← Back to list

Sentence #6802

Similar

Freca-mi-aș mâna de pulă până iese slobozul necesar umplerii peșterii ce mă-ta se laudă cu ea că cică i-ar fi gura mă

Freca-mi-aș mâna de pulă până iese slobozul NAT_REL_POL necesar umplerii peșterii ce mă-ta se laudă cu ea că cică i-ar fi gura mă
Freca ADJ -mi PRON -aș AUX mâna NOUN de ADP pulă NOUN până SCONJ iese AUX slobozul NOUN necesar ADJ umplerii NOUN peșterii NOUN ce PRON mă-ta DET se PRON laudă VERB cu ADP ea PRON că SCONJ cică ADV i- PRON ar AUX fi VERB gura NOUN mă PRON nsubj iobj aux case nmod mark advcl iobj amod iobj nmod nsubj nsubj expl:pv acl case obl mark advmod iobj aux cop conj 
            {
  "text": "Freca-mi-a\u0219 m\u00e2na de pul\u0103 p\u00e2n\u0103 iese slobozul necesar umplerii pe\u0219terii ce m\u0103-ta se laud\u0103 cu ea c\u0103 cic\u0103 i-ar fi gura m\u0103",
  "ents": [
    {
      "start": 35,
      "end": 43,
      "label": "NAT_REL_POL"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 114
    },
    {
      "start": 115,
      "end": 117
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 5,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "freca",
      "dep": "nsubj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 5,
      "end": 8,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "iobj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 8,
      "end": 11,
      "tag": "Va--2s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2|Variant=Short",
      "lemma": "-a\u0219",
      "dep": "aux",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 12,
      "end": 16,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u00e2n\u0103",
      "dep": "ROOT",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 17,
      "end": 19,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 20,
      "end": 24,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 25,
      "end": 29,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "p\u00e2n\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 30,
      "end": 34,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "ie\u0219i",
      "dep": "advcl",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 35,
      "end": 43,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "sloboz",
      "dep": "iobj",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 44,
      "end": 51,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "necesar",
      "dep": "amod",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 52,
      "end": 60,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "umplere",
      "dep": "iobj",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 61,
      "end": 69,
      "tag": "Ncfsoy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pe\u0219tere",
      "dep": "nmod",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 70,
      "end": 72,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "ce",
      "dep": "nsubj",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 73,
      "end": 78,
      "tag": "Di3mpr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Plur|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "nsubj",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 79,
      "end": 81,
      "tag": "Px3--a--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Person=3|PronType=Prs|Reflex=Yes|Strength=Weak",
      "lemma": "sine",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 82,
      "end": 87,
      "tag": "Vmis3s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Past|VerbForm=Fin",
      "lemma": "lauda",
      "dep": "acl",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 88,
      "end": 90,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 91,
      "end": 93,
      "tag": "Pp3fsr--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "el",
      "dep": "obl",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 94,
      "end": 96,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 97,
      "end": 101,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "cic\u0103",
      "dep": "advmod",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 102,
      "end": 104,
      "tag": "Pp3-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "el",
      "dep": "iobj",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 104,
      "end": 106,
      "tag": "Va--3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 107,
      "end": 109,
      "tag": "Vmnp",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Tense=Pres|VerbForm=Inf",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 110,
      "end": 114,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "gur\u0103",
      "dep": "conj",
      "head": 3
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 115,
      "end": 117,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "ROOT",
      "head": 24
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
freca freca No synsets found 
                            @FREC'A,@ $frec,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A mișca forțat un corp pe suprafața altui corp cu care este în contact. @2.@ A amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obține o masă omogenă și pufoasă. ** A șterge un obiect apăsând în toate direcțiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i îndepărta murdăria sau pentru a-l face să strălucească; a lustrui, a curăța. @3.@ A fricționa. @4.@ #Fig.# (#Fam.#) A bate. * #Expr.# $A freca$ (cuiva) $ridichea$ = a mustra pe cineva; a bate. ** A fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros. - Din #lat.# @fricare.@
                        
                            @FREC'A@ vb. @1.@ v....
                        
                            @FREC'A@ vb. v. $ati...
                        
                            @frec'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A FREC'A frec@ $tra...
                        
                            @frec'a (fr'ec, frec...
                        
                            @freca,@ $frec$ @I@ ...
                        
                            @a frec'a@ vb., ind....
                        
                            @frec'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @frecà@ v. @1.@ a tr...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
-aș -aș No synsets found
mână mână No synsets found 
                            @M'ÂNĂ,@ $mâini,$ #s. f.# @I. 1.@ Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. * #Loc. adj.# $De mână$ = @a)@ făcut cu mâna, lucrat manual; @b)@ (despre unelte, instrumente) acționat manual. * #Loc. adv.# $Pe$ (sau $la) mâna dreaptă$ (sau $stângă)$ = pe partea dreaptă (sau stângă). $Pe sub mână$ = pe ascuns, clandestin. $În mână$ = direct, personal. $Mână-n mână$ = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord. $Peste mână$ = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat). * #Expr.# (#Pop.#) $A bate$ (sau $a da) mâna$ (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate). $A(-și) da mâna (cu cineva)$ = @a)@ a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; @b)@ a se alia, a colabora. $A putea$ (sau $a fi bun) să se ia de mână cu cineva$ = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele. (#Pop.#) $A se ține cu mâinile de burtă$ (sau $de pântece, de inimă) de(-atâta) râs$ = a râde cu mare poftă, în gura mare. $A pune$ (sau $a băga) mâna în foc pentru cineva$ (sau $pentru ceva)$ = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. $A pune$ (sau $a încrucișa) mâinile pe piept$ = a muri. $A se spăla pe mâini$ = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). $A da$ (sau $a lăsa, a pierde) ceva din$ (sau $de la) mână$ = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține. $Cu mâna goală$ = fără a aduce nimic; fără a lua nimic; $#p. ext.#$ fără a-și fi atins scopul, fără nici un rezultat. $A avea$ (sau $a fi la cineva) mâna$ = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile. $A trece$ (sau $a ceda) mâna (cuiva)$ = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor. $(O) mână de ajutor$ = (mai ales în legătură cu verbele "a da", "a cere", "a solicita", "a fi") sprijin, ajutor. $A lega cuiva mâinile (și picioarele)$ sau $a lega$ (sau $a fi legat) de mâini și de picioare$ = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate să acționeze. $A avea$ (sau $a lăsa, a da cuiva) mână liberă$ = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune. $A avea$ (ceva) $pe mână$ = a dispune de ceva. $A pune mâna$ = @a)@ a face, a întreprinde ceva; @b)@ a fura. $A pune mâna pe ceva$ = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite). $A pune mâna pe cineva$ = @a)@ a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; @b)@ a găsi pe cel de care ai nevoie. $A-i pune$ (cuiva) $mâna în piept$ (sau $în gât)$ = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere. $A pune$ (cuiva) $mâna în cap$ = a lua (pe cineva) la bătaie. $A-i pune Dumnezeu$ (cuiva) $mâna în cap$ = a avea noroc, a-i merge totul din plin. $A-i lua$ (cuiva) $boala$ (sau $durerea) cu mâna$ = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât. $Cu mâinile încrucișate$ (sau $în sân, în buzunar)$ = inactiv. $A pune mână de la mână$ = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă. $A avea mână ușoară$ sau $a fi ușor de mână$ = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic). $A fi greu de mână$ = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic). $A avea mână bună$ sau $a fi bun de mână$ = @a)@ a fi îndemânatic, priceput; @b)@ a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă. $A-și face mână bună la$ (sau $pe lângă) cineva$ = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva. $A lua cu o mână și a da cu alta$ (sau $cu zece)$ = a cheltui mult, a fi risipitor. $A fi mână largă$ = a fi darnic, generos. (#Fam.#) $A fi mână spartă$ = a fi risipitor. $A avea$ (sau $a fi) mână strânsă$ = a fi econom; a fi zgârcit, meschin. $A-i da cuiva mâna$ (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva). $Una la mână,$ se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. $A fi mâna dreaptă a cuiva$ = a fi omul de încredere al cuiva. $A cere mâna cuiva$ = a cere în căsătorie. $Sărut mâna$ (sau $mâinile),$ formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. $Cu mâna lui$ (sau $mea, ta$ etc.) sau $cu mâinile lor$ (ori $noastre, voastre$ etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui. $A scoate castanele$ (sau $cărbunii) din foc cu mâna altuia$ = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante. $Cu amândouă mâinile$ = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima. (#Fam.#) $A avea$ (sau $a fi cu) mână lungă$ = a fi hoț, pungaș. $(A fi om) cu dare de mână$ = (a fi om) înstărit, bogat. (#Pop.#) $A da din mâini (și din picioare)$ = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala. $A avea mâna curată$ (sau $mâinile curate)$ = a fi cinstit. $A primi$ (sau $a lua) în mână$ = a primi o sumă netă. $A duce de mână$ (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput). $De la mână până la gură$ = foarte repede, în timp foarte scurt. $Cu mâinile la piept$ sau $cu căciula în mână$ = într-o atitudine umilă; supus, smerit. $Cu mâna pe inimă$ (sau $pe cuget)$ = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat. $A ajunge pe mâini bune$ = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent. $A-și lua mâinile de pe cineva$ = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva. $Din mână în mână$ = de la unul la altul, de la om la om. $A da mâna cu moartea$ = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav. $A da pe mâna justiției$ = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare. $A fi$ (sau $a cădea, a încăpea$ etc.) $la$ (sau $pe) mâna cuiva$ = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva. $A avea pe cineva sub mână$ = a avea pe cineva sub control, în subordine. $(A fi) mână de fier$ sau $mână forte$ = (a fi) om energic, autoritar. $Politică de mână forte$ = politică dictatorială, tiranică, abuzivă. * Compus: $mâna-Maicii-Domnului$ = mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructele mici $(Anastatica hierochuntica).$ ** Persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni). * $Mână de lucru$ = muncitor. $Mână moartă$ = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în ##cont.## @2.@ Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. * (Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin #prep.# "de", indică proporții foarte mici) $O mână de om.$ (Urmat de un substantiv la #pl.#, indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel) $O mână de oameni.$ @3.@ (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie, treaptă, rang, clasă; calitate. * #Loc. adj.# (#Pop.#) $De toată mâna$ = de toate felurile, de toate categoriile. @II.@ Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca întrebuințare, cu mâna (@I 1@) sau care se apucă, se manevrează cu mâna. * $Mână curentă$ = balustradă. - #Lat.# @manus.@
                        
                            @MÂNĂ@ s. @1.@ $(ANA...
                        
                            @MÂNĂ@ s. v. $calita...
                        
                            @mână@ s. f., g.-d. ...
                        
                            @MÂNĂ mâini@ $f.$ 1)...
                        
                            MÂNĂ?, mân, vb. I. T...
                        
                            @MÂNĂ@ aripă, cange,...
                        
                            @m'ână@ s. f., g.-d....
                        
                            @m'ână@ #s. f.#, #g....
                        
                            @mână@ f. @1.@ parte...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
pulă pulă No synsets found 
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
până până No synsets found 
                            @P'ÂNĂ@ #conj.#, #prep.# @A.@ #Conj.# @I.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de timp). @1.@ (Stabilește un raport de posterioritate, precizând limita până la care se îndeplinește acțiunea din regentă) $Greu le-a fost până și-au făcut rost de cărți.$ @2.@ (Urmat de o negație, stabilește un raport de anterioritate) Mai înainte ca..., mai înainte de... ** (În locuțiuni, urmat de o negație) $Până când. Până ce.$ @3.@ Atâta timp cât..., câtă vreme..., cât... * (În locuțiuni) $Până când. Până ce.$ @II.@ (Introduce propoziții circumstanțiale de loc; arată limita, hotarul în spațiu) $A mers până unde nu ajunsese nimeni.$ @B.@ #Prep.# (Împreună cu adverbe și cu alte prepoziții formează adverbe compuse, locuțiuni, prepoziții). @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Până mâine dimineață să termini lucrarea.$ * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ (Corelativ) $Din zori și până-n seară.$ * #Loc. conj.# $Până când. Până ce.$ * #Loc. adv.# $Până la urmă$ = în cele din urmă. $Până una-alta$ = pentru moment, deocamdată. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc; urmat de adverbe) $Merg pe jos până acasă.$ * #Loc. adv.# $De colo până colo$ = din loc în loc, în multe locuri. $De sus până jos$ sau $de jos până sus$ = în întregime, tot. * (În prepoziții compuse) $Până la. Până în.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în prepoziții compuse) $S-a înduioșat până la lacrimi.$ * (În locuțiuni) $Până acolo$ = în asemenea măsură, în asemenea grad. $Până și$ = chiar și. - #Lat.# @paene-ad.@
                        
                            @până@ conjcț., prep...
                        
                            @PÂNĂ^1@ $prep.$ 1) ...
                        
                            @PÂNĂ^2@ $conj.$ 1) ...
                        
                            @p'ână@ conjcț., pre...
                        
                            @p'ână@ #conjcț.#, #...
                        
                            @p'ână@ @la@ #prep.#...
                        
                            @până@ prep. arată t...
                        
                            @P'ÂNĂ@ #conj.#, #pr...
                        
                            @până@ (#ar.# $pânc$...
ieși ieși No synsets found 
                            @IEȘ'I,@ $ies,$ #vb.# IV. #Intranz.# @1.@ A părăsi un loc, o încăpere, un spațiu închis, limitat, plecând afară; a trece din interior în exterior. * #Expr.# $A ieși afară$ = a defeca (@2@). $A-i ieși$ (cuiva) $înainte$ sau $a ieși în calea cuiva$ = a întâmpina pe cineva. ** A se duce, a pleca de acasă. @2.@ A se ivi, a apărea, a se face văzut sau auzit. * #Expr.# $A ieși în relief$ = @a)@ a fi mai în afară decât cele din jur, a fi proeminent; @b)@ a se remarca, a se releva. $A-i ieși$ (cuiva) $ochii din cap$ (sau $sufletul),$ se zice când cineva depune un efort extrem de mare. ** (Despre semănături) A răsări, a crește. ** A se naște din..., a-și trage originea; a proveni. @3.@ A părăsi o poziție, o situație, o stare; a se desprinde, a se elibera. * #Expr.# $A-și ieși din sărite$ (sau $din fire, din răbdări, din pepeni, din țâțâni, din balamale)$ = a se enerva foarte tare, a se mânia. ** A se abate de la o hotărâre, de la o decizie etc.; a încălca, a nu respecta. @4.@ A ajunge, a izbuti, a reuși (într-un anumit fel). $A ieșit primul.$ * #Loc. vb.# $A ieși biruitor$ (sau $învingător)$ = a birui, a învinge. * #Expr.# $A-i ieși$ (cuiva ceva) $după plac$ = a-i reuși (ceva cuiva) așa cum a dorit. $Cum o ieși, (numai) să iasă,$ exprimă indiferența sau resemnarea față de un rezultat (nefavorabil) așteptat. ** A promova, a avansa, a ajunge. $A ieșit ofițer.$ @5.@ A rezulta de pe urma unui efort, a unei activități etc.; a obține un câștig material. ** (Despre calcule, socoteli) A da rezultat (bun), a se încheia cu o concluzie. @6.@ A se decolora; a se spălăci. - #Lat.# @exire.@
                        
                            @A ieși@ ≠ a intra, ...
                        
                            @IEȘI@ interj. afară...
                        
                            @IEȘ'I@ vb. @1.@ a m...
                        
                            @ieș'i@ vb. (sil. $i...
                        
                            @A IEȘ'I ies@ $intra...
                        
                            @ieș'i (i'es, ieș'it...
                        
                            @ieș'i@ #vb.# IV în ...
                        
                            @a ieș'i@ vb. (sil. ...
                        
                            @ieș'i@ @(a ~)@ #vb....
sloboz sloboz No synsets found 
                            SLOBOZ, (pl. SLOBOZI...
                        
                            sloboz la tava cu pu...
                        
                            sloboz; sperma
                        
                            @sloboz,@ $slobozuri...
                        
                            Sloboz - Denumirea p...
                        
                            @$slob'oz$@ $#sn#$ [...
necesar necesar No synsets found 
                            @NECES'AR, -Ă,@ $necesari, -e,$ #adj.# @1.@ De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil, trebuincios. * $Strictul necesar$ = cantitate minimă (din ceva), indispensabilă pentru un anumit scop. $Muncă necesară$ = parte a muncii depuse de lucrător în procesul de producție, prin care se creează produsul folosit pentru întreținerea sa și a familiei sale. ** (Substantivat, #n.#) Ceea ce este (neapărat) trebuincios la ceva. $Necesarul de semințe.$ @2.@ Care nu poate să nu existe sau să nu se întâmple (în condiții date). - Din #fr.# @nécessaire,@ #lat.# @necessarius,@ #it.# @necessario.@
                        
                            @Necesar@ ≠ inutil, ...
                        
                            @NECES'AR@ adj. @1.@...
                        
                            @neces'ar@ adj. m., ...
                        
                            @neces'ar@ s. n....
                        
                            @NECES'AR ~ă (~i,@ @...
                        
                            @NECES'AR, -Ă@ $#adj...
                        
                            @NECES'AR, -Ă@ I. $#...
                        
                            @neces'ar@ adj. m., ...
                        
                            @neces'ar@ s. n....
umplere umplere No synsets found 
                            @'UMPLERE,@ $umpleri,$ #s. f.# Acțiunea de $a (se) umple$ și rezultatul ei; umplut. - #V.# @umple.@
                        
                            @'UMPLERE@ s. @1.@ v...
                        
                            @'umplere@ s. f., g....
                        
                            @'umplere@ s. f., g....
                        
                            @'umplere@ #s. f.#, ...
                        
                            @'UMPLERE,@ $umpleri...
                        
                            @'UMPLERE@ #s. f.# A...
                        
                            @'UMPLERE@ #s.# @1.@...
                        
                            @$'umplere$@ $#sf#$ ...
                        
                            @'umplere@ #s.# #f.#...
peștere peștere No synsets found 
                            $@p'eștere@ #sf#$ #v...
ce ce No synsets found 
                            @CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
                        
                            @CE@ pron., adj., ad...
                        
                            @ce@ pr. invar., adj...
                        
                            @CE^1@ $pron. intero...
                        
                            @CE^2@ $pron. rel. (...
                        
                            ce inseamna expresia...
                        
                            ce contin legumele?...
                        
                            Ce inseamna.Nu apare...
                        
                            ce inseamana nimfoma...
                        
                            ce poate fi obtinut...
mă-ta mă-ta No synsets found 
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
sine sine No synsets found 
                            @S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$
                        
                            @s'ine@ pr. ac. acc....
                        
                            @s'ine@ #pron.# - El...
                        
                            @s'ine@ pron. refl. ...
                        
                            @s'ine@ #pr.# #ac.# ...
                        
                            @síne@ ac. accentuat...
                        
                            @sine@ pr. servind d...
                        
                            @SINE@ #pron. refl.#...
                        
                            @S'INE@ #pron. refl....
                        
                            @s'ine@ - pronume re...
lauda lauda No synsets found 
                            @lauda@ (#cuv.# #lat...
                        
                            @LAUDA, Andreas Niko...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
cică cică No synsets found 
                            @C'ICĂ@ #adv.# (#Pop.# și #fam.#; cu valoare de verb unipersonal sau impersonal). @1.@ (Precedă o afirmație pusă pe socoteala altora) (Se) spune că... (lumea) zice că..., după cum (se) crede. @2.@ (Indică un sentiment de mirare sau de îndoială) Dacă poate fi cu putință! auzi! ** Nici mai mult, nici mai puțin. ** Mai mult decât atâta. @3.@ (Povestitorul admite ce se spune, dar e convins că nu este așa) Chipurile, vorba vine! vorbă să fie! - Din [se zi]@ce că.@
                        
                            @C'ICĂ@ adv. v. $chi...
                        
                            @cică@ adv....
                        
                            @C'ICĂ@ $adv. pop.$ ...
                        
                            @c'ică@ #interj.# - ...
                        
                            @cică@ saŭ @ci-că,@ ...
                        
                            @cică@ adv....
                        
                            @c'ică@ (#pop.#, #fa...
                        
                            @cică@ conj. cum că,...
                        
                            @C'ICĂ@ #adv.# (#Pop...
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
gură gură No synsets found 
                            @G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
                        
                            @G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @G'URĂ@ s. v. $afirm...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
                        
                            @G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
                        
                            @g'ură (g'uri),@ #s....
                        
                            @gură,@ $guri #s. f....
                        
                            @GURĂ@ aftă, bot, bu...
                        
                            @gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
                        
                            @g'ură@ s. f., g.-d....
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...