← Back to list

Sentence #6867

Similar

Mă, muistule, suge pula cât mai ai timp, că vine mă-ta aia nesătulă, care mi-a supt și pula și măduva spinării în același timp, și pe urmă să mă lingi în cur după ce mă cac și-ți spun eu cine este boschetarul de tactu, care te-a făcut din labă și te-a aruncat în pizda mă-tii.

Mă, muistule PERSON , suge pula cât mai ai timp, că vine mă-ta aia nesătulă, care mi-a supt și pula și măduva spinării în același timp, și pe urmă să mă lingi în cur după ce mă cac și-ți spun eu cine este boschetarul PERSON de tactu, care te-a făcut din labă FACILITY și te-a aruncat în pizda mă-tii.
Mă, PRON muistule, NOUN suge AUX pula NOUN cât ADV mai ADV ai AUX timp, NOUN SCONJ vine AUX mă-ta DET aia PRON nesătulă, ADJ care PRON mi- PRON a AUX supt VERB și CCONJ pula NOUN și CCONJ măduva NOUN spinării NOUN în ADP același DET timp, NOUN și CCONJ pe ADP urmă NOUN PART PRON lingi AUX în ADP cur NOUN după ADP ce PRON PRON cac AUX și- CCONJ ți PRON spun AUX eu PRON cine PRON este AUX boschetarul NOUN de ADP tactu, PROPN care PRON te- PRON a AUX făcut VERB din ADP labă NOUN și CCONJ te- PRON a AUX aruncat VERB în ADP pizda NOUN mă-tii. DET nsubj conj obj advmod advmod xcomp fixed mark advcl nsubj det amod nsubj expl:poss aux acl cc obj cc conj nmod advmod fixed fixed cc advmod fixed mark obj conj advmod fixed mark fixed expl:pv advcl cc iobj conj nsubj nsubj cop ccomp case nmod nsubj obj aux acl case obl cc obj aux conj case obl obl
            {
  "text": "M\u0103, muistule, suge pula c\u00e2t mai ai timp, c\u0103 vine m\u0103-ta aia nes\u0103tul\u0103, care mi-a supt \u0219i pula \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii \u00een acela\u0219i timp, \u0219i pe urm\u0103 s\u0103 m\u0103 lingi \u00een cur dup\u0103 ce m\u0103 cac \u0219i-\u021bi spun eu cine este boschetarul de tactu, care te-a f\u0103cut din lab\u0103 \u0219i te-a aruncat \u00een pizda m\u0103-tii.",
  "ents": [
    {
      "start": 4,
      "end": 12,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 197,
      "end": 208,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 239,
      "end": 243,
      "label": "FACILITY"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 276
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 2,
      "end": 3,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 4,
      "end": 12,
      "tag": "Ncmsvy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Voc|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "muist",
      "dep": "conj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 12,
      "end": 13,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 14,
      "end": 18,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "suge",
      "dep": "ROOT",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 19,
      "end": 23,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 24,
      "end": 27,
      "tag": "Rw",
      "pos": "ADV",
      "morph": "PronType=Int,Rel",
      "lemma": "c\u00e2t",
      "dep": "advmod",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 28,
      "end": 31,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "mai",
      "dep": "advmod",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 32,
      "end": 34,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "xcomp",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 35,
      "end": 39,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "timp",
      "dep": "fixed",
      "head": 8
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 39,
      "end": 40,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 41,
      "end": 43,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 44,
      "end": 48,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "veni",
      "dep": "advcl",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 49,
      "end": 54,
      "tag": "Di3mpr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Plur|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "nsubj",
      "head": 12
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 55,
      "end": 58,
      "tag": "Pd3fsr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Dem",
      "lemma": "acela",
      "dep": "det",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 59,
      "end": 67,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "nes\u0103tul",
      "dep": "amod",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 67,
      "end": 68,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 69,
      "end": 73,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "care",
      "dep": "nsubj",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 74,
      "end": 77,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 77,
      "end": 78,
      "tag": "Va--3s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3|Variant=Short",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 79,
      "end": 83,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "suge",
      "dep": "acl",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 84,
      "end": 86,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 87,
      "end": 91,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 92,
      "end": 94,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 95,
      "end": 101,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u0103duv\u0103",
      "dep": "conj",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 102,
      "end": 110,
      "tag": "Ncfson",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "spin\u0103rie",
      "dep": "nmod",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 111,
      "end": 113,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "advmod",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 114,
      "end": 121,
      "tag": "Dd3msr---e",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Sing|Person=3|Position=Prenom|PronType=Dem",
      "lemma": "acela\u0219i",
      "dep": "fixed",
      "head": 26
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 122,
      "end": 126,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "timp",
      "dep": "fixed",
      "head": 26
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 126,
      "end": 127,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 128,
      "end": 130,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 131,
      "end": 133,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "advmod",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 32,
      "start": 134,
      "end": 138,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "urm\u0103",
      "dep": "fixed",
      "head": 31
    },
    {
      "id": 33,
      "start": 139,
      "end": 141,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 34,
      "start": 142,
      "end": 144,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "obj",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 35,
      "start": 145,
      "end": 150,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "linge",
      "dep": "conj",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 36,
      "start": 151,
      "end": 153,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "advmod",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 37,
      "start": 154,
      "end": 157,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "cur",
      "dep": "fixed",
      "head": 36
    },
    {
      "id": 38,
      "start": 158,
      "end": 162,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "dup\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 39,
      "start": 163,
      "end": 165,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "ce",
      "dep": "fixed",
      "head": 38
    },
    {
      "id": 40,
      "start": 166,
      "end": 168,
      "tag": "Pp1-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:pv",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 41,
      "start": 169,
      "end": 172,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "cac",
      "dep": "advcl",
      "head": 35
    },
    {
      "id": 42,
      "start": 173,
      "end": 176,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 44
    },
    {
      "id": 43,
      "start": 176,
      "end": 178,
      "tag": "Pp2-sd--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 44
    },
    {
      "id": 44,
      "start": 179,
      "end": 183,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "spune",
      "dep": "conj",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 45,
      "start": 184,
      "end": 186,
      "tag": "Pp1-sn--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Nom|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "eu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 44
    },
    {
      "id": 46,
      "start": 187,
      "end": 191,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "cine",
      "dep": "nsubj",
      "head": 48
    },
    {
      "id": 47,
      "start": 192,
      "end": 196,
      "tag": "Vaip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 48
    },
    {
      "id": 48,
      "start": 197,
      "end": 208,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "boschetar",
      "dep": "ccomp",
      "head": 44
    },
    {
      "id": 49,
      "start": 209,
      "end": 211,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 50
    },
    {
      "id": 50,
      "start": 212,
      "end": 217,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "tactu",
      "dep": "nmod",
      "head": 48
    },
    {
      "id": 51,
      "start": 217,
      "end": 218,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 55
    },
    {
      "id": 52,
      "start": 219,
      "end": 223,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "care",
      "dep": "nsubj",
      "head": 55
    },
    {
      "id": 53,
      "start": 224,
      "end": 227,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 55
    },
    {
      "id": 54,
      "start": 227,
      "end": 228,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 55
    },
    {
      "id": 55,
      "start": 229,
      "end": 234,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "face",
      "dep": "acl",
      "head": 50
    },
    {
      "id": 56,
      "start": 235,
      "end": 238,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "din",
      "dep": "case",
      "head": 57
    },
    {
      "id": 57,
      "start": 239,
      "end": 243,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "lab\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 55
    },
    {
      "id": 58,
      "start": 244,
      "end": 246,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 61
    },
    {
      "id": 59,
      "start": 247,
      "end": 250,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 61
    },
    {
      "id": 60,
      "start": 250,
      "end": 251,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 61
    },
    {
      "id": 61,
      "start": 252,
      "end": 259,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "arunca",
      "dep": "conj",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 62,
      "start": 260,
      "end": 262,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 63
    },
    {
      "id": 63,
      "start": 263,
      "end": 268,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "pizd\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 61
    },
    {
      "id": 64,
      "start": 269,
      "end": 275,
      "tag": "Ds3---s",
      "pos": "DET",
      "morph": "Number[psor]=Sing|Person=3|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "m\u0103-tii",
      "dep": "obl",
      "head": 61
    },
    {
      "id": 65,
      "start": 275,
      "end": 276,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    }
  ]
}
        

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
eu eu No synsets found
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
                        
, , No synsets found
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
                        
muist muist No synsets found
                            @muist,@ $muiști #s....
                        
                            muist, muiști #s. m....
                        
                            Muist basist care ia...
                        
, , No synsets found
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
                        
suge suge No synsets found
                            @S'UGE,@ $sug,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din țâță. * #Expr.# $A suge$ (ceva) $o dată$ (sau $împreună) cu laptele mamei$ = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. $A-și suge de sub unghii$ = A fi foarte zgârcit. ** A sorbi un lichid, un suc etc. $Albina suge nectarul florilor.$ ** A dizolva ceva încet în gură și a mânca; a topi ceva puțin câte putin. $Suge o bomboană.$ ** A trage în piept, a aspira. * #Intranz.# $A suge din țigară.$ @2.@ (#Depr.#) A goli conținutul unui vas; a bea. ** (#Fam.#) A fi bețiv. @3.@ (Despre un corp poros) A absorbi lichide. @4.@ #Fig.# A stoarce de avere, de putere, de vlagă; a secătui, a slei. * #Expr.# $A suge$ (pe cineva) $până la măduvă$ = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci. $A suge sângele cuiva$ (sau $din cineva)$ = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva. ** #Refl.# (Despre ființe) A fi tras la față, a slăbi. [#Perf. s.# $supsei,$ #part.# $supt$] - #Lat.# @sugere.@
                        
                            @S'UGE@ vb. @1.@ (în...
                        
                            @S'UGE@ vb. v. $asup...
                        
                            @s'uge@ vb., ind. pr...
                        
                            @A S'UGE sug@ $tranz...
                        
                            suge pula...
                        
                            @s'uge (-g, -upt),@ ...
                        
                            @suge,@ $sug$ @I.@ $...
                        
                            suge pula cu tot nea...
                        
                            @a (se) s'uge@ vb., ...
                        
pulă pulă No synsets found
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
                        
cât cât No synsets found
                            @CÂT, -Ă,@ #conj.#, #prep.#, #adv.#, (@IV@) $câți, -te,$ #pron.# (@V@) $câturi,$ #s. n.# @I.@ #Conj.# @1.@ (Introduce propoziții temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... $Se poartă frumos cu mine cât știe că-i sunt de folos.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cât ce...$ = îndată ce... $Cât ai bate din$ (sau $în) palme$ sau $cât te-ai șterge$ (sau $freca) la ochi, cât ai scăpăra din(tr-un) amnar$ = foarte repede, într-o clipă, imediat. $Numai cât$ = doar. @2.@ (Introduce propoziții modale sau atributive) În măsura, în gradul în care... $Venea cât putea mai repede.$ * #Expr.# (Adesea în corelație cu "atât") $Cu cât$ = pe măsură ce... $Pe$ (sau $după) cât$ = după cum..., precum, în măsura în care... $Cât se poate (de...)$ sau (eliptic) $cât de...$ sau $cât mai...$ = foarte. $A striga$ (sau $a țipa$ etc.) $cât îl ia$ (sau $ține) gura$ = a striga, cât poate de tare. @3.@ (#Înv.# și #pop.#; introduce propoziții consecutive) Încât, de, că. $Gemea cât îți era mai mare mila.$ @4.@ (Introduce propoziții concesive) Deși, cu toate că, oricât. $Cât era de reținut, tot mai izbucnea uneori.$ @5.@ (Introduce propoziții completive directe) $Am plătit cât nu face.$ @6.@ (Introduce propoziții adversative) Ci, mai ales. $Nu era atât de strâmt, cât incomod.$ @7.@ (În corelație cu sine însuși; introduce propoziții copulative eliptice) Când... când..., și... și... @II.@ #Prep.# (Folosit în comparații) Ca, precum, asemenea cu... $Copacul era înalt cât casa.$ * #Expr.# $Cât despre...$ (sau $pentru...)$ = în ce privește..., cu privire la..., relativ la... @III.@ #Adv.# @1.@ (În propoziții independente exclamative sau interogative) În ce măsură, în ce grad; în ce durată (mare) de timp. $Cât de bine a cântat! Cât l-am așteptat!$ @2.@ (Corelativ, în #expr.#) $Atât..., cât...$ = în același grad, număr, în aceeași măsură etc. ca și... $Atât..., cât și...$ = și..., și; nu numai..., ci (și)... $Cu cât..., cu atât...$ = pe măsură ce..., tot mai mult... @3.@ (În #expr.#) $Cât colo$ = departe. $Cât de colo$ = de departe, de la mare distanță; imediat, de la prima vedere; în mod clar. (#Pop.#) $Cât colea$ = aproape. $Cât de cât$ = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc. $Cât (e) lumea (și pământul)$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. @IV.@ #Pron.# @1.@ #Pron.# #interog.# (Cu) ce preț? În ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? * #Expr.# $Cât e ceasul?$ = ce oră este (acum)? $În câte (ale lunii) e (azi)?$ = la ce dată calendaristică ne aflăm (azi)? $Pe cât te prinzi?$ = pe ce pui pariu? @2.@ #Pron. nehot.# (Adesea cu valoare de #adj. nehot.#) Tot ce, toate care; (la #pl.#) cei care. $Cât a fost s-a terminat. Câți au venit. Câtă vreme a trecut!$ * #Expr.# $Câtă frunză, câtă iarbă$ sau $câtă frunză și iarbă,$ se spune despre o cantitate foarte mare, despre o mulțime nenumărată. $Câte-n lună și-n soare$ sau $câte-n lună și-n stele, câte și mai câte$ = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui. $Câtă mai$ = mare, coșcogea. @##V.##@ #S. n.# (#Mat.#) Număr rezultat dintr-o împărțire, rezultatul unei împărțiri; raport care există între două numere sau două mărimi. - #Lat.# @quantus@ (contaminat cu #lat.# @quotus@ și @cata@).
                        
                            @CÂT@ conj. v. $că, ...
                        
                            @CÂT@ conj., adv., p...
                        
                            @cât@ adv., conjcț....
                        
                            @cât@ pr. m., adj. m...
                        
                            @cât@ s. n., pl. $câ...
                        
                            @CÂT^1@ $adv.$ 1) $(...
                        
                            @CÂT^2@ $conj.$ 1) $...
                        
                            @CÂT^3@ $prep. (intr...
                        
                            @CÂT^4 ~uri@ $n. mat...
                        
mai mai No synsets found
                            @MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
                        
                            @MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
                        
                            @MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
                        
                            @MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
                        
                            @MAI@ adv. @1.@ încă...
                        
                            @MAI@ s. (pop.) flor...
                        
                            @MAI@ s. @1.@ măciuc...
                        
                            @MAI@ s. v. $ciocan,...
                        
                            @mai@ adv....
                        
                            @mai@ (luna) s. m. i...
                        
avea avea No synsets found
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
                        
timp timp No synsets found
                            @TIMP,@ (@II, V,@ rar @IV@) $timpuri,$ #s. n.#, (@IV,@ #înv.# și @II@) $timpi,$ #s. m.# @I.@ #S. n.# Dimensiune a Universului după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor. @II.@ #S. n.# și (#înv.#) #m.# @1.@ Durată, perioadă, măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment; scurgere succesivă de momente; interval, răstimp, răgaz. * #Loc. conj.# $Cât timp...$ = în toată perioada în care... * #Loc. adv.# $De la un timp$ sau (rar) $dintr-un timp$ = începând de la un moment ##dat.## $Cu timpul$ = cu încetul, treptat, pe măsură ce trece vremea. $La$ (sau $din) timp$ = la momentul potrivit; până nu este prea târziu. $Din timp în timp$ = la intervale (mai mari sau mai mici) de timp; din când în când, uneori, câteodată. $(În) tot timpul$ = mereu, întruna. $În același timp$ = simultan; de asemenea. * #Expr.# $E timpul (să...)$ = a venit momentul (să...). $(Toate) la timpul lor$ = (toate) la momentul potrivit. $A fi$ (sau $a sosi) timpul cuiva$ = a sosi pentru cineva momentul potrivit (și așteptat). ** (#Înv.#) Anotimp. @2.@ Perioadă determinată istoric; epocă. * #Expr.# $Pe timpuri$ = demult, odinioară. ** (La #pl.#) Împrejurări. @III.@ #S. n.# Stare a atmosferei într-o regiune, pe o perioadă dată, determinată de ansamblul factorilor meteorologici. @IV.@ #S. m.# și (rar) #n.# Fiecare dintre fazele sau momentele unei mișcări, ale unei operații, ale unui fenomen, ale unei acțiuni etc. ** Fiecare dintre fazele ciclului termodinamic al unei mașini termice cu piston, care corespunde unei curse complete a acestuia. $Motor în patru timpi.$ ** (#Muz.#) Fiecare dintre fazele egale care alcătuiesc o măsură; bătaie. @##V.##@ #S. n.# Categorie gramaticală specifică verbului, cu ajutorul căreia se exprimă raportul dintre momentul vorbirii, un moment de referință și momentul în care se petrece acțiunea sau în care este adevărată o anumită stare de lucruri. ** Fiecare dintre formele flexionare ale verbului, prin care se exprimă categoria gramaticală a timpului (@V@). - #Lat.# @tempus, -oris.@
                        
                            @TIMP@ s. @1.@ vreme...
                        
                            @TIMP@ s. v. $anotim...
                        
                            @timp@ (fază a unei ...
                        
                            @timp@ (formă de exi...
                        
                            @timp@ (interval, ca...
                        
                            @TIMP^1 ~uri@ $n.$ 1...
                        
                            @TIMP^2 ~i@ $m.$ 1) ...
                        
                            timp mitic
                        
                            @timp (timpuri),@ #s...
                        
, , No synsets found
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
                        
No synsets found
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
                        
veni veni No synsets found
                            @VEN'I,@ $vin,$ #vb.# IV. #Intranz.# @1.@ A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește; a se apropia de un loc, de o așezare; $#p. ext.#$ a merge, a trece pe lângă sau printr-un anumit ##loc.## * #Expr.# $Du-te-vino$ #subst.# = mișcare, circulație intensă, neîntreruptă și în ambele sensuri. $Vino-ncoace$ #subst.# = @a)@ farmec, drăgălășenie, atracție irezistibilă; @b)@ (rar) ademenire, ispită, păcat. ** A merge împreună cu cineva sau în urma cuiva. * #Expr.# (#Pop.#) $A veni după cineva$ = a se căsători cu cineva. ** A intra (în locul, în spațiul unde se află vorbitorul). * #Expr.# (#Pop.#) $A veni în slujbă$ = a se angaja, a intra în slujba cuiva. ** (Despre ape) A curge (la vale); a inunda, a se revărsa. * #Expr.# (#Pop.#) $A veni mare$ = a-și ridica mult nivelul, a se umfla, a crește, a se revărsa. ** A se deplasa la suprafața apei dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ** A merge, a se deplasa, a zbura prin aer dintr-un punct mai îndepărtat către unul mai apropiat. ** A năvăli asupra sau împotriva cuiva. @2.@ A sosi, a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintr-un punct anumit). * #Expr.# $A veni pe lume$ = a se naște. ** (Despre obiecte) A fi adus, trimis, expediat de cineva, de undeva. ** (Despre publicații) A sosi periodic undeva, a fi difuzat. ** (Despre zgomote, cuvinte, mirosuri etc.) A ajunge (până) la persoana care vorbește sau la ființa despre care se vorbește ori într-un loc determinat. @3.@ A se duce în vizită (sau în treacăt) la cineva sau undeva, a trece pe la cineva; a se prezenta; $#p. ext.#$ a apărea, a se ivi. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $lacrimile$ = a plânge sau a fi gata să plângă. $A-i veni$ (cuiva) $în$ (sau $prin) minte$ (sau $cap)$ = a se gândi dintr-o dată la ceva, a-și aminti de ceva. $Ce-i vine cuiva pe limbă$ = ce exprimă cineva spontan și fără discernământ într-un moment de surescitare. $Cum$ (sau $ce) îi vine cuiva la gură$ = cu termeni ireverențioși, cu insulte. @4.@ A urma după altcineva sau după altceva; a succeda. * #Expr.# $Anul$ (sau $luna, săptămâna$ etc.) $ce vine$ = anul (sau luna, săptămâna etc.) care urmează imediat după cea în curs. ** A urma în grad sau în rang după...; a fi situat pe o anumită treaptă într-o ierarhie, după... @5.@ A-și avea originea; a proveni, a purcede; a izvorî; a se trage (din...); a deriva. ** A decurge (ca o consecință). @6.@ A sosi în locul unde trebuie să se afle, unde se cuvine să fie, unde este așteptat. * #Expr.# $(Așa$ sau $acum) mai vii de-acasă$ = începi să înțelegi, să fii mai conciliant, mai îngăduitor. $A-i veni mintea la cap$ (sau $la loc)$ = a se potoli, a se cuminți. $A-i veni inima la loc$ sau $a-și veni în fire$ = a se calma, a se liniști. $A-i veni$ (cuiva) $numele$ = a muri (undeva, departe). (În imprecații) $Veni-ți-ar numele!$ @7.@ (Despre așezări, locuri, construcții) A fi situat într-un anumit loc sau într-o anumită poziție. ** A ajunge până la...; a atinge. @8.@ A se vedea, a se pomeni, a ajunge într-o anumită poziție, situație, stare. * #Expr.# $A veni în nas$ = a cădea (cu fața în jos). $A-i veni$ (cuiva) $nu știu cum,$ se spune când cineva se află într-o situație neplăcută, jenantă, penibilă. $A veni la putere$ = a prelua puterea politică într-o țară. $A veni vorba de$ (sau $despre) cineva$ sau $ceva$ = a ajunge cu discuția la un anumit subiect. $A veni la vorba$ (sau $la cuvântul, la spusele) cuiva$ = a recunoaște (prin desfășurarea ulterioară a lucrurilor) că prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) s-au adeverit, că sfaturile pe care le-a dat (fără a fi urmate) au fost bune. $Vorba vine,$ se spune despre o afirmație care nu corespunde realității. $Cum vine asta?$ se spune pentru a-și arăta nedumerirea sau nemulțumirea în legătură cu ceva. @9.@ (Despre întâmplări, evenimente, fenomene) A se produce, a se întâmpla, a avea ##loc.## ** (Despre unități de timp) A sosi (în succesiune normală). * #Expr.# (#Pop.#) $Vine un an (de când...)$ = se împlinește un an (de când...). $A-i veni cuiva ceasul$ = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. @10.@ (Despre gânduri, sentimente, senzații etc.) A cuprinde, a pune stăpânire, a preocupa pe cineva. * #Expr.# $A-i veni$ (cuiva) $toți dracii$ = a se înfuria, a se mânia. $Ce ți-a venit (să...$ sau $de...$)? se spune când cineva face un lucru ciudat, nepotrivit, nesăbuit. $Cum îi vine$ (cuiva) = cum îi place, cum vrea, cum îi convine. $A-i veni$ (cuiva) $la îndemână$ (sau $la socoteală)$ = a-i conveni, a-i fi pe plac. @11.@ (Despre încălțăminte, îmbrăcăminte) A fi pe măsura cuiva, a se potrivi; $#p. ext.#$ a-i ședea cuiva bine (sau rău). ** (#Înv.#, în construcții negative) A se potrivi, a cadra. @12.@ A-i reveni sau a i se cuveni ceva (de drept, printr-o împărțeală etc.). ** (#Pop.#) A reprezenta rezultatul unei măsurători, al unui calcul. @13.@ (#Pop.#) A se afla într-o anumită legătură de dependență, de rudenie etc. (cu cineva). [#Prez. ind.# și: (#pop.#) $viu$] - #Lat.# @venire.@
                        
                            @A veni@ ≠ a (se) du...
                        
                            @VEN'I@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @VEN'I@ vb. v. $anga...
                        
                            @ven'i@ vb., ind. pr...
                        
                            @A VEN'I vin@ $intra...
                        
                            @VENI-@ #v.# @venă.@...
                        
                            @ven'i (vin, -'it),@...
                        
                            @VENI, VIDI, VICI@ (...
                        
                            @a ven'i@ vb., ind. ...
                        
mă-ta mă-ta No synsets found
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
                        
acela acela No synsets found
                            @AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
                        
                            @AC'ELA@ pron. cela,...
                        
                            @ac'ela@ pr. m., adj...
                        
                            @AC'ELA ac'eea (ac'e...
                        
                            @AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
                        
                            @ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
                        
                            @AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
                        
                            acela el...
                        
                            @ac'ela@ pron. m., a...
                        
                            @ac'ela@ #pr.# #m.#,...
                        
nesătul nesătul No synsets found
                            @NESĂT'UL, -Ă,@ $nesătui, -Ie,$ #adj.# @1.@ Care nu s-a săturat; care nu se simte sătul niciodată; flămând. @2.@ #Fig.# Care nu se satură cu ce are, care caută să obțină, să acapareze tot mai mult; lacom, avid, nesățios (@1@). - @Ne-@ + @sătul.@
                        
                            @NESĂT'UL@ adj. @1.@...
                        
                            @NESĂT'UL@ adj. v. $...
                        
                            @nesăt'ul@ adj. m., ...
                        
                            @NESĂT'UL ~ă (~i, ~e...
                        
                            @nesăt'ul@ adj. m., ...
                        
                            @nesăt'ul@ #adj.# #m...
                        
                            @NESĂT'UL, -Ă,@ $nes...
                        
                            @NESĂT'UL, -Ă,@ $nes...
                        
                            @NESĂT'UL@ #adj.# @1...
                        
, , No synsets found
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
                        
care care No synsets found
                            @C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
                        
                            @C'ARE@ conj. v. $cu...
                        
                            @C'ARE@ pron. v. $ci...
                        
                            @C'ARE@ pron., adj. ...
                        
                            @c'are@ adj. m., g.-...
                        
                            @c'are@ pr. m., g. (...
                        
                            @C'ARE^1@ $pron. int...
                        
                            @C'ARE^2@ $pron. rel...
                        
                            care contine grupari...
                        
                            Care lucreaza fara s...
                        
eu eu No synsets found
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
                        
avea avea No synsets found
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
                        
suge suge No synsets found
                            @S'UGE,@ $sug,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din țâță. * #Expr.# $A suge$ (ceva) $o dată$ (sau $împreună) cu laptele mamei$ = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. $A-și suge de sub unghii$ = A fi foarte zgârcit. ** A sorbi un lichid, un suc etc. $Albina suge nectarul florilor.$ ** A dizolva ceva încet în gură și a mânca; a topi ceva puțin câte putin. $Suge o bomboană.$ ** A trage în piept, a aspira. * #Intranz.# $A suge din țigară.$ @2.@ (#Depr.#) A goli conținutul unui vas; a bea. ** (#Fam.#) A fi bețiv. @3.@ (Despre un corp poros) A absorbi lichide. @4.@ #Fig.# A stoarce de avere, de putere, de vlagă; a secătui, a slei. * #Expr.# $A suge$ (pe cineva) $până la măduvă$ = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci. $A suge sângele cuiva$ (sau $din cineva)$ = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva. ** #Refl.# (Despre ființe) A fi tras la față, a slăbi. [#Perf. s.# $supsei,$ #part.# $supt$] - #Lat.# @sugere.@
                        
                            @S'UGE@ vb. @1.@ (în...
                        
                            @S'UGE@ vb. v. $asup...
                        
                            @s'uge@ vb., ind. pr...
                        
                            @A S'UGE sug@ $tranz...
                        
                            suge pula...
                        
                            @s'uge (-g, -upt),@ ...
                        
                            @suge,@ $sug$ @I.@ $...
                        
                            suge pula cu tot nea...
                        
                            @a (se) s'uge@ vb., ...
                        
și și No synsets found
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
pulă pulă No synsets found
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
                        
și și No synsets found
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
măduvă măduvă No synsets found
                            @M'ĂDUVĂ@ #s. f.# @1.@ Substanță moale, de culoare gălbuie sau roșie, aflată în canalul oaselor, care ajută la formarea sângelui și a țesutului osos. * $Măduva spinării$ = parte a sistemului nervos central aflată în interiorul coloanei vertebrale, care coordonează reflexele necondiționate somatice și vegetative medulare; rahis. * #Loc. adv.# $Până în măduvă$ sau $până în$ (sau $la) măduva oaselor$ = până în adâncul ființei, al sufletului; profund, adânc. @2.@ Zona interioară, centrală, moale a tulpinii plantelor; inima (tulpinii); $#p. restr.#$ sevă, mâzgă. @3.@ #Fig.# (Rar) Partea esențială a unui lucru, fondul unei probleme, al unei opere etc.; esență, miez. - #Lat.# @medulla.@
                        
                            @MĂDUVĂ@ s. @1.@ $(A...
                        
                            @MĂDUVĂ@ s. v. $esen...
                        
                            @măduvă@ s. f., g.-d...
                        
                            @M'ĂDUVĂ ~e@ $f.$ 1)...
                        
                            @măd'uvă@ #s. f.# - ...
                        
                            @măduvă@ $#s. f.# #s...
                        
                            @m'ăduvă@ s. f., g.-...
                        
                            @mădúvă@ (vest) și @...
                        
                            @m'ăduvă@ #s. f.#, #...
                        
spinărie spinărie No synsets found
                            @SPINĂR'IE,@ $spinării,$ #s. f.# Loc unde cresc mulți spini^1, desiș de spini^1; spinet, spiniș. - @Spin^1@ + #suf.# $-ărie.$
                        
                            @SPINĂR'IE@ s. mărăc...
                        
                            @spinăr'ie@ s. f., a...
                        
                            @SPINĂR'IE ~i@ $f.$ ...
                        
                            @spinăr'ie@ s. f., a...
                        
                            @spinăr'ie@ #s. f.#,...
                        
                            @spinărie@ f. spiniș...
                        
                            @spinăríe@ f. Desiș ...
                        
                            @SPINĂR'IE,@ $spinăr...
                        
                            @SPINĂR'IE,@ $spinăr...
                        
în în No synsets found
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
                        
același același No synsets found
                            @ACÉLAȘI, ACÉEAȘI@, $aceiași, aceleași$, pron. dem., adj. dem. (Care este) tot acela, chiar acela; (care este) la fel ca mai înainte. [Gen.-dat. sg.: $aceluiași, aceleiași$, gen.-dat. pl: $acelorași$] - @Acela^1@ + @și@.
                        
                            @ac'elași@ adj. m., ...
                        
                            @AC'ELAȘI ac'eeași (...
                        
                            @AC'ELAȘI, AC'EEAȘI,...
                        
                            @AC'ELAȘI, AC'EEAȘI,@ $ac'eiași, ac'eleași,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (Care este) tot acela, chiar acela; (care este) tot la fel ca mai înainte. [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluiași, aceleiași,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelorași$] - @Acela^1@ + @și.@
                        
                            @ac'elași@ adj. m., ...
                        
                            @ac'elași@ #pr.# #m....
                        
                            @AC'ELAȘI, AC'EEAȘI,...
                        
                            @AC'ELAȘI, AC'EEAȘI,...
                        
                            @$ac'elași, ac'eeași...
                        
timp timp No synsets found
                            @TIMP,@ (@II, V,@ rar @IV@) $timpuri,$ #s. n.#, (@IV,@ #înv.# și @II@) $timpi,$ #s. m.# @I.@ #S. n.# Dimensiune a Universului după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor. @II.@ #S. n.# și (#înv.#) #m.# @1.@ Durată, perioadă, măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment; scurgere succesivă de momente; interval, răstimp, răgaz. * #Loc. conj.# $Cât timp...$ = în toată perioada în care... * #Loc. adv.# $De la un timp$ sau (rar) $dintr-un timp$ = începând de la un moment ##dat.## $Cu timpul$ = cu încetul, treptat, pe măsură ce trece vremea. $La$ (sau $din) timp$ = la momentul potrivit; până nu este prea târziu. $Din timp în timp$ = la intervale (mai mari sau mai mici) de timp; din când în când, uneori, câteodată. $(În) tot timpul$ = mereu, întruna. $În același timp$ = simultan; de asemenea. * #Expr.# $E timpul (să...)$ = a venit momentul (să...). $(Toate) la timpul lor$ = (toate) la momentul potrivit. $A fi$ (sau $a sosi) timpul cuiva$ = a sosi pentru cineva momentul potrivit (și așteptat). ** (#Înv.#) Anotimp. @2.@ Perioadă determinată istoric; epocă. * #Expr.# $Pe timpuri$ = demult, odinioară. ** (La #pl.#) Împrejurări. @III.@ #S. n.# Stare a atmosferei într-o regiune, pe o perioadă dată, determinată de ansamblul factorilor meteorologici. @IV.@ #S. m.# și (rar) #n.# Fiecare dintre fazele sau momentele unei mișcări, ale unei operații, ale unui fenomen, ale unei acțiuni etc. ** Fiecare dintre fazele ciclului termodinamic al unei mașini termice cu piston, care corespunde unei curse complete a acestuia. $Motor în patru timpi.$ ** (#Muz.#) Fiecare dintre fazele egale care alcătuiesc o măsură; bătaie. @##V.##@ #S. n.# Categorie gramaticală specifică verbului, cu ajutorul căreia se exprimă raportul dintre momentul vorbirii, un moment de referință și momentul în care se petrece acțiunea sau în care este adevărată o anumită stare de lucruri. ** Fiecare dintre formele flexionare ale verbului, prin care se exprimă categoria gramaticală a timpului (@V@). - #Lat.# @tempus, -oris.@
                        
                            @TIMP@ s. @1.@ vreme...
                        
                            @TIMP@ s. v. $anotim...
                        
                            @timp@ (fază a unei ...
                        
                            @timp@ (formă de exi...
                        
                            @timp@ (interval, ca...
                        
                            @TIMP^1 ~uri@ $n.$ 1...
                        
                            @TIMP^2 ~i@ $m.$ 1) ...
                        
                            timp mitic
                        
                            @timp (timpuri),@ #s...
                        
, , No synsets found
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
                        
și și No synsets found
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
pe pe No synsets found
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
                        
urmă urmă No synsets found
                            @'URMĂ,@ $urme,$ #s. f.# @1.@ Semn concret lăsat de cineva sau de ceva pe locul unde a trecut, a stat etc. * #Loc. prep.# $Pe urma$ sau $pe urmele cuiva$ (sau $a ceva)$ = pe unde a fost, a existat, a trecut cineva (sau ceva). $(De) pe urma...$ = din cauza, ca urmare a..., drept consecință a... * #Loc. vb.# $A fi pe urma$ (sau $pe urmele) cuiva$ = a urmări. * #Expr.# $A merge$ (sau $a călca) pe urmele cuiva$ = a avea calitățile, defectele, apucăturile, comportarea (bună sau rea a) cuiva, a semăna cu cineva (în comportare); a imita pe cineva. $A pierde$ (sau $a nu mai ști, a nu mai da de) urma$ (sau $urmele) cuiva$ = a nu mai ști nimic despre cineva. $Nici urmă$ sau $fără urmă (de)...$ = deloc, nici un pic. $A da de$ (sau $a găsi) urma$ (sau $urmele) cuiva$ = a obține unele date cu privire la o persoană pe care o caută. @2.@ Punct sau stadiu final; sfârșit. * #Loc. adj.# $Din$ (sau $de pe) urmă$ = @a)@ de la sfârșit, ultim; @b)@ precedent. $Din urmă$ = @a)@ din spate, dindărăt; @b)@ de la locul unde a rămas. * #Loc. adv.# $În urmă$ = @a)@ în spate, îndărăt; @b)@ mai târziu, apoi; @c)@ mai de mult. $Pe urmă$ = mai târziu, ulterior. $(Până) la urmă$ = la sfârșit de tot. $În cele din$ (sau $de pe) urmă$ = la sfârșitul unui șir, unei succesiuni; în sfârșit. ** #Loc. prep.# $În urma...$ = @a)@ în spatele, după..., la sfârșitul...; @b)@ drept urmare, datorită... $De pe urma...$ = după moartea cuiva, drept moștenire de la cineva. * #Expr.# $A rămâne în urmă$ = a se lăsa întrecut de alții pe drum sau în activitate, în muncă. $A fi$ (sau $a merge, a rămâne) în urmă$ = (despre ceas) a merge mai încet, arătând o oră mai mică decât cea oficială. $La urma urmei$ (sau $urmelor)$ = în cele din urmă; în definitiv; în concluzie. ** (#Înv.#) Urmare, consecință, rezultat. @3.@ (#Mat.#) Punct în care o dreaptă intersectează o anumită suprafață. ** Dreaptă de-a lungul căreia o suprafață intersectează altă suprafață. - #Lat.# @*orma.@
                        
                            @'URMĂ@ s. @1.@ (fig...
                        
                            @'URMĂ@ s. v. $conse...
                        
                            @'urmă@ s. f., g.-d....
                        
                            @'URMĂ ~e@ $f.$ 1) S...
                        
                            @'urmă (-me),@ #s. f...
                        
                            @'urmă@ s. f., g.-d....
                        
                            @'urmă@ #s. f.#, #g....
                        
                            @úrmă@ f., pl. $e$ (...
                        
                            @urmă@ f. @1.@ loc c...
                        
No synsets found
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
                        
eu eu No synsets found
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
                        
linge linge No synsets found
                            @L'INGE,@ $ling,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva. @2.@ A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. * #Expr.# $A-și linge degetele$ (sau $buzele)$ ori (#refl.#) $a se linge pe degete$ (sau $pe buze)$ = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.). * Compus: $linge-blide$ (sau $-talgere, -talere)$ #s. m.# = (#fam.#) om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic. @3.@ (#Fam.#) A linguși cu slugărnicie. - #Lat.# @lingere.@
                        
                            @L'INGE@ vb. (fig.) ...
                        
                            @L'INGE@ vb. v. $fla...
                        
                            @ling'e@ vb., ind. p...
                        
                            @A L'INGE ling@ $tra...
                        
                            @l'inge (l'ing, l'in...
                        
                            @a ling'e@ vb., ind....
                        
                            @l'inge@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @linge@ v. @1.@ a tr...
                        
                            @L'INGE,@ $ling,$ #v...
                        
în în No synsets found
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
                        
cur cur No synsets found
                            @CUR,@ $cururi,$ #s. n.# (#Pop.#) Șezut, popou. - #Lat.# @culus.@
                        
                            @CUR@ s. v. $anus, d...
                        
                            @cur@ s. n., pl. $c'...
                        
                            @cur (c'ururi),@ #s....
                        
                            cur
                        
                            CÚR,@ $cururi,$ s.n....
                        
                            @1) cur@ n., pl. $ur...
                        
                            @2) cur,@ a @-á@ v. ...
                        
                            @3) cur, curs,@ a @c...
                        
                            @cur@ s. n., pl. $c'...
                        
după după No synsets found
                            @D'UPĂ@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ Îndărătul..., în dosul..., înapoia... $După casă se află livada.$ @2.@ Mai departe de..., dincolo de... $După grădina publică s-a oprit.$ @3.@ (Exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... $Se ridică val după val.$ * #Loc. adv.# $Unul după altul$ = pe rând, în șir, succesiv. * #Expr.# (În formule de politețe) $După dumneavoastră!$ = (vin și eu) în urma dumneavoastră! (#Pop.#) $A da (o fată) după cineva$ = a mărita (o fată) cu cineva. @4.@ (Cu nuanță finală, după verbe de mișcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). $Fuge după vânat.$ * #Expr.# $A se lua$ (sau $a se ține$ etc.) $după cineva$ (sau $ceva)$ = @a)@ a urmări pe cineva (sau ceva); @b)@ a nu lăsa în pace pe cineva. @5.@ (#Impr.#) De pe. $Ia un obiect după masă.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În urma..., trecând de... $Venea acasă după apusul soarelui.$ * #Loc. adv.# (Și substantivat) $După-amiază$ sau $după-prânz, după-masă$ = în partea zilei care începe în jurul orei 12. $După-amiaza$ sau $după-masa$ = (aproape) în fiecare zi în cursul după-amiezii. $După aceea$ (sau $aceasta, asta)$ = apoi, pe urmă. $După toate...$ = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. ** La capătul..., la sfârșitul..., o dată cu împlinirea... $S-a dus după o săptămână.$ ** Ca rezultat al... $După multă muncă a reușit.$ * #Expr.# $A nu avea (nici) după ce bea apă$ = a fi foarte sărac. ** (În #loc. conj.#) $După ce,$ introduce o propoziție circumstanțială de timp, arătând că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ Potrivit cu..., în conformitate cu...; la fel cu... $A plecat după propria lui dorință.$ * #Loc. conj.# $După cum$ (sau $cât)$ = așa cum, precum. * #Expr.# $După cum se întâmplă$ = ca de obicei. $A se da după cineva$ = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. $A se lua după capul cuiva$ (sau $după capul său)$ = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). $Dacă ar fi după mine$ = dacă ar depinde de mine. $A se lua după ceva$ (sau $cineva)$ = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). @2.@ Ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație... $Justețea propunerii se judecă după rezultate.$ * #Expr.# $După toate probabilitățile$ = probabil. @3.@ În raport cu..., pe măsura..., în proporția în care... $După faptă și răsplată.$ @4.@ Având ca model sau ca exemplu... $Face pictură după natură.$ @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc. $Fuge după glorie.$ @##V.##@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (Arată ființa sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune) $Tremura după bani.$ @2.@ (Arată motivul, cauza care produce acțiunea) $A-i părea rău după ceva.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul..., prin. $A preda o limbă după o anumită metodă.$ @VII.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Arată originea, descendența) Din partea... $Văr după mamă.$ @2.@ (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) $Adaptare după o nuvelă.$ @VIII.@ (În #loc. conj.#) $După ce (că)...$ = (leagă două propoziții copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @d'upre@ #prep.#] - #Lat.# @de post.@
                        
                            @După@ ≠ înainte, pâ...
                        
                            @D'UPĂ@ prep., adv. ...
                        
                            @d'upă@ prep....
                        
                            @DUPĂ@ $prep.$ 1) $(...
                        
                            @după@ #prep.# - @1....
                        
                            - După cuvântul "teo...
                        
                            @după@ $#adv.#$ peri...
                        
                            @d'upă@ prep....
                        
                            @dúpă@ și (Munt. Pop...
                        
ce ce No synsets found
                            @CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
                        
                            @CE@ pron., adj., ad...
                        
                            @ce@ pr. invar., adj...
                        
                            @CE^1@ $pron. intero...
                        
                            @CE^2@ $pron. rel. (...
                        
                            ce inseamna expresia...
                        
                            ce contin legumele?...
                        
                            Ce inseamna.Nu apare...
                        
                            ce inseamana nimfoma...
                        
                            ce poate fi obtinut...
                        
eu eu No synsets found
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
                        
cac cac No synsets found
                            @cac,@ a @căcá@ (ves...
                        
și și No synsets found
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
tu tu No synsets found
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
                        
spune spune No synsets found
                            @SP'UNE,@ $spun,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A exprima prin viu grai un gând, o părere etc.; a rosti, a zice, a declara. * #Expr.# $Ce-ți spuneam eu!$ = ai văzut că a fost așa cum am afirmat? $Nu mai spune!$ sau $ce spui?$ formulă care exprimă mirarea, neîncrederea. ** #Fig.# A evoca, a provoca (sentimente, amintiri). $Nu-ți spune nimic lucrul acesta?$ * #Expr.# $A-i spune cuiva inima$ = a avea o intuiție, a intui, a presimți. ** #Fig.# (#Pop.#) A exprima ceva prin cântec; a cânta. @2.@ A expune, a relata, a prezenta; a povesti, a istorisi, a nara. ** (Despre texte, scrieri) A cuprinde, a scrie, a consemna. $Ce spun ziarele?$ ** A recita. @3.@ A destăinui, a mărturisi ceva cuiva. ** A pârî, a denunța pe cineva. @4.@ A explica cuiva un lucru, a lămuri pe cineva. @5.@ A numi; a porecli. ** #Refl. impers.# A se obișnui, a se zice într-un anumit fel. - #Lat.# @exponere.@
                        
                            @A spune@ ≠ a tăcea...
                        
                            @SP'UNE@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @SP'UNE@ vb. v. $apă...
                        
                            @sp'une@ vb., ind. p...
                        
                            @A SP'UNE spun 1.@ $...
                        
                            spune...
                        
                            spune...
                        
                            @sp'une (-n, -us),@ ...
                        
                            @a sp'une@ vb., ind....
                        
eu eu No synsets found
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
                        
cine cine No synsets found
                            @C'INE@ #pron.# @1.@ (Interogativ; ține locul unui substantiv care denumește o persoană sau un animal ori al unui pronume, așteptat ca răspuns la întrebare) $Cine a venit?$ * #Expr.# $Cine (mai) știe!$ = nu știu, nu cunosc problema. ** Ce fel (de om). $Tu nu știi cine-i mama.$ @2.@ (Relativ) Cel ce, acela care. $Bine-a zis cine-a zis...$ * #Expr.# $Are$ (sau $n-are) cine$ ori $este$ (sau $nu este) cine$ = (nu) există om care, (nu) se găsește persoană care... @3.@ (Nehotărât) Fiecare, oricine, oricare. $Zică cine ce va vrea.$ [#Gen.#-#dat.#: $cui$] - #Lat.# @*quene@ (= $quem).$
                        
                            @C'INE@ pron. @1.@ c...
                        
                            @c'ine@ pr., g.-d. $...
                        
                            @C'INE^1@ $pron. int...
                        
                            @C'INE^2@ $pron. rel...
                        
                            @CINE^1-@ Element pr...
                        
                            @CINE^1-@ Element pr...
                        
                            @CINE^2-@ Element pr...
                        
                            @CINE^3-@ #v.# @cin-...
                        
                            Cine face actiunea s...
                        
fi fi No synsets found
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
                        
boschetar boschetar No synsets found
                            @BOSCHETÁR, -Ă,@ $bo...
                        
                            @boschet'ar@ (#fam.#...
                        
                            @boschetar,@ $bosche...
                        
                            @boschet'ar@ #s.# #m...
                        
                            @boschet'ar@ s. m., ...
                        
                            @BOSCHET'AR,@ $bosch...
                        
                            @$boschet'ar@ #sm#$ ...
                        
                            @boschet'ar@ $s.m. (...
                        
                            @boschet'ar@ (#fam.#...
                        
de de No synsets found
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
                        
tactu tactu No synsets found
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
                            tactu e un pisat cu ...
                        
, , No synsets found
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
                        
care care No synsets found
                            @C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
                        
                            @C'ARE@ conj. v. $cu...
                        
                            @C'ARE@ pron. v. $ci...
                        
                            @C'ARE@ pron., adj. ...
                        
                            @c'are@ adj. m., g.-...
                        
                            @c'are@ pr. m., g. (...
                        
                            @C'ARE^1@ $pron. int...
                        
                            @C'ARE^2@ $pron. rel...
                        
                            care contine grupari...
                        
                            Care lucreaza fara s...
                        
tu tu No synsets found
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
                        
avea avea No synsets found
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
                        
face face No synsets found
                            @F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
                        
                            @A (se) face@ ≠ a (s...
                        
                            @A face@ ≠ a strica...
                        
                            @F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @f'ace@ vb., ind. pr...
                        
                            @A F'ACE fac 1.@ $tr...
                        
                            @A SE F'ACE mă fac@ ...
                        
                            @f'ace (f'ac, făc'ut...
                        
                            @face,@ $fac #vb.#$ ...
                        
                            @a f'ace@ vb., ind. ...
                        
din din No synsets found
                            @DIN@ #prep.# @I.@ (Cu sens local) @1.@ (Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva, unde se întâmplă ceva) $Oglinda din perete.$ @2.@ (Introduce un complement care arată punctul de plecare) $A ieșit din casă.$ ** (În corelație cu #prep.# "în", arată succesiunea în spațiu de la un loc la altul de același fel) $Sărea din piatră în piatră.$ @3.@ (Introduce un complement sau un atribut care arată originea, proveniența) $Medicament extras din plante.$ * $Din jos de...$ = mai jos de...; dincolo de... $Din sus de...$ = mai sus de... @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ (Introduce un complement care arată momentul existenței, timpul când se petrece o acțiune) $Îl striga din mers.$ @2.@ (Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp) $Din tinerețe.$ @III.@ (Cu sens partitiv) Dintre. $Într-una din zile.$ @IV.@ (Introduce un complement de cauză) $A greșit din neglijență.$ @##V.##@ (Introduce un complement de mod) $Povestește din amintire.$ @VI.@ (Introduce un complement instrumental) $Bate din palme.$ @VII.@ (Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru) $Mămăligă din făină necernută.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri, al unei schimbări) $Ei fac din noapte zi.$ @IX.@ (#Pop.#; introduce un complement de relație) În ce privește, în privința. $Din glume îi întrece pe toți.$ - @De^4@ + @în.@
                        
                            @Din@ ≠ în...
                        
                            @DIN@ prep. @1.@ (lo...
                        
                            @din@ prep....
                        
                            @DIN@ $prep.$ 1) $(e...
                        
                            din punct de vedere ...
                        
                            Din grecescul orgao ...
                        
                            [din csúcs = culme, ...
                        
                            [din ce sursa? si re...
                        
                            din greaca laur,frun...
                        
labă labă No synsets found
                            @L'ABĂ,@ $labe,$ #s. f.# @1.@ Parte a piciorului de la gleznă în jos la animalele patrupede și la om; partea piciorului pe care calcă păsările (palmipede); $#p. gener.#$ picior (al unor animale). * Compuse: $laba-mâței$ = @a)@ ciupercă comestibilă de culoare albă, care crește prin pădurile umbroase și umede $(Clavaria coralloides);$ @b)@ ciupercă comestibilă mare cu tulpina albă, groasă și cărnoasă; creasta-cocoșului $(Clavaria flava); laba-ursului$ = @a)@ nume dat mai multor specii de ciuperci de pădure $(Clavaria);$ @b)@ crucea-pământului; $laba-gâștei$ = @a)@ mică plantă erbacee cu flori roșii-purpurii $(Geranium dissectum);$ @b)@ ridurile formate în jurul ochilor (la persoanele în vârstă); @c)@ (#fam.#) scris dezordonat, urât. ** (#Mar.#) $Labă-de-pisică$ = încrețitură abia vizibilă a apei mării, semn al unui început de vânt. @2.@ (#Fam.# și #depr.#) Mână. * #Expr.# $A pune laba$ (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a înhăța (pe cineva sau ceva). $A-i încăpea$ (sau $a-i cădea) în labă$ = a ajunge la mâna sau la discreția cuiva. - Din #magh.# @láb.@
                        
                            @L'ABĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @L'ABĂ@ s. v. $membr...
                        
                            @l'abă@ s. f., g.-d....
                        
                            @L'ABĂ ~e@ $f.$ 1) P...
                        
                            @labă@ ; $lăbar$ s.f. @1.@ (vulg) act sexual de tip masturbare; @2.@ persoana frustrata sexual care freaca organul genital propriu - @labă@ + suf. $-ar.$
                        
                            @l'abă (l'abe),@ #s....
                        
                            @labă,@ $labe #s. f....
                        
                            labă, masturbare. (d...
                        
                            @l'abă@ s. f., g.-d....
                        
și și No synsets found
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
tu tu No synsets found
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
                        
avea avea No synsets found
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
                        
arunca arunca No synsets found
                            @ARUNC'A,@ $ar'unc,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanță oarecare, imprimându-i o mișcare violentă; a azvârli. * #Expr.# $A arunca$ (ceva) $în aer$ = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. $A(-și) arunca ochii$ (sau $o privire)$ = a privi repede, în treacăt; a examina, a cerceta sumar. $A arunca o vorbă$ (sau $un cuvânt)$ = a spune ceva în treacăt. ** A da cuiva ceva, azvârlindu-i. ** A trânti ceva (în grabă); a face să cadă. ** #Refl.# a se repezi, a se năpusti; a se avânta, a sări; a se azvârli. @2.@ #Tranz.# a împrăștia sămânța pentru a semăna. @3.@ #Tranz.# A îndepărta ceva rău, nefolositor; a lepăda. @4.@ #Tranz.# A răspândi lumină, umbră etc. @5.@ #Tranz.# #Fig.# A face ca cineva să ajungă într-o anumită situație (rea). * #Loc. vb.# $A arunca în închisoare$ = a închide, a întemnița. * #Expr.# $A arunca$ (pe cineva) $pe drumuri$ = a da (pe cineva) afară dintr-un serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului. @6.@ #Intranz.# A da cu ceva în cineva. @7.@ #Refl.# (#Pop.#; în #expr.#) $A se arunca în partea cuiva$ = a semăna la chip sau la fire cu cineva (din familie). - #Lat.# @eruncare.@
                        
                            @ARUNC'A@ vb. @1.@ a...
                        
                            @arunc'a@ vb., ind. ...
                        
                            @A ARUNC'A ar'unc 1....
                        
                            @A SE ARUNC'A mă ar'...
                        
                            @arunc'a (ar'unc, ar...
                        
                            @ARUNC'A,@ $ar'unc,$...
                        
                            @a (se) arunc'a@ vb....
                        
                            @arunc'a@ @(a ~)@ #v...
                        
                            @aruncà@ v. @1.@ a a...
                        
în în No synsets found
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
                        
pizdă pizdă No synsets found
                            @PÍZDĂ@, $pizde$, s....
                        
                            @P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
                        
                            @p'izdă (p'izde),@ #...
                        
                            @PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
                        
                            @pizdă,@ $pizde #s. ...
                        
                            @$p'izdă$@ 
$#sf#$ 
...
                        
                            Pizdă...
                        
                            @p'izdă@ (#var.# $ch...
                        
                            @$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
                        
mă-tii mă-tii No synsets found
. . No synsets found