| Băga |
Băga |
No synsets found
|
@BĂG'A,@ $bag,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra^2. * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga ceva în gură$ = a mânca. $A băga (pe cineva) sub masă$ = @a)@ a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; @b)@ a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda. $A$($-și) băga nasul (în ceva$ sau $undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala)$ = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. $A băga$ (ceva) $în$ (sau $la) cap$ = a ține minte un lucru. $A băga$ (cuiva ceva) $în$ (sau $la) cap$ = @a)@ a face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc.; @b)@ a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. $A$($-și) băga mințile în cap$ = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. $A băga$ (cuiva) $frica în oase$ sau $a băga pe cineva în sperieți$ (sau $în răcori)$ = a speria rău (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în boală$ (sau $în boale)$ = a înspăimânta (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în draci$ = a necăji, a întărâta (pe cineva). (#Fam.#) $A băga pe cineva în viteză$ = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (#Refl.#) $A se băga în sufletul$ (sau $în ochii, sub pielea) cuiva$ = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (#Tranz.#) $A băga de viu în mormânt$ = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. $A o băga pe mânecă$ = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli. $A băga zâzanie$ (sau $vrajbă, intrigă)$ (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (#Arg.#) $A băga un fitil$ (sau $fitile$ împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). @2.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. $Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă.$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga$ (pe cineva) $în pâine$ = a da (cuiva) o slujbă. (#Arg.#) $A băga$ (pe cineva) $în fabrica de pumni$ = a lua la bătaie (pe cineva). (#Fam.#) $A băga actele (de căsătorie)$ = a depune actele cerute pentru căsătorie. @3.@ (În #expr.#) (#Tranz.#) $A băga seama$ (la ceva) = a fi atent, a observa. $A băga în seamă$ (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). $A băga de seamă$ = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (#Refl.#) $A se băga de seamă$ = a se observa, a se remarca (ceva). - #Et. nec.#
@A băga@ ≠ a scoate...
@BĂG'A@ vb. @1.@ a i...
@BĂG'A@ vb. v. $depu...
@băg'a@ vb., ind. pr...
@A BĂG'A bag@ $tranz...
@A SE BĂG'A mă bag@ ...
@băg'a (b'ag, 'at),@...
@BĂG'A,@ $bag,$ #vb....
@băg'a@ #vb.# I (în ...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| -aș |
-aș |
No synsets found
|
|
| pula |
pula |
No synsets found
|
@PÚLA@ #s. f.# Unita...
pula este o pula ma....
pula...
pula...
Pula - cuvânt vechi ...
pula,un obiect ce se...
PULA...
pula din latinescu p...
pula în gură
pula ce este alcatui...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| inimă |
inimă |
No synsets found
|
@'INIMĂ,@ $inimi,$ #s. f.# @I. 1.@ Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord^1. ** Piept. @2.@ (#Pop.#) Stomac, burtă, pântece, rânză. * #Expr.# $A (mai) prinde (la) inimă$ = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpăta putere. $Pe inima goală$ = cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva. $A (se) simți greu la inimă$ = a-i fi greață, a-i veni să verse. @3.@ (La cărțile de joc) Cupă^2. @4.@ Piesă sau organ de mașină care are o formă asemănătoare cu o inimă (@I 1@). @II.@ #Fig.# @1.@ Inima (@I 1@) considerată ca sediu al sentimentelor umane: @a)@ (În legătură cu bucurii, plăceri) $I s-a bucurat inima când a auzit vestea cea bună.$ * #Loc. adv.# $După$ (sau $pe) voia$ (sau $pofta) inimii$ = după plac, nestingherit, cum îi e dorința. $Cu$ (sau $din) toată inima$ sau $cu dragă inimă$ = cu tot sufletul, cu foarte mare și sinceră plăcere. * #Expr.# $A râde inima în cineva$ sau $a-i râde cuiva inima$ = a fi bucuros, satisfăcut, mulțumit. $A unge$ (pe cineva) $la inimă$ = a face (cuiva) plăcere; a încânta, a bucura (pe cineva). $Cât îi cere$ (cuiva) $inima$ = atât cât vrea, cât poftește, cât are plăcere. $A-i merge$ (cuiva ceva) $la inimă$ = a-i plăcea (ceva) foarte mult. $A-și călca pe inimă$ = a renunța la propriul punct de vedere, la propria opinie sau plăcere. $(A fi) cu inima ușoară$ = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată. @b)@ (În legătură cu suferințe, dureri, necazuri) $Îl doare la inimă când vede atâta risipă.$ * #Expr.# $A seca$ (sau $a arde, a frige$ pe cineva) $la inimă$ = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare. $A i se rupe$ (sau $a-i rupe$ cuiva) $inima$ = a-i fi milă de cineva. $A i se topi inima$ = a suferi foarte tare. $A se sfârși la inimă$ = a se îmbolnăvi, a muri de durere, a fi copleșit de durere. $A avea ceva pe inimă$ = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet. $A-și răcori inima$ = a spune ce are pe suflet, a-și descărca sufletul. $A pune$ (ceva) $la inimă$ = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită. $A-i strica$ (cuiva) $inima$ = a-i spulbera (cuiva) buna dispoziție, a indispune (pe cineva), a mâhni (pe cineva). $A rămâne cu inima friptă$ = a rămâne mâhnit, dezolat, îndurerat. $Parcă mi-a trecut$ (sau $mi-a dat cu) un fier ars$ (sau $roșu) prin inimă,$ se spune când cineva primește pe neașteptate o veste tristă sau când îl cuprinde o durere fizică în mod brusc. $Inimă albastră$ = suflet trist, îndurerat; tristețe, melancolie, mâhnire, deprimare; furie, ciudă, mânie, necaz. $Inimă rea$ = mâhnire, durere, amărăciune. $A-și face$ (sau $a-i face$ cuiva) $inimă rea$ = a se mâhni (sau a mâhni pe cineva). @c)@ (În legătură cu sentimente de iubire) $Inima-mi zboară la tine.$ * #Expr.# $A avea$ (pe cineva) $în$ (sau $la) inimă$ = a iubi (pe cineva). $A-i rămâne$ (cuiva) $inima la...$ = a rămâne cu gândul la cineva sau la ceva care i-a plăcut. $A avea tragere de inimă$ (pentru...) sau $a-l trage$ (pe cineva) $inima să...$ = a se simți atras să facă ceva. @d)@ (În legătură cu bunătatea sau răutatea cuiva, în #loc.# și în #expr.#) $Inimă dreaptă$ = om drept, cinstit, corect. $Inimă de aur$ = om bun. $Slab de inimă$ = milos, impresionabil, influențabil. $Cu inimă$ = bun, milos, înțelegător, uman. $A avea inimă bună$ (sau $de aur)$ sau $a fi bun la inimă$ (sau $cu inima bună)$ = a fi bun, milos, înțelegător, darnic. $A avea inima deschisă$ = a fi sincer, cinstit. $A spune de la$ (sau $din) inimă$ = a spune cu toată sinceritatea, fără reticențe, a vorbi deschis, fără rezerve. $A avea inima largă$ = a fi mărinimos, milos, darnic. $A se muia la inimă$ sau $a (i) se înmuia$ (cuiva) $inima$ = a deveni bun, milos; a se îndupleca. $A nu-l lăsa pe cineva inima să...,$ se spune când cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase. $(A fi om) de inimă$ = (a fi om) bun, săritor. $A fi fără inimă$ sau $a fi rău$ (sau $câinos, negru) la inimă$ = a fi rău, înrăit. $(A avea) inimă haină$ (sau $sălbatică)$ = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău. $(A avea) inimă de piatră$ (sau $împietrită)$ = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece. $A i se împietri cuiva inima$ = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie. @e)@ (În legătură cu instincte sau presimțiri) $Îmi spune inima că s-a întâmplat o nenorocire.$ @f)@ (În legătură cu curajul, cu îndrăzneala sau cu energia, cu puterea de voință sau de acțiune a cuiva) $Înfruntă pericolul cu inimă rece.$ * $Cu inimă$ = (#loc. adv.#) energic, cu viață; (#loc. adj. și adv.#) inimos, curajos; pasionat. * #Expr.# $A(-și) pierde inima$ = a-și pierde curajul, speranța, a se descuraja. $A-și lua inima în dinți$ = a-și face curaj, a se hotărî să întreprindă ceva. $A-i veni$ (cuiva) $inima la loc,$ se spune când cineva își recapătă calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă. $A (mai) prinde (la) inimă$ = a căpăta (din nou) putere, curaj, a se restabili sufletește, a nu-i mai fi teamă. $A-i ține cuiva inima$ = a încuraja, a consola pe cineva. $A i se face$ (cuiva) $inima cât un purice$ = a-i fi (cuiva) frică de ceva; a se descuraja. $A i se tăia inima$ = a-și pierde curajul. @2.@ Inima (@I 1@) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești. $L-am șters din inimă.$ * #Loc. adv.# $Din inimă$ sau $din toată inima, din adâncul inimii$ = din tot sufletul, cu toată puterea sufletească. * #Expr.# $(A fi) cu inima împăcată$ = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată. @III.@ #Fig.# @1.@ Caracter, fire. $Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă.$ @2.@ Ființă, om, individ. $Înflăcărarea a cuprins toate inimile.$ @IV.@ #P. anal.# @1.@ Mijloc, centru, interior. * #Expr.# (#Ir.#) $A rupe inima târgului$ = @a)@ a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă; @b)@ a impresiona cu ceva foarte tare. @2.@ Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într-un sistem tehnic sau într-un element al acestuia. * $Inima carului$ (sau $a căruței)$ = partea din mijloc a carului (sau a căruței), care leagă osia de dinainte cu cea de dinapoi. @3.@ Partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct; miez. @4.@ Partea cea mai importantă, esențială a unui lucru. [#Pl.# și: (#înv.#) $inime.$ - #Var.#: @'inemă@ #s. f.#] - #Lat.# @anima.@
@'INIMĂ@ s. @1.@ $(A...
@'INIMĂ@ s. v. $abdo...
@'inimă@ s. f., g.-d...
@'INIMĂ ~i@ $f.$ 1) ...
@in'imă ('inimi),@ #...
@INIMĂ@ îmbinarea ce...
@'inimă@ s. f., g.-d...
@ínimă@ f., pl. $ĭ$ ...
@'inimă@ #s. f.#, #g...
|
| de |
de |
No synsets found
|
@DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
@DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
@DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
@DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
@DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
@DE@ conj. @1.@ (con...
@DE@ conj. v. $când,...
@DE@ prep. @1.@ (ara...
@DE@ pron. v. $care,...
@de@ conjcț., prep.,...
|
| onanist |
onanist |
No synsets found
|
@ONAN'IST@ adj., s. ...
@onan'ist@ s. m., pl...
onanist sau care se ...
@ONAN'IST, -Ă@ $#s. ...
@ONANIST@ labagiu, L...
@onan'ist@ s. m., pl...
@onan'ist@ #s. m.#, ...
@ONAN'IST, -Ă,@ $ona...
@ONAN'IST@ #adj.#, #...
$@onan'ist@ #sm#$
[#...
|
| notoriu |
notoriu |
No synsets found
|
@NOT'ORIU, -IE,@ $notorii,$ #adj.# Cunoscut de multă lume, știut de toți; $#p. ext.#$ remarcabil, renumit. - Din #fr.# @notoire,@ #lat.# @notorius.@
@Notoriu@ ≠ necunosc...
@NOT'ORIU@ adj. @1.@...
@not'oriu@ adj. m. [...
@NOT'ORIU ~e (~i)@ C...
@NOT'ORIU, -IE@ $#ad...
@NOT'ORIU, -IE@ $#ad...
@not'oriu@ adj. m. [...
@* notóriŭ, -ie@ adj...
@not'oriu@ [$riu$ #p...
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| tu |
tu |
No synsets found
|
@TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
@TU@ pron. dumneata,...
@tu@ pr., d. acc. $ț...
@TU@ $pron. pers. pe...
tu insuti
@tu@ #pr.#, #d.# #ac...
TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.
THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
tu
@tu@ #pron.# - #Pron...
@tu@ #adv.# - Se fol...
|
| trage |
trage |
No synsets found
|
@TR'AGE,@ $trag,$ #vb.# III.
@I.@
@1.@ #Tranz.# A face efortul de a mișca, de a deplasa ceva, apucându-l pentru a-l da la o parte sau pentru a-l îndrepta spre un anumit punct. * #Expr.# $A trage$ (pe cineva) $de mânecă$ = @a)@ a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenția spre un anumit lucru; @b)@ a îmbia, a îndemna. $A fi tras de păr$ = a fi relatat în mod exagerat, forțat, tendențios. $A trage$ (pe cineva) $la$ (sau $în) judecată$ = a cita pe cineva în fața justiției. $A trage pe sfoară$ = a păcăli. $A trage pe roată$ = a supune torturii cu ajutorul roții de tortură. $A trage la răspundere$ = a cere cuiva să dea socoteală de faptele sale, a face răspunzător. $A trage la fund$ (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului. ** (Cu complementul "clopotul") A face să sune (prin deplasare într-o parte și în alta). ** A întinde, a încorda un fir, o sfoară (smucind). * #Expr.# $A trage sforile$ = a conduce în ascuns, din culise (o acțiune reprobabilă); a unelti. ** #Fig.# (#Înv.#) A îndemna; a atrage (asupra sa).
@2.@ #Tranz.# A duce, a târî după sine. * #Expr.# $A trage targa pe uscat$ = a trăi în lipsuri, în sărăcie; a o scoate greu la capăt. $A trage un picior$ sau $a trage piciorul$ = a șchiopăta. ** (Despre animale de tracțiune) a face ca un vehicul să se deplaseze (ducându-l după sine).
@3.@ #Tranz.# A pune (sau a scoate) (de) pe sine un obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte; a înfunda pe cap o bonetă, o căciulă; a duce un accesoriu de îmbrăcăminte înspre o parte a corpului (spre a o acoperi); a aranja, a potrivi.
@4.@ #Intranz.# (#Pop.#) A avea greutatea de..., a cântări, a atârna.
@5.@ #Tranz.# A înfige (într-un corp ascuțit).
@6.@ #Tranz.# A îndrepta și a opri un vehicul, o ambarcație la locul de îmbarcare sau de coborâre.
@7.@ #Intranz.# A se opri undeva spre a fi găzduit; a se instala undeva pentru un timp limitat.
@8.@ #Refl.# și #intranz.# (#Reg.# și #fam.#; urmat de determinări locale introduse prin #prep.# "la") A se duce (mânat de o dorință), a se îndrepta spre o țintă. ** #Intranz.# #Fig.# A tinde spre..., a se simți atras către... ** #Intranz.# A prevesti o anumită stare. $Trage a rău$.
@9.@ #Refl.# (#Pop.#) A se da la o parte, a se feri din cale; a se retrage. * #Expr.# (#Tranz.#) $A-și trage mâna de deasupra cuiva$ = a înceta să mai ocrotească pe cineva.
@10.@ #Tranz.# #Fig.# A îndura, a suporta, a pătimi. * #Expr.# $A trage o spaimă$ = a se speria foarte tare. ** A suporta consecințele unui fapt reprobabil; a ispăși.
@II.@
@1.@ #Tranz.# A lua, a scoate; a smulge; a extrage. * #Loc. vb.# $A trage un profit$ = a profita. $A trage învățăminte din$ (sau $de pe urma)...$ = a învăța (dintr-o experiență). * #Expr.# $A trage foloase din$ (sau $de pe urma$)... = a avea, a obține un avantaj de pe urma...
@2.@ #Intranz.# #Fig.# (în #expr.#) $A trage cu urechea$ = a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite; a asculta pe furiș. $A trage cu ochiul$ (sau $cu coada ochiului$) = a se uita pe furiș, pentru a nu fi observat.
@3.@ #Tranz.# A inspira; a respira; a inhala. * #Expr.# $A-și trage sufletul$ (sau $răsuflarea$) = a respira greu din cauza oboselii, bătrâneții etc.; a se odihni după un efort greu. (#Intranz.#) $A trage să moară$ = a fi în agonie, a-și trăi ultimele clipe. ** A fuma, a priza.
@4.@ #Intranz.# (Despre sobe) A avea tiraj bun.
@5.@ #Tranz.# A sorbi, a înghiți, a bea. * #Expr.# (#Absol.#) $A trage la măsea$ (sau $la mustață$) = a fi bețiv.
@III.@ #Tranz.# A trasa, a marca, a desena o linie, un contur. * #Expr.# ($A fi) tras cu sfoara$ = (a fi) drept, aliniat. (#Intranz.#) $A trage$ (peste ceva) $cu condeiul$ (sau $cu buretele$) = a șterge; a anula; a face uitat, a uita.
@IV.@
@1.@ #Tranz.# (În diverse procese de muncă sau în acțiuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieșind din determinări) $A trage la rindea$ = a rindelui. $A trage$ (o țesătură) $la piuă$ = a supune o țesătură unei operații mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă. $A trage la tipar$ = a tipări. $A trage la șapirograf$ = a șapirografia. $A trage pe piatră$ (sau $pe amnar, pe curea$) = a ascuți. $A trage pe calapod$ = a întinde pe calapod. (#Intranz.#) $A trage cu acul$ = a coase, a broda. $A trage cu coasa$ = a cosi. $A trage la rame$ (sau $la, din lopată$) = a vâsli. ** A trece prin... $Trage firele prin spată$. * #Expr.# $A trage banul$ (sau $gologanul) prin barbă$ = a freca de barbă un ban câștigat (în credința superstițioasă că acest gest atrage un câștig ulterior bun). $Tras (ca) prin inel,$ se spune despre o persoană cu trupul subțire, mlădios. ** A întinde și a subția un material ductil, trecându-l printr-o filieră. ** #Refl.# (În #expr.#) $A se trage la față$ (sau $la obraji, la chip$) = a slăbi, a avea figura obosită, palidă.
@2.@ #Tranz.# (#Fam.#) A face ceva cu plăcere, cu multă energie, cu pasiune. * #Expr.# $A trage un (pui de) somn$ sau $a trage la soamne$ (ori $la aghioase$) = a dormi adânc.
@3.@ #Tranz.# A da una sau mai multe lovituri; a bate, a plesni.
@4.@ #Intranz.# A descărca o armă spre țintă, a face ca proiectilul, săgeata etc. să pornească spre țintă.
@5.@ #Tranz.# A freca o anumită regiune a corpului în scopuri terapeutice; a masa. ** A fricționa. @##V.## 1.@ #Intranz.# (Despre vânt) A bate, a sufla.
@2.@ #Tranz.# (Adesea #impers.#, subînțelegându-se ca subiect aerul rece, curentul etc.) A învălui pe cineva, provocându-i o senzație neplăcută de răcoare (urmată adesea de îmbolnăvire). @VI.@ #Refl.#
@1.@ A descinde din..., a fi din neamul... ** A fi originar din...
@2.@ A proveni; a fi provocat (de...). [#Perf. s.# $trăsei,$ #part.# $tras$] - #Lat.# @*tragere@ (= $trahere$).
@TR'AGE@ vb. @1.@ v....
@TR'AGE@ vb. v. $ave...
@tr'age@ vb., ind. p...
@A TR'AGE trag 1.@ $...
@A SE TR'AGE mă trag...
@tr'age (-g, -as),@ ...
@trage,@ $trag$ @I.@...
@tr'age (a-și)@ #vb....
@a (se) tr'age@ vb.,...
|
| cu |
cu |
No synsets found
|
@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
@Cu@ ≠ fără...
@CU@ prep. @1.@ (mod...
@cu@ prep....
@CU@ $prep.$ 1) $(in...
cu doua capete ...
cu valenta absoluta...
Cu cel mult trei dif...
Cu cel mult trei dif...
cu audiență, care ar...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| prin |
prin |
No synsets found
|
@PRIN@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva) $Lumina trece prin geam.$ @2.@ (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) În, pe undeva. $Se ascund prin văgăuni.$ ** (Complementul arată spațiul dintre două sau mai multe obiecte identice) Printre. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu..., cu ajutorul..., pe calea..., utilizând. $Se înțeleg prin soli.$ ** Datorită. ** De către, de. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial modal, în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele "a începe" și "a sfârși") $Autorul începe prin a-și expune planul.$ * #Loc. conj.# $Prin urmare$ = în consecință, deci. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În..., în cursul..., în timpul... $Tresare prin somn.$ ** Cam în..., aproape de... @##V.##@ (Precedat de #prep.# "de", formează #loc. prep.# prin care se exprimă timpul, locul aproximativ) $De prin iulie. De prin pădure.$ [#Var.#: (#reg.#) @pân, pin@ #prep.#] - @Pre^2@ + @în.@
@PRIN@ prep. @1.@ (l...
@prin@ prep....
@PRIN@ $prep.$ 1) ($...
Prin Hemodializa, sangele circula in exteriorul corpului printr-un filtru special, numit dializor, cu ajutorul unor tuburi de plastic, cunoscute sub numele de linii de sange. Dializorul actioneaza ca un "rinichi artificial", separand produsele reziduale si excesul de apa din sange. Solutia de dializa transporta in exteriorul organismului produsele reziduale si excesul de apa, iar sangele astfel curatat este reintrodus in corpul pacientului. Intregul proces este controlat de masina de hemodializa, care pompeaza sangele, adauga anticoagulanti, regleaza procesul de purificare, controleaza amestecul solutiei de dializa si debitul acesteia prin sistem. Masina de hemodializa poate, de asemenea, monitoriza si inregistra semnele vitale ale pacientului. In mod obisnuit, un pacient efectueaza trei tratamente pe saptamana, de 3 pana la 6 ore fiecare.
Prin actiunea de a recupera si
Rescapare
Recastigare
Redobandire
a-și scoate
recăpăta.
A obține din nou
A readuce în stare de folosință (total sau parțial)
A folosi un material sau o energie care în mod obișnuit se pierde.
a recâștiga, a redobândi. ♢ a lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauză oarecare.
a utiliza total sau parțial un material, o energie care în mod obișnuit se pierde.
a-și recăpăta capacitatea de muncă.
Prin actiunea de a recupera si
Gandire la ( eu / noi ; tu / voi ; el / ea /ele ; unii )
Recupera recuperez recuperam recuperezi recupereaza
Rescapa / Rescap / Rescapi / rescapa / scapa / scapi de problema / scap
(datele de la pieire ; disparitie distrugere ; stergere definitiva ; aducere inapoi )
Putem recastiga datele pierdute
Recastiga : recastig / re castig / recastigi / recastigam / recastiga / recastigati / recastigara
Trimiterea spre Redobandire : Redobandirea datelor / materialelor de suport !! se face in termen de maxim 7 de la momentul extragerii datelor de pe hard ( flash memory computer ) stricat
Recapata : Recapat / recapeti / recapata / recapatam / recapatati = datele
A obtine dinnou : obtin dinnou datele / obtii datele / obtinem datele / obin datele
A readuce în stare de folosință (total sau parțial) : Aduc in starea de folosinta / aducem / aduceti / aducera / aduca
A folosi dinnou fisierele scrise documentele firmei contabilitatea sql -ul bazele de date programul de contabilitate care în mod obisnuit (obișnuit ) se pierde daca nu apelati la profesionistii din laboratorul nostru.
Acum nu mai este nevoie sa lucrati (dinnou ) o zi, o oră etc. pentru a acoperi datele cele pierdute dintr-o cauză oarecare.
a-și recăpăta capacitatea de muncă. : putem regenera !! / repara fizic ,
REMEDIEREA DEFECTIUNILOR LA HARD !
http://www.laboratorsmd.go.ro/
tel 074.24.37.899 sau (pentru urgente 0723.728.904 )
recuperam
INFORMÁȚIE
Informatie , info , informatiile si comunicatiile din fisierele salvate si sterse.
Vestea ca a-ti dat de noi nu este o veste intamplatoare ! Noi suntem solutia problemelor dv. Chiar acum ! Puteti apela non-stop in caz de urgente la 074.24.37.899 sau in caz de urgente majore 0723.728.904
Daca a-ti sters o stire importanta din computer sau vre un antivirus v-a " curatat " de fisiere imporante pentru orice situatie ( situație) exista solutii .
Lămurirea : Va putem lamuri simplu si rapid care sunt problemele exacte si situatiei . gravitatii ei .
Totalitate a materialului de informare și de documentare poate fi readus la viata de pe un hard-disk mort sau sters formatat instalat reinstalat windows linux sata raid etc
Nu va v-eti pierde izvoarele , sursele de informare stocate.
Fiecare dintre elementele recuperate sunt de cea mai buna calitate posibila, în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicație a unui instrument etc.) stocat inainte sa aveti problema.
Teoria informației = teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 4. (Biol.; în sintagma) Informație genetică = totalitate a materialului genetic dintr-o celulă capabilă să creeze secvențe de aminoacizi care, la rândul lor, formează proteine active. – Din fr. information, lat. informatio.
Sursa: DEX '98
prin prisma ,,,,...,..,
Prin secularism se î...
Prin secularism se î...
@prin@ prep....
|
| gură |
gură |
No synsets found
|
@G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
@G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
@G'URĂ@ s. v. $afirm...
@g'ură@ s. f., g.-d....
@G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
@g'ură (g'uri),@ #s....
@gură,@ $guri #s. f....
@GURĂ@ aftă, bot, bu...
@gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
@g'ură@ s. f., g.-d....
|
| până |
până |
No synsets found
|
@P'ÂNĂ@ #conj.#, #prep.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de timp). @1.@ (Stabilește un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplinește acțiunea din regentă) $Greu le-a fost până și-au făcut rost de cărți.$ @2.@ (Urmat de o negație, stabilește un raport de anterioritate) Mai înainte ca..., mai înainte de... ** (În locuțiuni, urmat de o negație) $Până când. Până ce.$ @3.@ Atâta timp cât..., câtă vreme..., cât... * (În locuțiuni) $Până când. Până ce.$ @II.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de loc; arată limita, hotarul în spațiu) $A mers până unde nu ajunsese nimeni.$ @B.@ #Prep.# (Împreună cu adverbe și cu alte prepoziții formează adverbe compuse, locuțiuni, prepoziții). @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Până mâine dimineață să termini lucrarea.$ * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ (Corelativ) $Din zori și până-n seară.$ * #Loc. conj.# $Până când. Până ce.$ * #Loc. adv.# $Până la urmă$ = în cele din urmă. $Până una-alta$ = pentru moment, deocamdată. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc; urmat de adverbe) $Merg pe jos până acasă.$ * #Loc. adv.# $De colo până colo$ = din loc în loc, în multe locuri. $De sus până jos$ sau $de jos până sus$ = în întregime, tot. * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în prepoziții compuse) $S-a înduioșat până la lacrimi.$ * (În locuțiuni) $Până acolo$ = în asemenea măsură, în asemenea grad. $Până și$ = chiar și. - #Lat.# @paene-ad.@
@până@ conjcț., prep...
@PÂNĂ^1@ $prep.$ 1) ...
@PÂNĂ^2@ $conj.$ 1) ...
@p'ână@ conjcț., pre...
@p'ână@ #conjcț.#, #...
@p'ână@ @la@ #prep.#...
@până@ prep. arată t...
@P'ÂNĂ@ #conj.#, #pr...
@până@ (#ar.# $pânc$...
|
| face |
face |
No synsets found
|
@F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
@A (se) face@ ≠ a (s...
@A face@ ≠ a strica...
@F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
@f'ace@ vb., ind. pr...
@A F'ACE fac 1.@ $tr...
@A SE F'ACE mă fac@ ...
@f'ace (f'ac, făc'ut...
@face,@ $fac #vb.#$ ...
@a f'ace@ vb., ind. ...
|
| parodontoză |
parodontoză |
No synsets found
|
@parodont'oză@ s. f....
@PARODONT'OZĂ@ $#s.f...
@PARODONT'OZĂ@ $#s. ...
@parodont'oză@ #s.# ...
@parodont'oză@ s. f....
@!parodont'oză@ $(pa...
@PARODONT'OZĂ,@ $par...
@$parodont'oză$@ $#s...
@parodont'oză@ (#des...
|
| . |
. |
No synsets found
|
|