← Back to list

Sentence #6774

Similar

Să te bag în pizda mă-tii, dar nu de tot, numai cât să-ți rămână capul cu gura afară să mă cac în ea până-ți borăști ochii.

Să te bag în pizda mă-tii, dar nu de tot, numai cât să-ți rămână capul cu gura afară să mă cac în ea până-ți borăști ochii.
Să PART te PRON bag AUX în ADP pizda NOUN mă-tii, NOUN dar CCONJ nu PART de ADP tot, PRON numai ADV cât ADV să PART -ți PRON rămână AUX capul NOUN cu ADP gura NOUN afară ADV să PART mă PRON cac AUX în ADP ea PRON până SCONJ -ți PRON borăști AUX ochii. NOUN mark expl:pv case obl nmod cc advmod dep fixed advmod advmod mark iobj conj obj case obl advmod mark expl:pv xcomp case obl mark expl:poss advcl obj 
            {
  "text": "S\u0103 te bag \u00een pizda m\u0103-tii, dar nu de tot, numai c\u00e2t s\u0103-\u021bi r\u0103m\u00e2n\u0103 capul cu gura afar\u0103 s\u0103 m\u0103 cac \u00een ea p\u00e2n\u0103-\u021bi bor\u0103\u0219ti ochii.",
  "ents": [],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 123
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 5,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 6,
      "end": 9,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "bag",
      "dep": "ROOT",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 10,
      "end": 12,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 13,
      "end": 18,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "pizd\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 19,
      "end": 25,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "m\u0103-tii",
      "dep": "nmod",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 25,
      "end": 26,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 27,
      "end": 30,
      "tag": "Ccssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "dar",
      "dep": "cc",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 31,
      "end": 33,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 34,
      "end": 36,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "dep",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 37,
      "end": 40,
      "tag": "Pi3msr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "tot",
      "dep": "fixed",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 40,
      "end": 41,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 42,
      "end": 47,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "numai",
      "dep": "advmod",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 48,
      "end": 51,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2t",
      "dep": "advmod",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 52,
      "end": 54,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 54,
      "end": 57,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 58,
      "end": 64,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "r\u0103m\u00e2ne",
      "dep": "conj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 65,
      "end": 70,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "cap",
      "dep": "obj",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 71,
      "end": 73,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 74,
      "end": 78,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gur\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 79,
      "end": 84,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "afar\u0103",
      "dep": "advmod",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 85,
      "end": 87,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 88,
      "end": 90,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 91,
      "end": 94,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "cac",
      "dep": "xcomp",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 95,
      "end": 97,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 25
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 98,
      "end": 100,
      "tag": "Pp3fsr--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "el",
      "dep": "obl",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 101,
      "end": 105,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "p\u00e2n\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 105,
      "end": 108,
      "tag": "Pp2-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 109,
      "end": 116,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "bor\u0103\u0219ti",
      "dep": "advcl",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 117,
      "end": 122,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "ochi",
      "dep": "obj",
      "head": 28
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 122,
      "end": 123,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
bag bag No synsets found 
                            @bag,@ a @băga@ v. t...
                        
                            @BAG@ cf. vb. a băga...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
pizdă pizdă No synsets found 
                            @PÍZDĂ@, $pizde$, s....
                        
                            @P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
                        
                            @p'izdă (p'izde),@ #...
                        
                            @PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
                        
                            @pizdă,@ $pizde #s. ...
                        
                            @$p'izdă$@ 
$#sf#$ 
...
                        
                            Pizdă...
                        
                            @p'izdă@ (#var.# $ch...
                        
                            @$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
mă-tii mă-tii No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
dar dar No synsets found 
                            @DAR^1@ #conj.#, #adv.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative) @1.@ (Arată o opoziție) Cu toate acestea, totuși. * #Expr.# $D-apoi (bine)$ sau $dar cum să nu,$ se spune ca răspuns negativ la o propunere. ** Ci. $Nu că zic, dar așa este.$ @2.@ (Arată o piedică) Însă. $Ascult, dar nu înțeleg.$ * #Expr.# $Dar aș!$ = însă, nici vorbă, nici gând! @3.@ (Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte) Mai mult decât atât, cu atât mai mult, darămite. $Munte cu munte se întâlnește, dar om cu om.$ * #Expr.# $D-apoi$ = darămite. ** (După o propoziție optativă urmată de o construcție negativă) Nicidecum, nici gând, * #Expr.# $Nici..., dar nici...$ = nici..., cu atât mai puțin... ** Altfel, altminteri. $Sunt om bun, dar ți-aș arăta eu!$ @II.@ (În propoziții conclusive) Prin urmare, așadar, deci. $Revin dar la primele idei.$ ** (În legătură cu un imperativ, exprimă nerăbdarea, încurajarea, dojana etc.) Ci. $Dar deschide odată!$ @III.@ (Introduce o propoziție interogativă) Oare? $Dar ce vreți voi de la mine?$ @IV.@ (Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă, întărește înțelesul acestuia) $Mă voi apuca serios de lucru, dar serios!$ ** (Exprimă surprinderea, uimirea, mirarea) $Dar frumos mai cânți!$ @B.@ #Adv.# (#Înv.# și #reg.#) Da, așa, astfel. * #Expr.# (#Pop.#) $Păi dar$ = cum altfel? ** Firește, desigur; negreșit. [#Var.#: @da, d'ară@ #conj.#] - #Et. nec.#
                        
                            @DAR^2,@ $daruri,$ #s. n.# @I. 1.@ Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva, în semn de prietenie sau ca ajutor etc.; cadou. * #Loc. adj.# $De dar$ = primit gratis, dăruit. * #Loc. adv.# $În dar$ = fără plată, gratis; degeaba. ** Plocon. ** Donație. @2.@ (#Bis.#) Prinos, ofrandă. * $Sfintele daruri$ = pâinea și vinul sfințite pentru cuminecătură. @II. 1.@ Însușire (cu care se naște cineva); aptitudine, vocație, talent. * #Expr.# $A avea darul să...$ (sau $de a...)$ = a avea puterea, posibilitatea să..., a fi în stare să..., a fi de natură să... $A avea darul vorbirii$ = a vorbi frumos, a fi un bun orator. (#Ir.#) $A avea$ (sau $a lua) darul beției$ = a fi (sau a deveni) bețiv. @2.@ Avantaj, binefacere. @3.@ (În concepția creștină) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului; milă, har divin. * $Darul preoției$ = dreptul de a exercita funcțiile preoțești. - Din #sl.# @darú.@
                        
                            @DAR@ adv. v. $da, d...
                        
                            @DAR@ conj. v. $altf...
                        
                            @DAR@ conj., adv. @1...
                        
                            @DAR@ s. @I.@ @1.@ v...
                        
                            @dar@ conjcț....
                        
                            @dar@ s. n., pl. $d'...
                        
                            @DAR^1@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @DAR^2 ~uri@ $n.$ 1)...
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
tot tot No synsets found 
                            @TOT, TO'ATĂ,@ $toți, toate,$ #adj. nehot.#, #pron. nehot.#, #adv.#, #s. n.# @I.@ #Adj. nehot.# @1.@ (La #sg.#) Întreg; integral, complet; din care nu lipsește nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează, cât ține. $Tot orașul. Tot timpul.$ * #Loc. prep.# $Cu tot...$ = în ciuda... @2.@ (La #sg.#) Perfect. ** (Dă ideea de superlativ) Cum nu există (altul) mai mare, mai mult. * #Loc. adj.# $De tot...$ = cum nu se poate mai mult. @3.@ (La #sg.#) Fiecare (dintre...), oricare; care se repetă. * #Loc. adj.# $De toată ziua$ sau $de toate zilele$ = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi. * #Loc. adv.# $Peste tot$ = pretutindeni. @4.@ (La #pl.#) Care este în număr complet, fără să lipsească nici unul; care este în serie completă, fără să lipsească ceva. * #Loc. adv.# $În toate părțile$ = pretutindeni. ** (Alcătuiește, împreună cu un #num. card.#, numerale colective) $Toți cinci.$ * #Expr.# $A vârî$ (sau $a băga) pe cineva în toți sperieții$ = a înfricoșa. @II.@ #Pron. nehot.# @1.@ (La #pl.#; cu nuanță de #num. nehot.#) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel (fără să lipsească nici unul). * #Loc. adv.# $Înainte de toate$ = în primul rând, mai presus de orice altceva. ** (Precedat de #conj.# "și", rezumă o enumerație) Restul care n-a fost amintit; celelalte. ** (Predomină ideea de varietate, de diversitate) Orice lucru, fără alegere. * #Expr.# $Toate ca toate$ (sau $toatele), dar...$ (sau $însă...)$ = celelalte ar mai merge, dar...; treacă-meargă, dar... @2.@ Lucrurile care, considerate împreună, formează un ansamblu. ** #Loc. adv.# $Cu totul (și cu totul)$ = pe de-a-ntregul, în întregime. $Cu totul$ = @a)@ în total; @b)@ cu desăvârșire, în întregime. $În tot$ sau $(în) totului tot$ = @a)@ la un loc, una cu alta; în total; @b)@ într-un cuvânt, la urma urmelor. $Tot în tot$ = pe de-a-ntregul. $De tot$ = @a)@ (cu sens modal) cu desăvârșire, în întregime; @b)@ (cu sens temporal) pentru totdeauna, definitiv; @c)@ foarte, extrem de... * #Loc. prep.# $Cu tot cu...$ sau $cu (cineva$ sau $ceva) cu tot$ = împreună, la un ##loc.## * #Expr.# $Asta-i tot$ sau $atâta$ (ori $atâta-i) tot$ = doar atât (și nimic mai mult). @3.@ (Intră în compunerea unor adjective) $Atotcuprinzător.$ @III.@ #Adv.# (Exprimă continuitatea, persistența) @1.@ Și acuma, în continuare, încă; (în construcții negative) nici acuma, până acuma nu... ** Și mai departe, ca și altă dată. @2.@ Mereu, tot timpul, toată vremea, totdeauna, pururea; necontenit, neîncetat, întruna. * #Expr.# $Să tot aibă...$ = ar putea să aibă (cel mult)... $Să tot fie...$ = ar putea să fie (cel mult)... ** Statornic, permanent. @3.@ De repetate ori, adeseori, de multe ori. @4.@ (Exprimă o gradație a intensității) Din ce în ce. @IV.@ #Adv.# (Stabilește identitatea, similitudinea, simultaneitatea) @1.@ (De) asemenea, la fel; în același chip. * #Expr.# $Tot așa$ (sau $astfel, atâta, același)$ = întocmai, exact așa (sau atâta, același). * (În corelație cu "așa" sau "atât de...", formează gradul de egalitate al comparativului) $Tot atât de bun.$ * #Expr.# $Mi-e tot atâta$ = mi-e perfect egal. @2.@ (Urmat de substantive și pronume, arată că ființa sau lucrul respectiv revine, apare într-o situație similară) Iarăși, din nou (sau ca totdeauna). ** (Urmat de un substantiv precedat de #art. nehot.#) Același. ** (Urmat de numeralul "unu") Unu singur. @3.@ Numai, în mod exclusiv. * #Expr.# $Tot unul și unul$ = de seamă, de frunte, ales. ** (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la #pl.#) Fără excepție, unul și unul. ** De tot, cu totul, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. @4.@ De fiecare dată, întotdeauna, regulat. @##V.##@ #Adv.# @1.@ Și astfel, și așa, oricum. @2.@ Totuși, și încă. @VI.@ #S. n.# @1.@ Întreg, unitate (rezultată din totalitatea părților), totalitate. ** #Fig.# Lume, univers. @2.@ #Fig.# (#Art.#) Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). * #Expr.# $Aici e totul$ = în asta constă tot, asta explică tot. [#Gen.#-#dat.# #pl.# $(a) tuturor, (a) tuturora$] - #Lat.# @totus, -a, -um.@
                        
                            @Tot@ ≠ nimic...
                        
                            @TOT@ adj., s., adv....
                        
                            @TOT@ s. v. $slovac....
                        
                            @tot@ adj. m., pl. $...
                        
                            @tot@ s. m., pl. $to...
                        
                            @tot@ s. n., art. $t...
                        
                            @TOT^1 to'ată (toți,...
                        
                            @TOT^2@ $adv.$ 1) Ca...
                        
                            @TOT^3@ $n.$ 1) Ansa...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
numai numai No synsets found 
                            @N'UMAI@ #adv.# @1.@ (Indică restricția sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. * #Loc. conj.# $Numai să...$ (sau $de..., dacă...)$ = doar dacă, cu condiția să... * #Expr.# $Nu numai că...$ = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că... $Numai așa$ = @a)@ în mod simplu, fără complicații; @b)@ fără motiv, fără sens; @c)@ în mod dezinteresat. ** (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. @2.@ (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. * (#Înv.# și #reg.#) $Numai cât...$ (sau $ce...)$ = îndată ce..., imediat ce... @3.@ (#Înv.# și #pop.#; indică timpul) Brusc, pe neașteptate; imediat, numaidecât. @4.@ (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncție) Însă, dar; totuși; (după construcții negative) ci. * #Loc. conj.# $Numai că...$ = doar (atâta) că... [#Var.#: (#pop.#) @n'uma@ #adv.#] - @Nu@ + @mai^1@ sau #lat.# @non magis.@
                        
                            @N'UMAI@ adv. v. $br...
                        
                            @N'UMAI@ adv., conj....
                        
                            @n'umai@ (doar) adv....
                        
                            @N'UMAI^1@ $conj. (e...
                        
                            @N'UMAI^2@ $adv.$ 1)...
                        
                            @n'umai@ (doar) #adv...
                        
                            @n'umai@ adv....
                        
                            @númaĭ@ adv. (lat. $...
                        
                            @numai@ adv. @1.@ nu...
cât cât No synsets found 
                            @CÂT, -Ă,@ #conj.#, #prep.#, #adv.#, (@IV@) $câți, -te,$ #pron.# (@V@) $câturi,$ #s. n.# @I.@ #Conj.# @1.@ (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... $Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cât ce...$ = îndată ce... $Cât ai bate din$ (sau $în) palme$ sau $cât te-ai șterge$ (sau $freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar$ = foarte repede, într-o clipă, imediat. $Numai cât$ = doar. @2.@ (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... $Venea cât putea mai repede.$ * #Expr.# (Adesea în corelație cu "atât") $Cu cât$ = pe măsură ce... $Pe$ (sau $după) cât$ = după cum..., precum, în măsura în care... $Cât se poate (de...)$ sau (eliptic) $cât de...$ sau $cât mai...$ = foarte. $A striga$ (sau $a țipa$ etc.) $cât îl ia$ (sau $ține) gura$ = a striga, cât poate de tare. @3.@ (#Înv.# și #pop.#; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. $Gemea cât îți era mai mare mila.$ @4.@ (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. $Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori.$ @5.@ (Introduce propoziții completive directe) $Am plătit cât nu face.$ @6.@ (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. $Nu era atât de strâmt, cât incomod.$ @7.@ (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... @II.@ #Prep.# (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... $Copacul era înalt cât casa.$ * #Expr.# $Cât despre...$ (sau $pentru...)$ = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... @III.@ #Adv.# @1.@ (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. $Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat!$ @2.@ (Corelativ, în #expr.#) $Atât..., cât...$ = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... $Atât..., cât și...$ = și..., și; nu numai..., ci (și)... $Cu cât..., cu atât...$ = pe măsură ce..., tot mai mult... @3.@ (În #expr.#) $Cât colo$ = departe. $Cât de colo$ = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (#Pop.#) $Cât colea$ = aproape. $Cât de cât$ = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. $Cât (e) lumea (și pământul)$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. @IV.@ #Pron.# @1.@ #Pron.# #interog.# (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? * #Expr.# $Cât e ceasul?$ = ce oră este (acum)? $În câte (ale lunii) e (azi)?$ = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? $Pe cât te prinzi?$ = pe ce pui pariu? @2.@ #Pron. nehot.# (Adesea cu valoare de #adj. nehot.#) Tot ce, toate care; (la #pl.#) cei care. $Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!$ * #Expr.# $Câtă frunză, câtă iarbă$ sau $câtă frunză și iarbă,$ se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. $Câte-n lună și-n soare$ sau $câte-n lună și-n stele, câte și mai câte$ = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. $Câtă mai$ = mare, coșcogea. @##V.##@ #S. n.# (#Mat.#) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. - #Lat.# @quantus@ (contaminat cu #lat.# @quotus@ și @cata@).
                        
                            @CÂT@ conj. v. $că, ...
                        
                            @CÂT@ conj., adv., p...
                        
                            @cât@ adv., conjcț....
                        
                            @cât@ pr. m., adj. m...
                        
                            @cât@ s. n., pl. $câ...
                        
                            @CÂT^1@ $adv.$ 1) $(...
                        
                            @CÂT^2@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @CÂT^3@ $prep. (intr...
                        
                            @CÂT^4 ~uri@ $n. mat...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
rămâne rămâne No synsets found 
                            @RĂM'ÂNE,@ $răm'ân,$ #vb.# III. @1.@ #Intranz.# (Despre ființe) A sta pe loc, a nu schimba sau a nu părăsi locul sau localitatea unde se află; (despre lucruri) a fi lăsat pe loc, a nu fi dus din locul în care se găsește. * #Expr.# $Rămâi cu bine$ (sau $sănătos, în pace),$ formulă de salut adresată de cei care pleacă celor care rămân. $A-i rămâne cuiva inima$ sau $ochii la ceva$ (sau $la cineva)$ sau $a-i rămâne cuiva ceva$ (sau $cineva) la inimă$ = a-i plăcea cuiva foarte mult un lucru sau o persoană. $Să rămână între noi,$ se spune ca îndemn pentru discreție, pentru păstrarea unui secret. ** A se opri la cineva sau într-un ##loc.## ** A lăsa în urmă. $Humuleștii rămân la stânga.$ ** (Urmat adesea de determinarea "în urmă") A se lăsa sau a fi întrecut de alții; (despre ceas) a marca timpul cu întârziere. * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne de ceva$ (sau $de cineva)$ = @a)@ a se răzleți de o ceată, de o tovărășie; @b)@ a nu mai prinde un vehicul care pleacă. (#Reg.#) $A rămâne de cineva$ = a supraviețui celui care trebuie să-l susțină, să-l îngrijească. ** A muri (pe un câmp de luptă). * #Expr.# (#Fam.#) $A-i rămâne cuiva oasele$ (sau $ciolanele) undeva$ = a nu se mai putea întoarce din locuri îndepărtate; a muri. ** A sta mereu într-un loc; $#p. ext.#$ a nu se despărți de un obiect, de o părere, de o atitudine; a sta neclintit. * #Expr.# $A rămâne pe drumuri$ (sau $de dârvală)$ = a-și pierde mijloacele de existență, a sărăci. @2.@ #Intranz.# A fi, a se găsi sau a ajunge într-un anumit loc sau într-o anumită situație; a se opri într-o anumită atitudine, a se menține sub un anumit aspect. * #Expr.# $A rămâne numai cu...$ = a nu mai avea decât... $A rămâne pe gânduri$ = a medita, a reflecta. $A rămâne de minciună$ = a se dovedi mincinos. $A rămâne baltă$ = a fi întrerupt, neterminat, nerezolvat. $A rămâne pe mâna cuiva$ = a ajunge, a fi la cheremul cuiva. $A rămâne de rușine$ = a se face de râs. $A rămâne ars$ (sau $opărit, fript),$ se spune când cineva își pierde cu totul puterea de a se stăpâni în fața unei situații. $A rămâne bun plătit,$ se zice când nu se mai poate reveni asupra unei plăți considerate de una dintre părți ca insuficientă sau greșit calculată. $A rămâne grea$ = a fi însărcinată. $A rămas înțeles$ sau $rămânem înțeleși,$ se spune ca încheiere a unei discuții, după ce s-a ajuns la un acord. (#Pop.#) $A rămâne (tot) pe a (cuiva)$ = a se hotărî un lucru după voința cuiva, renunțându-se la punctele de vedere ale celorlalți. (Rar) $A-i rămâne cuiva pe brațe$ = a ajunge în sarcina cuiva. $Cum rămâne (cu)...$? = ce se întâmplă (cu)...? ce hotărâre luăm în privința...? @3.@ #Intranz.# A continua să existe, a păstra aceeași stare, a dăinui, a nu se schimba. * #Expr.# $A rămâne cu zile$ = a continua să trăiască, a scăpa cu viață, a fi lăsat în viață. ** A se păstra, a se menține în conștiința oamenilor prin valoarea pe care o reprezintă. ** A supraviețui. ** A se afla, a ajunge, a trece în posesiunea cuiva. @4.@ #Intranz.# A se menține ca un rest după consumarea părții cu care forma un tot; a prisosi. * #Expr.# $Mult a fost, puțin a rămas,$ se spune, ca încurajare, când dintr-un lucru greu s-a efectuat cea mai mare parte. $A nu-i (mai) rămâne cuiva decât să...$ = a nu se găsi pentru cineva altă soluție decât să... $A rămâne pentru altă dată$ = a se amâna pentru o dată ulterioară. $Nu mai rămâne (nici o) îndoială$ = există siguranța că... $Nu (mai) rămâne vorbă$ sau $mai rămâne vorbă?$ = e sigur, nu mai e de discutat. @5.@ #Tranz.# (#Reg.#; în legătură cu o acțiune de întrecere, de concurență etc.) A lăsa pe cineva în urmă, a-l întrece, a-l bate, a-l învinge. [#Perf. s.# $rămăsei,$ #part.# $rămas.$ - #Var.#: @rămâne'a@ #vb.# II] - #Lat.# @remanere.@
                        
                            @RĂMÂNE@ vb. @1.@ v....
                        
                            @RĂMÂNE@ vb. v. $bat...
                        
                            @rămâne@ vb., ind. p...
                        
                            @A RĂMÂNE rămân@ $in...
                        
                            @rămâne,@ $rămân #v....
                        
                            @rămâne@ #vb.# III (...
                        
                            @a răm'âne@ vb., ind...
                        
                            @răm'âne@ @(a ~)@ #v...
                        
                            @RĂM'ÂNE,@ $răm'ân,$...
cap cap No synsets found 
                            @CAP^1,@ (@I, III@) $capete,$ #s. n.#, (@II@) $capi,$ #s. m.# @I.@ #S. n.# @1.@ Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal. * #Loc. adv.# $Din cap până-n picioare$ = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. $Cu noaptea-n cap$ = dis-de-dimineață. $(Până) peste cap$ = extrem de..., exagerat de... $Cu un cap mai sus$ = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. $Cu capul plecat$ = rușinat, umilit, învins. $Pe după cap$ = pe după gât, la ceafă. * #Loc. adj.# (#Fam.#) $Bătut$ (sau $căzut) în cap$ = tâmpit, prost. * #Expr.# $A se da peste cap$ = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. $A da$ (pe cineva) $peste cap$ = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. $A da peste cap$ (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. $A da$ (ceva) $peste cap$ = @a)@ a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; @b)@ a lucra repede, superficial, de mântuială. $A scoate capul în lume$ = a ieși între oameni, în societate. $A nu-și (mai) vedea capul de...$ sau $a nu ști unde-i stă$ sau $unde-i este capul$ = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de... $A-și pierde capul$ = a se zăpăci. $A nu mai avea unde să-și pună capul$ = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. $A da din cap$ = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). $A da$ (cuiva) $la cap$ = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). $A umbla cu capul în traistă$ = a fi distrat, neatent. $A se da cu capul de toți pereții$ (sau $de pereți)$ = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. $A-și lua$ (sau $a apuca) lumea în cap$ = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. $A-și pleca capul$ = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune. $Vai$ (sau $haram) de capul lui$ = vai de el. $A cădea$ (sau $a veni, a se sparge$ etc.) $pe$ (sau $de, în) capul cuiva$ (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. $A cădea pe capul cuiva$ = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). $A sta$ (sau $a ședea, a se ține) de capul cuiva$ sau $a se pune pe capul cuiva$ = a stărui fără încetare pe lângă cineva. $A ședea$ (sau $a sta) pe capul cuiva$ = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). $A se duce de pe capul cuiva$ = a lăsa pe cineva în pace. (#Reg.#) $A nu ști$ (sau $a nu avea) ce-și face capului$ = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. * $Cap de familie$ = bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; $#p. gener.#$ orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. * $Cap de expresie$ = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ** (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. ** $Cap de bour$ = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ** Parte a monedei care are imprimat un chip. ** Părul capului. @2.@ Căpătâi; căpătâiul patului. @3.@ Individ, ins, cap. $Câte 5 lei de cap.$ * #Expr.# $Pe capete$ = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. $Câte capete, atâtea păreri,$ exprimă o mare divergență de opinii. @4.@ Minte, gândire, judecată; memorie. * #Loc. adj. și adv.# $Cu cap$ = (în mod) inteligent, deștept. $Fără cap$ = (în mod) necugetat. * #Loc. adj.# $Cu scaun la cap$ = cu judecată dreaptă; cuminte. * #Expr.# $A fi bun$ (sau $ușor) la$ (sau $de) cap$ sau $a avea cap ușor$ = a fi deștept. $A fi greu$ (sau $tare) de cap$ sau $a avea cap greu$ = a pricepe cu greutate; a fi prost. $A nu(-i) intra$ (cuiva) $în cap$ = a nu putea pricepe (ceva). $A-i ieși$ (cuiva ceva) $din cap$ = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. $A nu-i mai ieși$ (cuiva ceva) $din cap$ = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. $A-i sta capul la...$ = a se gândi la... $A-și bate$ (sau $a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma$ etc.) $capul$ = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. $A-i deschide$ (cuiva) $capul$ = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). $A fi$ (sau $a rămâne, a umbla$ etc.) $de capul său$ = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. $A face$ (ceva) $din$ (sau $de) capul său$ = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. $A întoarce$ (sau $a suci, a învârti) capul cuiva$ = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească. $A nu avea cap să...$ = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să... ** (#Jur.#) $Cap de acuzare$ = motiv pe care se întemeiază acuzarea. @5.@ (#Înv.#) Viață. $A plăti cu capul.$ ** (Astăzi în #expr.#) $Odată cu capul$ sau $în ruptul capului$ = cu nici un preț, niciodată. $A-și face de cap$ = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii. @6.@ Compuse: @a)@ (#Entom.#) $cap-de-mort$ sau $capul-lui-Adam$ = strigă; @b)@ (#Bot.#) $cap-de-cocoș$ = dulcișor; $capul-șarpelui$ = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple $(Echium rubrum);$ @c)@ $capul-balaurului$ = o parte a constelației balaurului. @II.@ #S. m.# Căpetenie, șef, conducător. ** Inițiator. @III.@ #S. n.# @1.@ Vârf (al unui obiect). ** Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ** Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap^1 (@I 1@), folosit în diverse scopuri tehnice. @2.@ Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. * $Cap de pod$ = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; $#p. ext.#$ forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. * #Loc. adv.# $Cap la$ (sau $în) cap$ = cu părțile extreme alăturate. * #Expr.# $Cap de țară$ = margine de țară; hotar. $Nu-i (un) cap de țară$ = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. $A sta$ (sau $a ședea, a se ridica) în capul oaselor$ = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. @3.@ Partea de dinainte; început, frunte. $În capul coloanei.$ * $Cap de an$ (sau $de săptămână, de iarnă$ etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.). $Cap de coloană$ = cel sau cei care stau în fruntea coloanei. $Cap de afiș$ (sau $cap de listă)$ = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. * #Loc. adv.# $În cap de noapte$ sau $în capul nopții$ = după ce s-a întunecat bine. $Din$ (sau $de la) cap$ = de la început; de la începutul rândului. $Din capul locului$ = înainte de a începe ceva; de la început. ** Partea principală, mai aleasă (a unui lucru). * #Expr.# $Capul mesei$ = locul de onoare la masă. @4.@ Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. * #Expr.# $A o scoate la cap$ = a sfârși (cu bine). $A-i da de cap$ = a rezolva; a învinge, a răzbi. $În cap$ = (după numerale) exact, întocmai. @5.@ Bucățică ruptă dintr-un obiect; $#p. ext.#$ lucru de mică importanță. * #Expr.# $Nici un cap de ață$ = absolut nimic. $Până la un cap de ață$ = tot. @6.@ (În sintagma) $Cap magnetic$ = transductor electromagnetic care transformă variațiile unui semnal electric în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. - #Lat.# @caput,@ (@II@) după #fr.# @chef@ (< #lat.# $caput).$
                        
                            @CAP^2,@ $capuri,$ #s. n.# Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu. - Din #fr.# @cap.@
                        
                            @Cap@ ≠ coadă, codaș...
                        
                            @CAP@ s. @1.@ $(ANAT...
                        
                            @CAP@ s. v. $articol...
                        
                            @cap@ (parte a corpu...
                        
                            @cap@ (conducător) s...
                        
                            @cap@ (geogr.) s. n....
                        
                            @CAP^1 ~ete@ $n.$ 1)...
                        
                            @CAP^2 ~i@ $m.$ Pers...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
gură gură No synsets found 
                            @G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
                        
                            @G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @G'URĂ@ s. v. $afirm...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
                        
                            @G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
                        
                            @g'ură (g'uri),@ #s....
                        
                            @gură,@ $guri #s. f....
                        
                            @GURĂ@ aftă, bot, bu...
                        
                            @gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
afară afară No synsets found 
                            @AF'ARĂ@ #adv.# Dincolo de limitele unui spațiu închis sau apropiat; în exterior. * #Loc. conj.# $Afară numai dacă nu...$ = numai cu condiția ca..., afară de cazul când... * #Loc. prep.# $(În) afară de...$ = fără a mai socoti și... * #Expr.# $A da afară$ = a scoate (cu forța) de undeva; a elimina, a exclude; a concedia dintr-un post. $Afară din cale$ sau $din cale-afară$ = peste măsură, neobișnuit de... ** (Cu valoare de interjecție) Ieși! pleacă! du-te! - #Lat.# @ad foras.@
                        
                            @Afară@ ≠ înăuntru...
                        
                            @AF'ARĂ@ interj. ieș...
                        
                            @af'ară@ adv....
                        
                            @AF'ARĂ@ $adv.$ Dinc...
                        
                            @afară,@ #adv.# @1.@...
                        
                            @afară@ #adv.# @1.@ ...
                        
                            @AF'ARĂ@ #adv.# Dinc...
                        
                            @AF'ARĂ@ #adv.# Dinc...
                        
                            @afáră@ adv. de loc ...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
cac cac No synsets found 
                            @cac,@ a @căcá@ (ves...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
până până No synsets found 
                            @P'ÂNĂ@ #conj.#, #prep.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de timp). @1.@ (Stabilește un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplinește acțiunea din regentă) $Greu le-a fost până și-au făcut rost de cărți.$ @2.@ (Urmat de o negație, stabilește un raport de anterioritate) Mai înainte ca..., mai înainte de... ** (În locuțiuni, urmat de o negație) $Până când. Până ce.$ @3.@ Atâta timp cât..., câtă vreme..., cât... * (În locuțiuni) $Până când. Până ce.$ @II.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de loc; arată limita, hotarul în spațiu) $A mers până unde nu ajunsese nimeni.$ @B.@ #Prep.# (Împreună cu adverbe și cu alte prepoziții formează adverbe compuse, locuțiuni, prepoziții). @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Până mâine dimineață să termini lucrarea.$ * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ (Corelativ) $Din zori și până-n seară.$ * #Loc. conj.# $Până când. Până ce.$ * #Loc. adv.# $Până la urmă$ = în cele din urmă. $Până una-alta$ = pentru moment, deocamdată. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc; urmat de adverbe) $Merg pe jos până acasă.$ * #Loc. adv.# $De colo până colo$ = din loc în loc, în multe locuri. $De sus până jos$ sau $de jos până sus$ = în întregime, tot. * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în prepoziții compuse) $S-a înduioșat până la lacrimi.$ * (În locuțiuni) $Până acolo$ = în asemenea măsură, în asemenea grad. $Până și$ = chiar și. - #Lat.# @paene-ad.@
                        
                            @până@ conjcț., prep...
                        
                            @PÂNĂ^1@ $prep.$ 1) ...
                        
                            @PÂNĂ^2@ $conj.$ 1) ...
                        
                            @p'ână@ conjcț., pre...
                        
                            @p'ână@ #conjcț.#, #...
                        
                            @p'ână@ @la@ #prep.#...
                        
                            @până@ prep. arată t...
                        
                            @P'ÂNĂ@ #conj.#, #pr...
                        
                            @până@ (#ar.# $pânc$...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
borăști borăști No synsets found
ochi ochi No synsets found 
                            @OCH'I^2,@ $ochesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Intranz.# A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ținta, a ținti. ** #Tranz.# A ținti pe cineva sau ceva cu o armă; $#p. ext.#$ a lovi ținta cu un proiectil. @2.@ #Tranz.# A urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumită intenție; a(-și) pune ochii pe cineva. ** A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a și-l însuși sau a se folosi de el); a-și fixa privirea asupra unui obiect. ** A privi cu insistență, cu atenție, cu interes; a cerceta. ** A distinge cu privirea, a zări, a observa. ** A cerceta cu privirea, a scruta. @3.@ #Refl. unipers.# (#Reg.#; despre întinderi acoperite de zăpadă) A face din loc în loc pete, ochiuri (negre sau de verdeață) prin topirea zăpezii. - Din @ochi^1.@
                        
                            @'OCHI^1,@ (@I, II 4, 7, 11, 12, III@) $ochi,$ #s. m.#, (@II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13@) $ochiuri,$ #s. n.# @I.@ #S. m.# @1.@ Fiecare dintre cele două organe ale vederii, de formă globulară, sticloase, așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale; globul împreună cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. * #Loc. adv.# $Văzând cu ochii$ = repede. $Ochi în ochi$ = privindu-se unul pe altul. $Cu ochii închiși$ = @a)@ fără discernământ; @b)@ pe dinafară, pe de rost; foarte ușor, fără dificultăți. * #Expr.# $(A fi) numai ochi (și urechi)$ = (a privi) foarte atent (la ceva). $A dormi numai cu un ochi$ = a dormi ușor, neliniștit; a dormi iepurește. $Cât vezi cu ochii$ (sau $cu ochiul)$ = cât cuprinzi cu privirea, până la depărtări foarte mari. $A vedea cu ochii lui$ = a vedea el însuși, a fi de față la o întâmplare. $A vedea cu ochii altuia$ = a nu avea păreri proprii, a judeca prin prisma altuia. $A păzi$ (sau $a îngriji) pe cineva ca ochii din cap$ = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție. $A arăta$ (pe cineva sau ceva) $din ochi$ = a semnala cuiva în mod discret (pe cineva sau ceva), făcând o mișcare ușoară a ochilor în direcția voită. $A iubi pe cineva$ (sau $a-i fi drag$ cuiva) $ca lumina ochilor$ (sau $mai mult decât ochii din cap)$ = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. $A i se scurge$ (sau $a-i curge) cuiva ochii după cineva$ (sau $după ceva)$ = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva. $A nu avea ochi să vezi pe cineva$ = a fi mânios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. $A privi pe cineva cu$ (sau $a avea pe cineva la) ochi buni$ (sau $răi)$ = a (nu) simpatiza pe cineva. $A nu vedea (lumea) înaintea ochilor$ = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie. $A da ochii$ (sau $ochi) cu cineva$ = a întâlni pe cineva (pe neașteptate). $A da cu ochii de cineva$ (sau $de ceva)$ = a vedea ceva sau pe cineva care îți iese întâmplător în cale; a zări. $A-și vedea visul cu ochii$ = a-și vedea realizată o dorință. $E cu ochi și cu sprâncene$ = e evident, e clar. $A i se întoarce$ (cuiva) $ochii în cap$ (sau $pe dos),$ se zice când cineva este în agonie, când moare. $A(-și) da ochii peste cap$ = @a)@ a cocheta, a afecta^2; a face fasoane; @b)@ (a fi pe punctul de) a muri. $A privi cu ochii mari$ = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. $A pune (o armă) la ochi$ sau $a lua la ochi$ = a ținti, a ochi. $A lua$ (pe cineva) $la ochi$ = a avea bănuieli asupra cuiva, a suspecta. $A pune ochii$ (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări. $A face un lucru cu ochii închiși$ = a face un lucru foarte ușor, fără dificultate, fără ezitare. $Între patru ochi$ = fără martori, în intimitate. $Plin ochi$ = foarte plin. (#Fam.#) $Cu un ochi la făină și cu altul la slănină,$ se spune despre cel care: @a)@ se uită cruciș sau @b)@ râvnește la două lucruri deodată. $(Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii$ = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri. @2.@ Facultatea de a vedea, simțul văzului, vedere; privire, uitătură. * #Loc. adv.# $Cu ochi pierduți$ = cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz. $Sub ochii noștri$ = @a)@ sub privirea noastră; @b)@ acum, în prezent. $În ochii cuiva$ = după părerea cuiva, după aprecierea cuiva, în conștiința cuiva; în fața cuiva. $De$ (sau $pentru) ochii lumii$ = de formă, pentru a salva aparențele. * #Expr.# $A privi cu ochi de piatră$ = a privi nepăsător, rece, înmărmurit. $A avea ochi$ = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire. $A măsura$ (sau $a judeca, a prețui$ etc.) $din ochi$ = a aprecia cu aproximație, cu privirea, însușirea unui obiect sau a unei ființe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. $A vinde$ (sau $a da, a cumpăra) pe ochi$ = a vinde (sau a cumpăra) apreciind cantitatea cu privirea. $A sorbi pe cineva din ochi$ = a ține foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. $A mânca$ (sau $a înghiți) cu ochii$ = a mânca cu mare poftă; a pofti. $Încotro vede cu ochii$ sau $unde îl duc ochii$ = indiferent unde, în orice direcție, fără țintă, aiurea. ** #Fig.# Putere de pătrundere, discernământ; judecată, rațiune. @3.@ (La #pl.#) Obraz, față. * #Loc. adv.# $De la ochi$ sau $(verde) în ochi$ = cu îndrăzneală, fățiș, fără cruțare. @II.@ #P. anal.# @1.@ #S. n.# Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre, în care se montează geamurile; panou de sticlă care închide fiecare dintre aceste spații. ** Mică deschizătură închisă cu sticlă, făcută într-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei încăperi. * $Ochi de bou$ = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea și aerisirea podurilor, a mansardelor sau a încăperilor de serviciu ale unui edificiu. @2.@ #S. n.# Porțiune de loc, în formă circulară, acoperită cu altceva (apă, nisip, zăpadă etc.) decât mediul înconjurător. @3.@ #S. n.# Întindere de apă în formă circulară, în regiuni mlăștinoase, mărginită cu papură; loc unde se adună și stagnează apa. ** Vârtej de apă, bulboană; copcă. @4.@ #S. n.# și #m.# Orificiu făcut într-o pânză de navă, plasă, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoară, o frânghie, un cablu; ocheț. ** Buclă formată prin îndoirea unei sfori, a unei frânghii etc., petrecută cu un capăt prin îndoitură; laț. ** Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate între firele unei împletituri, ale unor țesături, ale unor plase etc.; golul împreună cu firele care îl mărginesc. ** Fiecare dintre verigile din care se compune un lanț; za. @5.@ #S. n.# Orificiu circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit, pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra. @6.@ #S. n.# (Mai ales la #pl.#) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă, astfel ca gălbenușul să rămână întreg (cu albușul coagulat în jurul lui). @7.@ #S. m.# Complex de muguri existent pe nod la vița de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. @8.@ #S. n.# Despărțitură într-o magazie, într-un hambar etc.; boxă. @9.@ #S. n.# Fiecare dintre petele colorate de pe coada păunului. @10.@ #S. n.# Particulă rotundă de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid. @11.@ #S. m.# (În sintagmele) $Ochi magic$ = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică, ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită; indicator de acord. @12.@ #S. m.# Fiecare dintre punctele de pe zaruri, cărți de joc etc. @13.@ #S. n.# #Fig.# Pată de lumină, licărire, punct strălucitor. @III.@ #S. m.# Compuse: $ochi-de-pisică$ = @a)@ disc de sticlă sau de material plastic (montat într-o garnitură de metal) care reflectă razele de lumină proiectate asupra lui și care este folosit ca piesă de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe șosele; @b)@ varietate de minerale care, șlefuite într-un anumit mod, capătă o luminozitate neobișnuită; $ochi-de-ciclop$ = fereastră specială care separă acustic încăperile unui studio, permițând însă o vizibilitate bună; $ochiul-boului$ = @a)@ (#Bot.#) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescențe mari, albe sau viu colorate; @b)@ (#Ornit.#) pitulice; $ochiul-lupului$ = @a)@ plantă erbacee cu flori mici albastre și cu fructe nucule $(Lycopsis arvensis);$ @b)@ plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu florile dispuse în formă de spice $(Plantago indica); ochii-păsăruicii$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, albe sau roșii $(Myosotis palustris);$ @b)@ nu-mă-uita; $ochiul-șarpelui$ = @a)@ plantă erbacee cu frunze mici în formă de rozetă, acoperite cu peri albi mătăsoși, cu flori albastre, rar albe, plăcut mirositoare $(Eritrichium nanum);$ @b)@ mică plantă erbacee cu frunze păroase și cu flori mici, albastre închis $(Myosotis arvensis); ochii-șoricelului$ = @a)@ mică plantă erbacee cu tulpini roșietice, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori alburii, rareori liliachii $(Saxifraga adscendens);$ @b)@ nu-mă-uita; $ochiul-soarelui$ = vanilie sălbatică; $ochiul-păunului$ = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului $(Saturnia pyri); Ochiul-Taurului$ = numele unei stele din constelația Taurului. - #Lat.# @oc(u)lus.@
                        
                            @OCHI@ s. @1.@ v. $v...
                        
                            @OCHI@ s. v. $lumini...
                        
                            @OCH'I@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @OCH'I@ vb. v. $ațip...
                        
                            @ochi@ (organul vede...
                        
                            @ochi@ (de fereastră...
                        
                            @och'i@ vb., ind. pr...
                        
                            @OCHI^1 ~@ $m.$ @I.@...
. . No synsets found