| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| el |
el |
No synsets found
|
@EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
@EL@ pron. dânsul, d...
@el@ pr. [pron. $iel...
@EL ea (ei, ele)@ $p...
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
@el@ [#pron.# $iel$]...
@el (-ei),@ #pron.# ...
el adereaza la idealuri
el absolveste liceul la anul viitor
|
| lua |
lua |
No synsets found
|
@LU'A,@ $iau,$ #vb.# I. #Tranz.# @I. 1.@ A prinde un obiect în mână spre a-l ține (și a se servi de el) sau spre a-l pune în altă parte. * #Expr.# $A lua altă vorbă$ = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuții. $A(-și) lua picioarele la spinare$ = a pleca (repede) de undeva. $A lua pușca la ochi$ (sau $la cătare)$ = a pune arma în poziție de tragere, a se pregăti să tragă cu arma; a ochi. $A-și lua pălăria (din$ sau $de pe cap)$ = a saluta. $A lua pasărea din zbor,$ se spune despre un vânător foarte iscusit, bun ochitor. $A-și lua nădejdea$ (de la cineva sau de la ceva) = a renunța la ceva, a nu mai spera. $A-și lua seama$ sau (#intranz.#) $a-și lua de seamă$ = a se răzgândi. $A nu-și lua ochii de la$ (sau $de pe)...$ = a privi insistent. $A-și lua o grijă de pe cap$ = a scăpa de o grijă, a se elibera. $A-i lua cuiva$ (o suferință) $cu mâna$ = a face să-i treacă cuiva (o suferință) imediat. (#Refl.#) $A i se lua$ (cuiva) $o piatră de pe inimă,$ se spune când cineva a scăpat de o grijă chinuitoare. ** A apuca pe cineva sau ceva cu mâna; a cuprinde cu brațul (de după...); $#p. ext.#$ a înhăța, a înșfăca. * #Expr.# (#Fam.#) $A lua purceaua de coadă$ = a se îmbăta. (#Refl. recipr.#) $Poți să te iei de mână cu el$ = ai aceleași apucături ca el. $A se lua de cap$ (sau $de piept) cu cineva$ = a se încleșta la bătaie cu cineva; a se certa în mod violent cu cineva. $A se lua$ (cu cineva) $la trântă$ = a se lupta (cu cineva) corp la corp. @2.@ A mânca (pe apucate), a înghiți din ceva; $#spec.#$ a înghiți o doctorie. * #Expr.# $A (o) lua la măsea$ = a bea peste măsură. @3.@ A îmbrăca, a pune pe sine o haină etc. * #Expr.# $A lua hainele la purtare$ = a îmbrăca în toate zilele hainele de sărbătoare. (#Fam.#) $A-și lua nasul la purtare$ = a se obrăznici. @II. 1.@ A scoate ceva din locul în care se afla; a smulge, a desprinde. ** #Refl.# (Rar) A înceta să mai existe; a dispărea. @2.@ A scoate ceva în cantitate limitată. * #Expr.# $A lua$ (cuiva) $sânge$ = a face să curgă printr-o incizie o cantitate de sânge (pentru a obține o descongestionare, pentru analize etc.). @3.@ A deposeda pe cineva de un lucru (fără intenția de a și-l însuși). * #Expr.# $A-i lua$ (cuiva) $comanda$ = a înlătura (pe cineva) de la un post de răspundere, în special de la comanda unei unități militare. $A-i lua$ (cuiva) $ochii$ (sau $văzul, vederile)$ = a fermeca (pe cineva), a orbi prin strălucire, a impresiona foarte puternic, a zăpăci, a ului pe cineva. $A-i lua$ (cuiva) $viața$ (sau $sufletul, zilele)$ = a omorî. $A-și lua viața$ (sau $zilele)$ = a se sinucide. ** (#Pop.#) A face să paralizeze, a paraliza o parte a corpului. @III. 1.@ A-și însuși ceea ce i se cuvine, a pune stăpânire pe ceva; $#p. ext.#$ a primi, a căpăta. @2.@ A(-și) face rost de ceva; a găsi pe cineva sau ceva. * #Expr.# $Ia-l dacă ai de unde$ (sau $de unde nu-i),$ se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai găsește acolo unde era mai înainte. (#Fam.#) $A nu ști de unde să iei pe cineva$ = a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva. @3.@ A cumpăra. @4.@ A încasa o sumă de bani. @5.@ A-și însuși un lucru străin. @6.@ A cuceri; a ocupa. ** A ataca într-un anumit fel sau cu o anumită armă. @7.@ A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat, contra plată. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $părtaș$ = a-și asocia (pe cineva) într-o întreprindere. $A lua$ (pe cineva) $pe procopseală$ = a angaja (pe cineva) fără salariu, cu promisiunea de a-l căpătui. ** A invita pe cineva la joc, la dans. ** A primi pe cineva la sine; a contracta o legătură de rudenie cu cineva. ** #Refl. recipr.# A se căsători. @8.@ A se angaja, a se însărcina (cu ceva). * #Expr.# $A lua comanda$ = a fi numit la conducerea unei unități sau acțiuni (militare). $A lua$ (un lucru) $în primire$ = a primi un lucru, asumându-și răspunderea pentru buna lui păstrare. $A-și lua răspunderea$ = a se declara și a se socoti răspunzător de ceva. (#Refl. recipr.#) $A se lua la sfadă$ (sau $la ceartă$ etc.) = a se certa. @9.@ A contracta o boală molipsitoare. @10.@ (Despre vase) A avea o anumită capacitate, a cuprinde. @11.@ (În #expr.# și #loc. vb.#) $A lua măsura$ (sau $măsuri)$ = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect. $A lua$ (ceva) $cu chirie$ = a închiria. $A lua$ (ceva) $în arendă$ = a arenda. $A lua parte$ = a participa. $A lua pildă$ = a imita exemplul altuia. $A lua obiceiul$ (sau $năravul$ etc.) = a se obișnui să... $A lua (pasaje$ sau $idei) dintr-un autor$ = a reproduce într-o scriere sau într-o expunere proprie idei extrase din alt autor (indicând sursa sau însușindu-și pasajul în mod fraudulos). $A lua ființă$ = a se înființa. $A lua sfârșit$ = a se termina. $A lua înfățișarea$ (sau $aspectul$ etc.) = a părea, a da impresia de... $A lua un nou aspect, o nouă formă$ etc. = a se schimba, a se transforma. $A-și lua numele de la...$ = a purta un nume care se leagă de..., care amintește de... $A lua o notă bună$ (sau $rea)$ = a obține o notă bună (sau rea). $A lua apă$ = (despre ambarcații) a avea o spărtură prin care intră apa, a se umple de apă. $A lua foc$ = a se aprinde. (#Înv.#) $A lua veste$ (sau $scrisoare, răspuns$ etc.) = a primi veste (sau scrisoare, răspuns etc.). @IV. 1.@ A duce cu sine. * #Expr.# $A-și lua ziua bună$ = a se despărți de cineva, rostind cuvinte de rămas bun. $A-și lua traista și ciubucul,$ se zice despre un om foarte sărac care pleacă fără să aibă ce să ducă cu el. $A-și lua tălpășița$ (sau $catrafusele$ etc.) = a pleca repede dintr-un loc; a o șterge. $A lua$ (pe cineva) $la$ (sau $în) armată$ = a înrola un recrut. $A lua$ (pe cineva) $pe sus$ = a lua (pe cineva) cu forța. $A lua$ (pe cineva) $pe nepusă masă$ = a lua (pe cineva) fără veste, cu forța. $A-l lua moartea$ sau $Dumnezeu$ (ori, #depr.# $dracul, naiba)$ = a muri. $L-a luat dracul$ (sau $mama dracului, naiba),$ se spune când cineva este într-o situație critică sau la capătul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (În imprecații) $Lua-l-ar naiba!$ ** A duce cu sine una sau mai multe persoane, cu rolul de însoțitor. * #Expr.# $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ (sau $cu frumosul, cu binișorul, cu încetișorul$ etc.) = a proceda cu tact, cu blândețe, a trata (pe cineva) cu menajamente. $A lua$ (pe cineva) $cu răul$ = a se purta rău (cu cineva). $A lua pe cineva cu măgulele$ sau (#refl.#) $a se lua pe lângă cineva cu binele$ = a măguli pe cineva (pentru a-i câștiga bunăvoința). $A lua$ (pe cineva) $sub ocrotirea$ (sau $sub aripa) sa$ = a ocroti (pe cineva). $A lua$ (pe cineva sau ceva) $în batjocură$ (sau $în bătaie de joc, în râs, în zeflemea, peste picior$ etc.) = a-și bate joc de cineva. $A lua$ (pe cineva) $cu amenințări$ = a amenința (pe cineva). $A lua$ (pe cineva) $la rost$ (sau $la trei parale, la refec, la trei păzește, la socoteală$ etc.) = a mustra (pe cineva), a-i cere socoteală. $A lua$ (pe cineva) $pe departe$ = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut. $Nu mă lua așa!$ = nu mă trata, nu-mi vorbi în felul acesta nepotrivit. $A o lua de bună$ = a considera că este așa cum se spune, a primi, a accepta un lucru ca atare. $A lua$ (ceva) $de nimic$ = a nu lua în serios. $A lua$ (ceva) $în nume de bine$ (sau $de rău)$ = a judeca un lucru drept bun (sau rău). $A lua$ (pe cineva sau ceva) $de$ (sau $drept)...$ = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. $A lua lucrurile (așa) cum sunt$ = a se împăca cu situația. ** #Refl.# (Despre vopsele) A se desprinde, a se șterge (și a se lipi pe altceva). @2.@ (Despre vehicule) A transporta pe cineva. @##V.##@ A începe, a porni să... ** (Despre manifestări fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). * #Expr.# $A-l lua ceva înainte$ = a-l cuprinde, a-l copleși. $A lua frica cuiva$ (sau $a ceva)$ = a se teme de cineva (sau de ceva). (#Refl.#) $A se lua de gânduri$ = a începe să fie îngrijorat, a se îngrijora; a se neliniști. @VI. 1.@ (Construit cu pronumele "o", cu valoare neutră) A pleca, a porni. * #Expr.# $A o lua din loc$ (sau $la picior)$ = a pleca repede. $A o lua la fugă$ = a porni în fugă, în goană. $A o lua la galop$ (sau $la trap, la pas)$ = a porni la galop (sau la trap, la pas). (#Reg.#) $A o lua în porneală$ = a porni la păscut. $A o lua înainte$ = a merge înaintea altuia sau a altora (pentru a-i conduce). $A i-o lua$ (cuiva) $înainte$ (sau $pe dinainte)$ = a întrece (pe cineva). $A-și lua zborul$ = a porni în zbor; $#fig.#$ a pleca repede; a părăsi (o rudă, un prieten) stabilindu-se în altă parte. (#Refl.#) $A se lua după cineva$ (sau $ceva)$ = @a)@ a porni în urma cuiva (sau a ceva); @b)@ a se alătura cuiva; @c)@ a urmări, a alunga, a fugări; @d)@ a porni undeva orientându-se după cineva sau după ceva; $#fig.#$ a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva. (#Refl. recipr.#) $A se lua cu cineva$ = @a)@ a pleca la drum cu cineva; @b)@ a se întovărăși, a se asocia cu cineva. (#Refl.#) $A se lua cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = a-și petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) și a uita de o grijă, de o preocupare etc., a se distra. $A se lua cu vorba$ = a se antrena într-o conversație, uitând de treburi. ** A se îndrepta într-o direcție oarecare; a coti spre... $A luat-o la deal.$ ** (Despre căi de comunicație și ape curgătoare) A-și schimba direcția. $Drumul o ia la dreapta.$ @2.@ A merge, a parcurge. * #Expr.# $A(-și) lua câmpii$ = a pleca la întâmplare, fără nici un țel (de desperare, de durere etc.); a ajunge la desperare. [#Pr.#: $lu-a.$ - #Prez. ind.#: $iau, iei, ia, luăm, luați, iau;$ #prez. conj.# #pers.# 3: $să ia$] - #Lat.# @levare.@
@A lua@ ≠ a da...
@LU'A@ vb. @1.@ v. $...
@LU'A@ vb. v. $căsăt...
@lu'a@ vb. (sil. $lu...
@A LU'A iau 1.@ $tra...
@A SE LU'A mă iau@ $...
@lu'a ('iau, lu'at),...
@lua,@ $iau #v. t.#$...
@Lua,@ în mitologia ...
|
| pe |
pe |
No synsets found
|
@PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
@Pe@ ≠ sub...
@PE@ prep. @1.@ (loc...
@pe@ prep....
@PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
Pe internet se vorbe...
Pe lângă explicația ...
pe drept cuvant
pe drept cuvant
pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
|
| mă-ta |
mă-ta |
No synsets found
|
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| la |
la |
No synsets found
|
@LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
@LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
@LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
@LA@ adv. v. $aproap...
@LA@ prep. @1.@ (loc...
@LA@ vb. v. $îmbăia,...
@la@ prep....
@la@ s. m. invar....
@la@ vb., ind. prez....
@LA@ $prep.$ 1) ($ex...
|
| pulă |
pulă |
No synsets found
|
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| în |
în |
No synsets found
|
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| spate |
spate |
No synsets found
|
@SP'ATE,@ $spate,$ #s. n.# @1.@ Partea posterioară a corpului omenesc, de la umeri până la șale; partea superioară a corpului animalelor, cuprinzând regiunea coloanei vertebrale dintre articulațiile membrelor; spinare. * #Loc. adv.# $În$ (sau $pe) spate$ = pe umeri sau pe partea dorsală a corpului; în spinare. $Pe spate$ = @a)@ culcat cu fața în sus; @b)@ spre ceafă. $Din$ (sau $la, pe la, de la, în) spate$ = în (sau din) urmă. * #Expr.# $A întoarce$ (cuiva) $spatele$ = a nu mai vrea să știe de cineva sau de ceva; a deveni indiferent. $A-l strânge pe cineva în spate$ = @a)@ se spune când o haină este prea mică pentru cineva; @b)@ se spune când cineva se înfioară de frig sau de spaimă ori când este preocupat de un lucru dificil. $A nu ști nici cu spatele$ = a nu ști nimic despre ceva, a nu avea habar. $A avea spate (tare)$ = a avea sprijin, protecție. $A da$ (un pahar cu băutură) $pe spate$ = a bea repede și dintr-o dată, pe nerăsuflate. $A arunca ceva pe$ (sau $în) spatele cuiva$ = a arunca vina, responsabilitatea pe cineva. (#Fam.#) $Mă doare în spate$ = puțin îmi pasă, mă lasă indiferent. ** Procedeu de înot pe spate (@1@); probă sportivă de înot care folosește acest procedeu. @2.@ Parte a unor obiecte opusă feței; parte a unei așezări, formații etc. opusă direcției spre care este orientată. ** Parte a unei haine care acoperă spatele (@1@). ** Ceea ce se află în spatele (@2@) unei așezări, unui obiect etc. @3.@ Spătarul, speteaza scaunului; rezemătoare. [#Pl.# și: $spete$] - #Lat.# @spathae@ (#pl.# lui $spatha).$
@SP'ATE@ s. @1.@ spi...
@SP'ATE@ s. v. $cont...
@sp'ate@ s. n., pl. ...
@SP'ATE ~@ $n.$ 1) $...
@spate@ $#s. n.# #sg...
@sp'ate@ în #expr.# ...
@!sp'ate@ #s. n.#...
@spate@ f. pl. @1.@ ...
@SP'ATE,@ $spate,$ #...
|
| cu |
cu |
No synsets found
|
@CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
@Cu@ ≠ fără...
@CU@ prep. @1.@ (mod...
@cu@ prep....
@CU@ $prep.$ 1) $(in...
cu doua capete ...
cu valenta absoluta...
Cu cel mult trei dif...
Cu cel mult trei dif...
cu audiență, care ar...
|
| tată-tău |
tată-tău |
No synsets found
|
|
| să |
să |
No synsets found
|
@SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
@SĂ@ conj. de, și. $...
@să@ conjcț. (în tem...
@SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
@să@ #conj.# - @1.@ ...
@să@ conjcț....
@să@ #conjcț.# (în t...
@1) să,@ din maĭ vec...
@2) să@ conj. (din m...
@să@ conj. @1.@ expr...
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| martor |
martor |
No synsets found
|
@M'ARTOR, -Ă,@ $martori, -e,$ #s. m.# și #f.# @1.@ Persoană care asistă sau a asistat la o întâmplare, la o discuție, la un eveniment etc. (și care poate relata sau atesta cum au decurs faptele). * #Expr.# $Dumnezeu mi-e martor!$ = jur că spun adevărul! @2.@ Persoană chemată să declare în fața unei instanțe judecătorești sau a altui for de cercetare, tot ce știe în legătură cu un fapt pe care îl cunoaște direct. ** Persoană chemată, conform legii, să asiste la întocmirea unor acte, pe care le cunoaște direct. ** Persoană chemată, conform legii, să asiste la întocmirea unor acte, pe care le semnează pentru a le da valoare legală. @3.@ Fiecare dintre reprezentanții celor două persoane care urmează să se bată în duel. * #Expr.# $A trimite$ (cuiva) $martori$ = a provoca (pe cineva) la duel. @4.@ Probă de referință folosită la experiențele de laborator. @5.@ (În sintagma) $Martor de eroziune$ = înălțime de dimensiuni variabile, care reprezintă restul unei suprafețe atacate de eroziune. [#Var.#: (#pop.#) @m'artur, -ă@ #s. m.# și #f.#] - #Lat.# @martyr.@
@M'ARTOR@ s. @1.@ $(...
@M'ARTOR@ s. v. $mar...
@m'artor@ s. m., pl....
@M'ARTOR ~ă (~i, ~e)...
@m'artor (m'artori),...
@m'artor@ s. m., pl....
@m'artor@ #s. m.#, #...
@M'ARTOR, -Ă,@ $mart...
@M'ARTOR, -Ă,@ $mart...
|
| la |
la |
No synsets found
|
@LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
@LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
@LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
@LA@ adv. v. $aproap...
@LA@ prep. @1.@ (loc...
@LA@ vb. v. $îmbăia,...
@la@ prep....
@la@ s. m. invar....
@la@ vb., ind. prez....
@LA@ $prep.$ 1) ($ex...
|
| tribunal |
tribunal |
No synsets found
|
@TRIBUN'AL,@ $tribunale,$ #s. n.# @1.@ Instanță judecătorească (cu atribuții determinate). ** (În vechea organizare judecătorească) Instanță intermediară între judecătorie și curtea de apel, care își întindea jurisdicția asupra unui județ. @2.@ Local în care funcționează tribunalul (@1@). @3.@ Complet care judecă o cauză, un proces la un tribunal (@1@). - Din #fr.#, #lat.# @tribunal.@
@TRIBUN'AL@ s. $(JUR...
@tribun'al@ s. n., p...
@TRIBUN'AL ~e@ $n.$ ...
@TRIBUN'AL@ $#s.n.#$...
@TRIBUN'AL@ $#s. n.#...
@tribun'al@ s. n., p...
@tribun'al@ #s. n.#,...
@*tribunál@ n., pl. ...
@tribunal@ n. @1.@ j...
|