,
"start": 34,
"end": 36,
"tag": "Px3--a--------w",
"pos": "PRON",
"morph": "Case=Acc|Person=3|PronType=Prs|Reflex=Yes|Strength=Weak",
"lemma": "sine",
"dep": "expl:pv",
"head": 7
},
{
"id": 7,
"start": 37,
"end": 43,
"tag": "Vmip3",
"pos": "VERB",
"morph": "Mood=Ind|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
"lemma": "a\u0219eaz\u0103",
"dep": "acl",
"head": 4
},
{
"id": 8,
"start": 44,
"end": 46,
"tag": "Spsa",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
"lemma": "pe",
"dep": "case",
"head": 9
},
{
"id": 9,
"start": 47,
"end": 54,
"tag": "Ncfsry",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "floare",
"dep": "obl",
"head": 7
},
{
"id": 10,
"start": 55,
"end": 66,
"tag": "Ncmsoy",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
"lemma": "morm\u00e2nt",
"dep": "nmod",
"head": 9
},
{
"id": 11,
"start": 67,
"end": 73,
"tag": "Npfsoy",
"pos": "PROPN",
"morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "m\u0103-tii",
"dep": "nmod",
"head": 10
},
{
"id": 12,
"start": 73,
"end": 74,
"tag": "EXCL",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": "!",
"dep": "punct",
"head": 4
}
]
}
| Word | Lemma | WordNet Synsets | DEXonline Definitions |
|---|---|---|---|
| Slobozi-m | Slobozi-m | No synsets found | |
| -aș | -aș | No synsets found | |
| pe | pe | No synsets found |
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| prim | prim | No synsets found |
@PRIM^1,@ $primuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Garnitură din blană (neagră, de miel) aplicată pe marginea căciulilor, a pieptarelor, a hainelor. - Din #magh.# @prém.@
@PRIM^2, -Ă,@ $primi, -e,$ #num. ord.# (Adesea cu valoare de adjectiv) @1.@ Cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află la început, în fruntea unei serii; întâi, dintâi. * $Prima tinerețe$ = întâia perioadă a tinereții, care urmează imediat copilăriei. $Primă audiție$ = executare a unei bucăți pentru prima oară în fața publicului. $Prim ajutor$ = ajutor medical imediat, care se dă unui bolnav sau unui accidentat la fața locului. $Materie primă$ = material destinat prelucrării în vederea fabricării unui produs finit. * #Loc. adv.# $În primul rând$ (sau $loc)$ = înainte de toate. ** (Cu valoare adverbială, la #f.#; #fam.#) Mai întâi; primo. @2.@ Care este înaintea tuturor în privința însemnătății, a rangului, a calităților; important, principal. * $Prim amorez$ = actor care interpretează rolul de tânăr îndrăgostit; june prim. * #Loc. adj.# $De prim(ul) rang$ = de calitate superioară; excelent. ** (Ca element de compunere, precedând un termen care indică o funcție sau un grad ierarhic) Pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. $Prim-solist.$ * $Prim-ministru$ = șeful executivului; premier. ** (Despre instrumente, voci, instrumentiști) Care execută melodia principală, dominantă. @3.@ (În sintagma) $Număr prim$ = număr divizibil numai cu unitatea sau cu el însuși. - Din #lat.# @primus.@
@Prim@ ≠ ultim...
@PRIM@ num., adj. @1...
@PRIM@ s. (reg.) pri...
@prim@ (garnitură de...
@prim@ num. m., pl. ...
@PRIM ~ă@ (@~i,@ @~e...
@PRIM, -Ă@ $#adj.#, ...
prim ministrul......este corect
|
| albină | albină | No synsets found |
@ALB'INĂ,@ $albine,$ #s. f.# @1.@ Insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt și lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos, și care trăiește în familii, producând miere și ceară; muscă $(Apis mellifica).$ @2.@ Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori violacee, dispuse în spic, asemănătoare cu o albină (@1@) $(Ophrys cornuta).$ - #Lat.# @alvina@ "stup".
@ALB'INĂ@ s. $(ENTOM...
@alb'ină@ s. f., g.-...
@ALB'INĂ ~e@ $f.$ In...
@alb'ină (alb'ine),@...
@ALB'INĂ,@ $albine,$...
@albínă@ f., pl. $e$...
@alb'ină@ s. f., g.-...
@alb'ină@ #s. f.#, #...
@albină@ f. @1.@ ins...
|
| care | care | No synsets found |
@C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
@C'ARE@ conj. v. $cu...
@C'ARE@ pron. v. $ci...
@C'ARE@ pron., adj. ...
@c'are@ adj. m., g.-...
@c'are@ pr. m., g. (...
@C'ARE^1@ $pron. int...
@C'ARE^2@ $pron. rel...
care contine grupari...
Care lucreaza fara s...
|
| sine | sine | No synsets found |
@S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$
@s'ine@ pr. ac. acc....
@s'ine@ #pron.# - El...
@s'ine@ pron. refl. ...
@s'ine@ #pr.# #ac.# ...
@síne@ ac. accentuat...
@sine@ pr. servind d...
@SINE@ #pron. refl.#...
@S'INE@ #pron. refl....
@s'ine@ - pronume re...
|
| așează | așează | No synsets found | |
| pe | pe | No synsets found |
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| floare | floare | No synsets found |
@FLO'ARE,@ $flori,$ #s. f.# @I. 1.@ Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată. * (La #sg.# cu înțeles colectiv) $Salcâmi plini de floare.$ * #Loc. adj.# $În floare$ = (despre plante) înflorit, în perioada înfloririi; $#fig.#$ (despre oameni) în toată strălucirea, în plină putere, frumos, zdravăn. $În floarea vârstei$ = tânăr. * #Expr.# $Floare la ureche$ = lucru de puțină importanță sau gravitate, foarte ușor de rezolvat. $De florile mărului$ sau $de flori de cuc$ = în zadar, degeaba, gratuit. $Copil din flori$ = copil nelegitim, bastard. $A strânge degetele floare$ = a strânge degetele cap la cap. @2.@ Orice plantă (erbacee) care face flori (@I 1@) colorate. @3.@ Compuse: $floarea-soarelui$ = plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu floare mare, galbenă, îndreptată spre soare, cultivată pentru semințele ei oleaginoase; sora-soarelui $(Helianthus annuus);$ (#reg.#) $floarea-brumei$ = brândușă; (#reg.#) $floare-domnească$ = @a)@ garoafă; @b)@ garofiță-de-munte; $floare-de-colț$ sau $floarea-reginei, floarea-doamnei$ = mică plantă erbacee, cu frunzele albicioase, pufoase și ascuțite, dispuse în jurul inflorescenței, care crește pe crestele stâncoase ale munților; albumeală, albumiță, edelvais $(Leontopodium alpinum); floare-de-leac$ = plantă cu flori galbene-aurii, cultivată ca plantă decorativă $(Ranunculus repens); floarea-Paștelui$ = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare, de culoare albă sau roz $(Anemone nemorosa); flori-de-paie$ = plantă originară din Australia, cu flori dispuse în capitule de diferite culori, care par uscate ca paiele; imortele $(Helichrysum bracteatum).$ @II.@ #P. anal.# @1.@ Desen, broderie, cusătură în formă de floare (@I 1@). @2.@ Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului, a laptelui acru etc. @3.@ (#Chim.#; în sintagma) $Floare de pucioasă$ (sau $de sulf)$ = pulbere de pucioasă, produsă prin sublimarea sulfului. @4.@ Extremitatea caracterelor tipografice care poartă semnul grafic ce urmează a fi imprimat. ** Extremitatea lățită a cuiului (care se lovește cu ciocanul). ** (În sintagma) $Floarea cheii$ = partea cheii care intră în broască sau în lacăt. @III.@ #Fig.# Partea cea mai aleasă, cea mai de seamă; frunte, elită, spumă, cremă. * (Cu sens superlativ, prin repetarea cuvântului ca atribut) $Era floarea florilor.$ @IV.@ (#Înv.#) Culoare. - #Lat.# @flos, -ris.@{{În original, greșit: $Anemona nemorosa.$/1}}
@FLO'ARE@ s. @1.@ $(...
@FLO'ARE@ s. v. $eli...
@flo'are@ s. f., g.-...
@FLO'ARE flori@ $f.$...
@flo'are (fl'ori),@ ...
floare ( galbena , rosie) de obiccei infloreste vara
floare ce rasare pri...
floare...
floare de colt...
|
| mormânt | mormânt | No synsets found |
@MORM'ÂNT,@ $morminte,$ #s. n.# Groapă săpată în pământ pentru înhumarea celor decedați; loc special amenajat unde este înmormântat cineva. * #Expr.# $A duce$ (pe cineva) $în mormânt$ sau $a băga$ (pe cineva) $în mormânt$ = a pricinui moartea cuiva; $#p. ext.#$ a necăji, a chinui foarte mult (pe cineva). $A intra în mormânt$ = a muri. ** Monument funerar; cavou. [#Pl.# și: $mormânturi$] - #Lat.# @monumentum.@
@MORMÂNT@ s. groapă,...
@MORMÂNT@ s. v. $moa...
@mormânt@ s. n., pl....
@MORMÂNT ~'inte@ $n....
@mormânt,@ $morminte...
@morm'ânt@ s. n., pl...
@morm'ânt@ #s. n.#, ...
@mormânt@ n. @1.@ mo...
@MORM'ÂNT,@ $mormint...
|
| mă-tii | mă-tii | No synsets found | |
| ! | ! | No synsets found |