← Back to list

Sentence #7016

Similar

Fă, pizdă zbârcită, du-te dracu’ de ramolită pișărcioasă, fute-te-ar toți câinii în găvărita aia cu care tot latri de vreo oră, dracu’ de sifilitică, mergi și te cacă, că ești plină de energie negativă, dracu’ de conservă golită! Ia-o pe mă-ta de mână că sunteți invitați la restaurantul Curvetele; aveți cina pe gratis, primul fel o să serviți o ciorbă de spermă, al doilea fel fripturică de pulici, aveți desertul căcat cu prune, iar băutură ceva frumos roșu - suc de ciclu, apoi o vată pe băț. Vă doresc poftă bună și să vă stea în gât!

Fă, pizdă PRODUCT zbârcită, du-te dracu ’ DATETIME de ramolită pișărcioasă, fute-te-ar toți câinii în găvărita aia cu care tot latri de vreo oră, dracu’ de sifilitică, mergi și te cacă, că ești plină de energie negativă, dracu’ de conservă golită! Ia-o pe mă-ta de mână că sunteți invitați la restaurantul Curvetele FACILITY ; aveți cina PRODUCT pe gratis PRODUCT , primul ORDINAL fel o să serviți o ciorbă PRODUCT de spermă, al doilea ORDINAL fel fripturică de pulici, aveți desertul căcat cu prune PRODUCT , iar băutură PRODUCT ceva frumos roșu - suc de ciclu, apoi o vată pe băț. Vă doresc poftă bună și să vă stea în gât!
Fă, VERB pizdă NOUN zbârcită, ADJ du VERB -te PRON dracu’ NOUN de ADP ramolită ADJ pișărcioasă, ADJ fute VERB -te PRON -ar ADP toți DET câinii NOUN în ADP găvărita PROPN aia PRON cu ADP care PRON tot ADV latri NOUN de ADP vreo DET oră, NOUN dracu’ NOUN de ADP sifilitică, NOUN mergi AUX și CCONJ te PRON cacă, VERB că SCONJ ești AUX plină ADJ de ADP energie NOUN negativă, ADJ dracu’ NOUN de ADP conservă NOUN golită! ADJ Ia VERB -o PRON pe ADP mă-ta NOUN de ADP mână NOUN că SCONJ sunteți AUX invitați VERB la ADP restaurantul NOUN Curvetele; NOUN aveți VERB cina NOUN pe ADP gratis, NOUN primul NUM fel NOUN o PART să PART serviți VERB o DET ciorbă NOUN de ADP spermă, NOUN al DET doilea NUM fel NOUN fripturică NOUN de ADP pulici, ADV aveți VERB desertul NOUN căcat VERB cu ADP prune, NOUN iar ADV băutură NOUN ceva PRON frumos ADJ roșu - ADJ suc NOUN de ADP ciclu, NOUN apoi ADV o DET vată NOUN pe ADP băț. NOUN Vă PRON doresc AUX poftă NOUN bună ADJ și CCONJ să PART vă PRON stea AUX în ADP gât! NOUN vocative amod dep dep conj case nmod amod conj obj det det obl case nmod det case nmod advmod acl case det nmod conj case nmod obj cc obj conj mark cop ccomp case obl amod conj case obl:pmod amod parataxis obj case obj case obl mark aux:pass ccomp case obl nmod obj advmod fixed nummod nsubj dep mark ccomp det obj case nmod det nummod obl amod case nmod conj obj advmod case obl cc conj advmod amod amod appos case nmod advmod det conj case nmod iobj obj amod cc mark iobj conj case obl 
            {
  "text": "F\u0103, pizd\u0103 zb\u00e2rcit\u0103, du-te dracu\u2019 de ramolit\u0103 pi\u0219\u0103rcioas\u0103, fute-te-ar to\u021bi c\u00e2inii \u00een g\u0103v\u0103rita aia cu care tot latri de vreo or\u0103, dracu\u2019 de sifilitic\u0103, mergi \u0219i te cac\u0103, c\u0103 e\u0219ti plin\u0103 de energie negativ\u0103, dracu\u2019 de conserv\u0103 golit\u0103! Ia-o pe m\u0103-ta de m\u00e2n\u0103 c\u0103 sunte\u021bi invita\u021bi la restaurantul Curvetele; ave\u021bi cina pe gratis, primul fel o s\u0103 servi\u021bi o ciorb\u0103 de sperm\u0103, al doilea fel fripturic\u0103 de pulici, ave\u021bi desertul c\u0103cat cu prune, iar b\u0103utur\u0103 ceva frumos ro\u0219u - suc de ciclu, apoi o vat\u0103 pe b\u0103\u021b. V\u0103 doresc poft\u0103 bun\u0103 \u0219i s\u0103 v\u0103 stea \u00een g\u00e2t!",
  "ents": [
    {
      "start": 4,
      "end": 9,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 31,
      "end": 32,
      "label": "DATETIME"
    },
    {
      "start": 275,
      "end": 297,
      "label": "FACILITY"
    },
    {
      "start": 305,
      "end": 309,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 313,
      "end": 319,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 321,
      "end": 327,
      "label": "ORDINAL"
    },
    {
      "start": 347,
      "end": 353,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 365,
      "end": 374,
      "label": "ORDINAL"
    },
    {
      "start": 425,
      "end": 430,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 436,
      "end": 443,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 229
    },
    {
      "start": 230,
      "end": 496
    },
    {
      "start": 497,
      "end": 539
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "F\u0103",
      "dep": "ROOT",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 2,
      "end": 3,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 4,
      "end": 9,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pizd\u0103",
      "dep": "vocative",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 10,
      "end": 18,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "zb\u00e2rcit",
      "dep": "amod",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 18,
      "end": 19,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 20,
      "end": 22,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "du",
      "dep": "dep",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 22,
      "end": 25,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "dep",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 26,
      "end": 31,
      "tag": "Ncmsryy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing|Variant=Short",
      "lemma": "drac",
      "dep": "conj",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 31,
      "end": 32,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "\u2019",
      "dep": "punct",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 33,
      "end": 35,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 36,
      "end": 44,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "ramolit\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 45,
      "end": 56,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pi\u0219\u0103rcios",
      "dep": "amod",
      "head": 10
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 56,
      "end": 57,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 58,
      "end": 62,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fute",
      "dep": "conj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 62,
      "end": 65,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 65,
      "end": 68,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "-ar",
      "dep": "det",
      "head": 16
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 69,
      "end": 73,
      "tag": "Di3mpr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Masc|Number=Plur|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "tot",
      "dep": "det",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 74,
      "end": 80,
      "tag": "Ncmpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "c\u00e2ine",
      "dep": "obl",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 81,
      "end": 83,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 84,
      "end": 92,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "g\u0103v\u0103rita",
      "dep": "nmod",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 93,
      "end": 96,
      "tag": "Pd3fsr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Dem",
      "lemma": "acela",
      "dep": "det",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 97,
      "end": 99,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 100,
      "end": 104,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "care",
      "dep": "nmod",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 105,
      "end": 108,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "tot",
      "dep": "advmod",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 109,
      "end": 114,
      "tag": "Ncmp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Plur",
      "lemma": "latru",
      "dep": "acl",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 115,
      "end": 117,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 118,
      "end": 122,
      "tag": "Di3fsr---e",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|Position=Prenom|PronType=Ind",
      "lemma": "vreun",
      "dep": "det",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 123,
      "end": 126,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "or\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 126,
      "end": 127,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 29
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 128,
      "end": 133,
      "tag": "Ncmsryy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing|Variant=Short",
      "lemma": "drac",
      "dep": "conj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 133,
      "end": 134,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "\u2019",
      "dep": "punct",
      "head": 29
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 135,
      "end": 137,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 32,
      "start": 138,
      "end": 148,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "sifilitic\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 29
    },
    {
      "id": 33,
      "start": 148,
      "end": 149,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 29
    },
    {
      "id": 34,
      "start": 150,
      "end": 155,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "merge",
      "dep": "obj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 35,
      "start": 156,
      "end": 158,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 37
    },
    {
      "id": 36,
      "start": 159,
      "end": 161,
      "tag": "Pp2-sa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 37
    },
    {
      "id": 37,
      "start": 162,
      "end": 166,
      "tag": "Vmis3s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Past|VerbForm=Fin",
      "lemma": "cac\u0103",
      "dep": "conj",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 38,
      "start": 166,
      "end": 167,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 37
    },
    {
      "id": 39,
      "start": 168,
      "end": 170,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 40,
      "start": 171,
      "end": 175,
      "tag": "Vaip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "cop",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 41,
      "start": 176,
      "end": 181,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "plin",
      "dep": "ccomp",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 42,
      "start": 182,
      "end": 184,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 43
    },
    {
      "id": 43,
      "start": 185,
      "end": 192,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "energie",
      "dep": "obl",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 44,
      "start": 193,
      "end": 201,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "negativ",
      "dep": "amod",
      "head": 43
    },
    {
      "id": 45,
      "start": 201,
      "end": 202,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 46,
      "start": 203,
      "end": 208,
      "tag": "Ncmsryy",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing|Variant=Short",
      "lemma": "drac",
      "dep": "conj",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 47,
      "start": 208,
      "end": 209,
      "tag": "QUOT",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "\u2019",
      "dep": "punct",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 48,
      "start": 210,
      "end": 212,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 49
    },
    {
      "id": 49,
      "start": 213,
      "end": 221,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "conserva",
      "dep": "obl:pmod",
      "head": 41
    },
    {
      "id": 50,
      "start": 222,
      "end": 228,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "golit",
      "dep": "amod",
      "head": 49
    },
    {
      "id": 51,
      "start": 228,
      "end": 229,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 0
    },
    {
      "id": 52,
      "start": 230,
      "end": 232,
      "tag": "Vmm-2s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Imp|Number=Sing|Person=2|VerbForm=Fin",
      "lemma": "Ia",
      "dep": "parataxis",
      "head": 65
    },
    {
      "id": 53,
      "start": 232,
      "end": 234,
      "tag": "Pp3fsa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Gender=Fem|Number=Sing|Person=3|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "el",
      "dep": "obj",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 54,
      "start": 235,
      "end": 237,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 55
    },
    {
      "id": 55,
      "start": 238,
      "end": 243,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "obj",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 56,
      "start": 244,
      "end": 246,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 57
    },
    {
      "id": 57,
      "start": 247,
      "end": 251,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "m\u00e2n\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 58,
      "start": 252,
      "end": 254,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 60
    },
    {
      "id": 59,
      "start": 255,
      "end": 262,
      "tag": "Vaip2p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "aux:pass",
      "head": 60
    },
    {
      "id": 60,
      "start": 263,
      "end": 271,
      "tag": "Vmp--pm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Plur|VerbForm=Part",
      "lemma": "invita",
      "dep": "ccomp",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 61,
      "start": 272,
      "end": 274,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 62
    },
    {
      "id": 62,
      "start": 275,
      "end": 287,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "restaurant",
      "dep": "obl",
      "head": 60
    },
    {
      "id": 63,
      "start": 288,
      "end": 297,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "Curvetele",
      "dep": "nmod",
      "head": 62
    },
    {
      "id": 64,
      "start": 297,
      "end": 298,
      "tag": "SCOLON",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "AdpType=Prep",
      "lemma": ";",
      "dep": "punct",
      "head": 52
    },
    {
      "id": 65,
      "start": 299,
      "end": 304,
      "tag": "Vmip2p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "avea",
      "dep": "ROOT",
      "head": 65
    },
    {
      "id": 66,
      "start": 305,
      "end": 309,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "cin\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 65
    },
    {
      "id": 67,
      "start": 310,
      "end": 312,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "advmod",
      "head": 65
    },
    {
      "id": 68,
      "start": 313,
      "end": 319,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "gratis",
      "dep": "fixed",
      "head": 67
    },
    {
      "id": 69,
      "start": 319,
      "end": 320,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 65
    },
    {
      "id": 70,
      "start": 321,
      "end": 327,
      "tag": "Momsrly",
      "pos": "NUM",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|NumForm=Word|NumType=Ord|Number=Sing",
      "lemma": "prim",
      "dep": "nummod",
      "head": 71
    },
    {
      "id": 71,
      "start": 328,
      "end": 331,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "fel",
      "dep": "nsubj",
      "head": 74
    },
    {
      "id": 72,
      "start": 332,
      "end": 333,
      "tag": "Qf",
      "pos": "PART",
      "morph": "Tense=Fut",
      "lemma": "o",
      "dep": "dep",
      "head": 71
    },
    {
      "id": 73,
      "start": 334,
      "end": 336,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 74
    },
    {
      "id": 74,
      "start": 337,
      "end": 344,
      "tag": "Vmip2p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "servi",
      "dep": "ccomp",
      "head": 65
    },
    {
      "id": 75,
      "start": 345,
      "end": 346,
      "tag": "Tifsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|PronType=Ind",
      "lemma": "un",
      "dep": "det",
      "head": 76
    },
    {
      "id": 76,
      "start": 347,
      "end": 353,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "ciorb\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 74
    },
    {
      "id": 77,
      "start": 354,
      "end": 356,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 78
    },
    {
      "id": 78,
      "start": 357,
      "end": 363,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "sperm\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 76
    },
    {
      "id": 79,
      "start": 363,
      "end": 364,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 80,
      "start": 365,
      "end": 367,
      "tag": "Tsms",
      "pos": "DET",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "al",
      "dep": "det",
      "head": 81
    },
    {
      "id": 81,
      "start": 368,
      "end": 374,
      "tag": "Moms-l",
      "pos": "NUM",
      "morph": "Gender=Masc|NumForm=Word|NumType=Ord|Number=Sing",
      "lemma": "doi",
      "dep": "nummod",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 82,
      "start": 375,
      "end": 378,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "fel",
      "dep": "obl",
      "head": 74
    },
    {
      "id": 83,
      "start": 379,
      "end": 389,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "fripturic\u0103",
      "dep": "amod",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 84,
      "start": 390,
      "end": 392,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 85
    },
    {
      "id": 85,
      "start": 393,
      "end": 399,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "pulici",
      "dep": "nmod",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 86,
      "start": 399,
      "end": 400,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 82
    },
    {
      "id": 87,
      "start": 401,
      "end": 406,
      "tag": "Vmip2p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "avea",
      "dep": "conj",
      "head": 65
    },
    {
      "id": 88,
      "start": 407,
      "end": 415,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "desert",
      "dep": "obj",
      "head": 87
    },
    {
      "id": 89,
      "start": 416,
      "end": 421,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "c\u0103ca",
      "dep": "advmod",
      "head": 87
    },
    {
      "id": 90,
      "start": 422,
      "end": 424,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 91
    },
    {
      "id": 91,
      "start": 425,
      "end": 430,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "prune",
      "dep": "obl",
      "head": 89
    },
    {
      "id": 92,
      "start": 430,
      "end": 431,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 94
    },
    {
      "id": 93,
      "start": 432,
      "end": 435,
      "tag": "Rc",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "iar",
      "dep": "cc",
      "head": 94
    },
    {
      "id": 94,
      "start": 436,
      "end": 443,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "b\u0103utur\u0103",
      "dep": "conj",
      "head": 87
    },
    {
      "id": 95,
      "start": 444,
      "end": 448,
      "tag": "Pi3-sr",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Number=Sing|Person=3|PronType=Ind",
      "lemma": "ceva",
      "dep": "advmod",
      "head": 96
    },
    {
      "id": 96,
      "start": 449,
      "end": 455,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "frumos",
      "dep": "amod",
      "head": 94
    },
    {
      "id": 97,
      "start": 456,
      "end": 460,
      "tag": "Afpms-n",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "ro\u0219u",
      "dep": "amod",
      "head": 94
    },
    {
      "id": 98,
      "start": 461,
      "end": 462,
      "tag": "DASH",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "-",
      "dep": "punct",
      "head": 94
    },
    {
      "id": 99,
      "start": 463,
      "end": 466,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "suc",
      "dep": "appos",
      "head": 94
    },
    {
      "id": 100,
      "start": 467,
      "end": 469,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 101
    },
    {
      "id": 101,
      "start": 470,
      "end": 475,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "ciclu",
      "dep": "nmod",
      "head": 99
    },
    {
      "id": 102,
      "start": 475,
      "end": 476,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 105
    },
    {
      "id": 103,
      "start": 477,
      "end": 481,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "apoi",
      "dep": "advmod",
      "head": 105
    },
    {
      "id": 104,
      "start": 482,
      "end": 483,
      "tag": "Tifsr",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|PronType=Ind",
      "lemma": "un",
      "dep": "det",
      "head": 105
    },
    {
      "id": 105,
      "start": 484,
      "end": 488,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "vat\u0103",
      "dep": "conj",
      "head": 94
    },
    {
      "id": 106,
      "start": 489,
      "end": 491,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 107
    },
    {
      "id": 107,
      "start": 492,
      "end": 495,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "b\u0103\u021b",
      "dep": "nmod",
      "head": 105
    },
    {
      "id": 108,
      "start": 495,
      "end": 496,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 65
    },
    {
      "id": 109,
      "start": 497,
      "end": 499,
      "tag": "Pp2-pa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Plur|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 110
    },
    {
      "id": 110,
      "start": 500,
      "end": 506,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "dori",
      "dep": "ROOT",
      "head": 110
    },
    {
      "id": 111,
      "start": 507,
      "end": 512,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "poft\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 110
    },
    {
      "id": 112,
      "start": 513,
      "end": 517,
      "tag": "Afpfsrn",
      "pos": "ADJ",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Degree=Pos|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "bun",
      "dep": "amod",
      "head": 111
    },
    {
      "id": 113,
      "start": 518,
      "end": 520,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 116
    },
    {
      "id": 114,
      "start": 521,
      "end": 523,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 116
    },
    {
      "id": 115,
      "start": 524,
      "end": 526,
      "tag": "Pp2-pa--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Plur|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak",
      "lemma": "tu",
      "dep": "iobj",
      "head": 116
    },
    {
      "id": 116,
      "start": 527,
      "end": 531,
      "tag": "Vmsp3",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Sub|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "sta",
      "dep": "conj",
      "head": 110
    },
    {
      "id": 117,
      "start": 532,
      "end": 534,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 118
    },
    {
      "id": 118,
      "start": 535,
      "end": 538,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "g\u00e2t",
      "dep": "obl",
      "head": 116
    },
    {
      "id": 119,
      "start": 538,
      "end": 539,
      "tag": "EXCL",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "!",
      "dep": "punct",
      "head": 110
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
Fă Fă No synsets found 
                            @FĂ@ #interj.# (#Pop.#) Termen cu care cineva se adresează la țară unei persoane de sex feminin. [#Var.#: @fa@ #interj.#] - Scurtat din @fa@[tă] și influențat de @mă.@
                        
                            @fă@ v. @fa@...
                        
                            @fă@ #interj.# - For...
                        
                            @fă!@ $#interj.# (#p...
                        
                            @1) fă@ imperativu d...
                        
                            @2) fă@ interj. V. @...
                        
                            @fă@ interj....
                        
                            @fă@ #v.# @fa^1@...
                        
                            @fă!@ int. strigătul...
                        
                            @FĂ@ #interj.# #v.# ...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
pizdă pizdă No synsets found 
                            @PÍZDĂ@, $pizde$, s....
                        
                            @P'IZDĂ,@ $p'izde,$ ...
                        
                            @p'izdă (p'izde),@ #...
                        
                            @PIZDĂ,@ $pizdele,$ ...
                        
                            @pizdă,@ $pizde #s. ...
                        
                            @$p'izdă$@ 
$#sf#$ 
...
                        
                            Pizdă...
                        
                            @p'izdă@ (#var.# $ch...
                        
                            @$p'izdă$@ $#sf#$ [#...
zbârcit zbârcit No synsets found 
                            @ZBÂRC'IT, -Ă,@ $zbârciți, -te,$ #adj.# Care prezintă zbârcituri, cute, riduri; încrețit. - #V.# @zbârci^1.@
                        
                            @ZBÂRC'IT@ adj. @1.@...
                        
                            @zbârc'it@ adj. m., ...
                        
                            @ZBÂRC'IT, -Ă,@ $zbâ...
                        
                            @zbârcít,@ -ă, $zbâr...
                        
                            @zbârc'it,@ -ă, $zbâ...
                        
                            @$zbârc'it, ~ă$@ [#A...
                        
                            @zbârcít@, -$ă$, $zb...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
du du No synsets found 
                            @DU@ȘCĂ #sf.# F ① În...
                        
                            @DU@ȘES #sbst.# ① ① ...
                        
                            @DU@ȘI #sm.# #pl.# T...
                        
                            @*DU@ȘLAG #sbst.# #⦿...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
drac drac No synsets found 
                            @DRAC,@ $draci,$ #s. m.# @1.@ Ființă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuță. * #Expr.# $A fi dracul gol$ (sau $împielițat)$ sau $a fi drac împielițat$ = @a)@ a fi rău, afurisit; @b)@ a fi isteț, poznaș. $Omul$ (sau $salba, poama) dracului$ sau $om al dracului$ = @a)@ om rău, ticălos; @b)@ om întreprinzător, descurcăreț. $A se teme de ceva ca de dracul$ (sau $ca dracul de tămâie)$ = a se teme foarte tare de ceva. $A se uita la cineva ca la dracul$ = a se uita la cineva cu dușmănie sau cu frică. $E tot un drac$ = e totuna, e același lucru. $A avea$ (sau $a fi cu) draci$ sau $a avea pe dracul în el$ = @a)@ a fi rău dispus, enervat; @b)@ a fi energic, plin de viață, neastâmpărat. $Parcă a intrat dracul în el,$ se zice despre cineva mânios, agitat sau cu o energie inepuizabilă. $A băga$ (pe cineva) $în draci$ (sau $în toți dracii)$ = a intimida, a înfricoșa (pe cineva); a face (pe cineva) să depună toate eforturile (de frică). $Trebuie să fie un drac la mijloc,$ se spune când nu poate fi găsită o explicație logică a unei situații încurcate sau când se bănuiește o cauză ascunsă, greu de găsit. $Și-a băgat$ (sau $și-a amestecat) dracul coada,$ se zice când o situație care părea clară se complică dintr-o dată, capătă o evoluție neașteptată. $A trage pe dracul de coadă$ = a fi foarte sărac, a o duce greu. $A căuta pe dracul$ = a intra singur într-o încurcătură, a-și provoca singur neplăceri. $A da de$ (sau $peste) dracul$ sau $a vedea$ (sau $a-și găsi) pe dracul$ = a o păți. $A căuta pe dracul și a găsi pe tată-său$ = a ajunge într-o situație și mai rea decât aceea anterioară. $A trimite$ (pe cineva) $la dracul$ sau $a da dracului$ = a înjura, a blestema (pe cineva), pomenind de diavol. $A trimite$ (pe cineva) $de la dracul la tată-său$ = a purta (pe cineva) de colo până colo. $A cere pe dracul și pe tată-său$ (sau $cât dracul pe tată-său)$ = a cere (pe ceva) un preț exorbitant. $A face pe dracu-n patru$ sau $a face și pe dracul$ = a face tot posibilul, a încerca toate mijloacele. $A da$ (sau $a lăsa) dracului$ (pe cineva sau ceva) = a abandona, a părăsi (pe cineva sau ceva), a renunța definitiv (la cineva sau la ceva). $A se duce dracului$ = (despre persoane dezagreabile; adesea în imprecații) a se duce fără să se mai întoarcă (și într-un loc neștiut); (despre bunuri materiale) a se pierde, a se irosi. $A se duce la dracul$ = a pleca unde vrea (fără să-i mai știe nimeni de urmă și fără să-i mai dorească revederea). $A-l lua dracul$ (sau $dracii, mama dracului)$ = a muri; a o păți. $La dracul!$ formulă exclamativă de dispreț prin care se exprimă dorința de a renunța la ceva, de a se lepăda de ceva. $Pe dracul!$ = (formulă exclamativă de negație) nimic! $Al dracului!$ sau $ptiu, drace!$ exclamații exprimând uimire, enervare, admirație. $A nu avea nici pe dracul$ = a fi perfect sănătos. $Lucrul dracului$ = lucru dificil, dubios, care creează neplăceri. (Glumeț și #ir.#) $Buruiana$ (sau $iarba, tămâia) dracului$ = tutun. ** (În formule de generalizare extremă, cu sensul de "orice", "oriunde", "fie cine-o fi") $Face și pe dracul.$ * #Expr.# $La dracu-n praznic$ sau $la mama dracului, unde și-a înțărcat dracul copiii, unde și-a spart dracul opincile$ = într-un loc (neprecizat) foarte îndepărtat. ** (În #expr.#) $Al dracului (de...)$ = @a)@ foarte rău, păcătos; @b)@ incomod, dificil; @c)@ foarte, peste măsură de..., grozav; @d)@ energic, descurcăreț, răzbătător. $(Așa) de-al dracului!$ = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! @2.@ #Fig.# Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi. @3.@ Compus: $drac-de-mare$ = pește marin de culoare cenușie-roșiatică, cu corpul și capul comprimate lateral, a cărui primă aripioară dorsală este formată din țepi veninoși $(Trachinus draco).$ - #Lat.# @draco,@ "șarpe, balaur".
                        
                            @Drac@ ≠ înger...
                        
                            @DRAC@ s. @1.@ aghiu...
                        
                            @drac@ s. m., pl. $d...
                        
                            @DRAC ~ci@ $m. (în r...
                        
                            @drac (dr'aci),@ #s....
                        
                            drac- s.m. de proven...
                        
                            @drac@ s. m., pl. $d...
                        
                            @drac@ m. (lat. $drá...
                        
                            @DRAČ@ #v.# @Durrës....
’ ’ No synsets found
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
ramolită ramolită No synsets found
pișărcios pișărcios No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
fute fute No synsets found 
                            @FÚTE,@ $fut,$ vb. I...
                        
                            @fúte@ [#At:# (#a.# ...
                        
                            fute...
                        
                            @f'ute (fut, fut'ut)...
                        
                            fute
                        
                            @fute,@ $fut (#obs.#...
                        
                            @f'ute,@ prez. ind. ...
                        
                            @f'ute@ (#ar.# $fut,...
                        
                            @$f'ute$@ 
[#At:# (#...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
-ar -ar No synsets found
tot tot No synsets found 
                            @TOT, TO'ATĂ,@ $toți, toate,$ #adj. nehot.#, #pron. nehot.#, #adv.#, #s. n.# @I.@ #Adj. nehot.# @1.@ (La #sg.#) Întreg; integral, complet; din care nu lipsește nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează, cât ține. $Tot orașul. Tot timpul.$ * #Loc. prep.# $Cu tot...$ = în ciuda... @2.@ (La #sg.#) Perfect. ** (Dă ideea de superlativ) Cum nu există (altul) mai mare, mai mult. * #Loc. adj.# $De tot...$ = cum nu se poate mai mult. @3.@ (La #sg.#) Fiecare (dintre...), oricare; care se repetă. * #Loc. adj.# $De toată ziua$ sau $de toate zilele$ = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi. * #Loc. adv.# $Peste tot$ = pretutindeni. @4.@ (La #pl.#) Care este în număr complet, fără să lipsească nici unul; care este în serie completă, fără să lipsească ceva. * #Loc. adv.# $În toate părțile$ = pretutindeni. ** (Alcătuiește, împreună cu un #num. card.#, numerale colective) $Toți cinci.$ * #Expr.# $A vârî$ (sau $a băga) pe cineva în toți sperieții$ = a înfricoșa. @II.@ #Pron. nehot.# @1.@ (La #pl.#; cu nuanță de #num. nehot.#) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel (fără să lipsească nici unul). * #Loc. adv.# $Înainte de toate$ = în primul rând, mai presus de orice altceva. ** (Precedat de #conj.# "și", rezumă o enumerație) Restul care n-a fost amintit; celelalte. ** (Predomină ideea de varietate, de diversitate) Orice lucru, fără alegere. * #Expr.# $Toate ca toate$ (sau $toatele), dar...$ (sau $însă...)$ = celelalte ar mai merge, dar...; treacă-meargă, dar... @2.@ Lucrurile care, considerate împreună, formează un ansamblu. ** #Loc. adv.# $Cu totul (și cu totul)$ = pe de-a-ntregul, în întregime. $Cu totul$ = @a)@ în total; @b)@ cu desăvârșire, în întregime. $În tot$ sau $(în) totului tot$ = @a)@ la un loc, una cu alta; în total; @b)@ într-un cuvânt, la urma urmelor. $Tot în tot$ = pe de-a-ntregul. $De tot$ = @a)@ (cu sens modal) cu desăvârșire, în întregime; @b)@ (cu sens temporal) pentru totdeauna, definitiv; @c)@ foarte, extrem de... * #Loc. prep.# $Cu tot cu...$ sau $cu (cineva$ sau $ceva) cu tot$ = împreună, la un ##loc.## * #Expr.# $Asta-i tot$ sau $atâta$ (ori $atâta-i) tot$ = doar atât (și nimic mai mult). @3.@ (Intră în compunerea unor adjective) $Atotcuprinzător.$ @III.@ #Adv.# (Exprimă continuitatea, persistența) @1.@ Și acuma, în continuare, încă; (în construcții negative) nici acuma, până acuma nu... ** Și mai departe, ca și altă dată. @2.@ Mereu, tot timpul, toată vremea, totdeauna, pururea; necontenit, neîncetat, întruna. * #Expr.# $Să tot aibă...$ = ar putea să aibă (cel mult)... $Să tot fie...$ = ar putea să fie (cel mult)... ** Statornic, permanent. @3.@ De repetate ori, adeseori, de multe ori. @4.@ (Exprimă o gradație a intensității) Din ce în ce. @IV.@ #Adv.# (Stabilește identitatea, similitudinea, simultaneitatea) @1.@ (De) asemenea, la fel; în același chip. * #Expr.# $Tot așa$ (sau $astfel, atâta, același)$ = întocmai, exact așa (sau atâta, același). * (În corelație cu "așa" sau "atât de...", formează gradul de egalitate al comparativului) $Tot atât de bun.$ * #Expr.# $Mi-e tot atâta$ = mi-e perfect egal. @2.@ (Urmat de substantive și pronume, arată că ființa sau lucrul respectiv revine, apare într-o situație similară) Iarăși, din nou (sau ca totdeauna). ** (Urmat de un substantiv precedat de #art. nehot.#) Același. ** (Urmat de numeralul "unu") Unu singur. @3.@ Numai, în mod exclusiv. * #Expr.# $Tot unul și unul$ = de seamă, de frunte, ales. ** (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la #pl.#) Fără excepție, unul și unul. ** De tot, cu totul, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. @4.@ De fiecare dată, întotdeauna, regulat. @##V.##@ #Adv.# @1.@ Și astfel, și așa, oricum. @2.@ Totuși, și încă. @VI.@ #S. n.# @1.@ Întreg, unitate (rezultată din totalitatea părților), totalitate. ** #Fig.# Lume, univers. @2.@ #Fig.# (#Art.#) Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). * #Expr.# $Aici e totul$ = în asta constă tot, asta explică tot. [#Gen.#-#dat.# #pl.# $(a) tuturor, (a) tuturora$] - #Lat.# @totus, -a, -um.@
                        
                            @Tot@ ≠ nimic...
                        
                            @TOT@ adj., s., adv....
                        
                            @TOT@ s. v. $slovac....
                        
                            @tot@ adj. m., pl. $...
                        
                            @tot@ s. m., pl. $to...
                        
                            @tot@ s. n., art. $t...
                        
                            @TOT^1 to'ată (toți,...
                        
                            @TOT^2@ $adv.$ 1) Ca...
                        
                            @TOT^3@ $n.$ 1) Ansa...
câine câine No synsets found 
                            @C'ÂINE,@ $câini,$ #s. m.# @1.@ Animal mamifer carnivor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. $(Canis familiaris).$ * #Expr.# (#Ir.#) $A trăi$ (sau $a se înțelege, a se iubi$ etc.) $ca câinele cu pisica$ sau $a se mânca ca câinii,$ se spune despre două sau mai multe persoane care nu se înțeleg deloc, nu se pot suferi, se dușmănesc și se ceartă întruna. $A tăia frunză la câini$ = a trândăvi; a nu avea nici o ocupație. $A trăi ca câinele la stână$ = a trăi bine. $Nu e nici câine, nici ogar$ = nu are o trăsătură distinctivă, o situație clară. $Nu-i numai un câine scurt de coadă$ = mai e și altcineva sau altceva de felul celui cu care avem de-a face; caracteristica, aspectul în discuție e comun și altora. $Viață de câine$ = viață grea, plină de lipsuri. (#Ir.#) $Umblă câinii cu covrigi$ (sau $colaci) în coadă$ = e mare belșug. ** Epitet dat unui om rău, hain. @2.@ Compuse: (#pop.#) $Câinele-Mare$ = numele unei constelații boreale (din care face parte și Sirius); $Câinele-Mic$ = numele unei constelații boreale, situată între Hidra și Orion; $câine-de-mare$ = rechin de talie mică, de culoare albastră-cenușie, cu câte un spin la aripioarele dorsale $(Achanthias vulgaris); câinele-babei$ = larva unor fluturi de noapte, sub formă de vierme mare și păros, cu un cârlig chitinos la unul dintre capete. [#Var.#: (#reg.#) @c'âne@ #s. m.#] - #Lat.# @canis.@
                        
                            @CÂINE@ s. @1.@ $(ZO...
                        
                            @câine@ s. m., pl. $...
                        
                            @CÂ'INE ~i@ $m.$ 1) ...
                        
                            @câine@ #s.# #m.# în...
                        
                            câine de talie mica,...
                        
                            @c'âine@ s. m., pl. ...
                        
                            @c'âine@ #s. m.#, #p...
                        
                            @câine@ m. @1.@ anim...
                        
                            @C'ÂINE,@ $câini,$ #...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
găvărita găvărita No synsets found
acela acela No synsets found 
                            @AC'ELA, AC'EEA,@ $aceia, acelea,$ #pron. dem.#, #adj. dem.# (postpus) @1.@ #Pron. dem.# (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * #Loc. adj.# (#Reg.#) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * #Loc. adv.# $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ #Adj. dem.# (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.#: $aceluia, aceleia,$ #gen.#-#dat.# #pl.#: $acelora.$ - #Var.#: (#Înv.#) @ac'el, ac'ea@ #pron. dem.#] - #Lat.# @*ecce-illu, ecce-illa.@
                        
                            @AC'ELA@ pron. cela,...
                        
                            @ac'ela@ pr. m., adj...
                        
                            @AC'ELA ac'eea (ac'e...
                        
                            @AC'ELA^1, AC'EEA,@ ...
                        
                            @ACÉLA^1, ACÉEA,@ ad...
                        
                            @AC'ELA^2, AC'EEA,@ ...
                        
                            acela el...
                        
                            @ac'ela@ pron. m., a...
                        
                            @ac'ela@ #pr.# #m.#,...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
care care No synsets found 
                            @C'ARE@ #pron. interog.-rel.# @I.@ (Pronume relativ; are rol de conjuncție, ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată). @1.@ (Introduce propoziții atributive) $Cartea pe care trebuia să ți-o aduc am pierdut-o.$ * (Introduce propoziții atributive circumstanțiale) @a)@ (Cu nuanță finală) $Să ia călăuză din sat, care să le arate drumul.$ @b)@ (Cu nuanță condițională) $Ce holeră ar fi aceea care i-ar lăsa neatinși pe oamenii mei?$ @2.@ (Cu valoare de pronume demonstrativ) Cel ce, cine; acela..., ce... ** (Cu sens neutru) Ceea ce. * #Loc. conj.# $După care$ = după aceea. $Care va$ (sau $vra) să zică$ = ceea ce înseamnă, prin urmare. @3.@ (Cu valoare de pronume nehotărât) @a)@ Fiecare. $Le porunci să meargă care pe unde va putea.$ * #Expr.# $(Să) nu care cumva$ = nu cumva să... $Nu care cumva...?$ = (oare) nu cumva...? @b)@ (În corelație cu sine însuși exprimă ideea de opoziție sau de distribuție) Unul... altul..., acesta... acela..., parte... parte... * #Expr.# $Care (mai) de care$ = unul mai mult (sau mai tare) decât altul, pe întrecute. @II.@ (Pronume interogativ, folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru) $Care n-a înțeles întrebarea?$ * (Introduce propoziții interogative indirecte) $L-a întrebat care îi place mai mult.$ * #Expr.# $Care alta?$ = ce altceva? $Care pe care?$ = care din doi e mai tare? * (Cu valoare de adjectiv interogativ) $Care om nu ține la viața lui?$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $căruia,$ #f.# $căreia,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $cărora;$ (când are valoare de adjectiv #interog.#-rel.) #gen.#-#dat.# #sg.# #m.# $cărui,$ #f.# $cărei,$ #gen.#-#dat.# #pl.# #m.# și #f.# $căror.$ #Nom.# #sg.# #m.# și: (#înv.#) $carele;$ #nom.# #pl.# #m.# și #f.# și: $cari$] - #Lat.# @qualis.@
                        
                            @C'ARE@ conj. v. $cu...
                        
                            @C'ARE@ pron. v. $ci...
                        
                            @C'ARE@ pron., adj. ...
                        
                            @c'are@ adj. m., g.-...
                        
                            @c'are@ pr. m., g. (...
                        
                            @C'ARE^1@ $pron. int...
                        
                            @C'ARE^2@ $pron. rel...
                        
                            care contine grupari...
                        
                            Care lucreaza fara s...
tot tot No synsets found 
                            @TOT, TO'ATĂ,@ $toți, toate,$ #adj. nehot.#, #pron. nehot.#, #adv.#, #s. n.# @I.@ #Adj. nehot.# @1.@ (La #sg.#) Întreg; integral, complet; din care nu lipsește nimeni sau nimic; cât există, cât este, cât are; cât e de mare, cât se întinde, cât cuprinde; cât durează, cât ține. $Tot orașul. Tot timpul.$ * #Loc. prep.# $Cu tot...$ = în ciuda... @2.@ (La #sg.#) Perfect. ** (Dă ideea de superlativ) Cum nu există (altul) mai mare, mai mult. * #Loc. adj.# $De tot...$ = cum nu se poate mai mult. @3.@ (La #sg.#) Fiecare (dintre...), oricare; care se repetă. * #Loc. adj.# $De toată ziua$ sau $de toate zilele$ = care se face, se întâmplă, se poartă în fiecare zi. * #Loc. adv.# $Peste tot$ = pretutindeni. @4.@ (La #pl.#) Care este în număr complet, fără să lipsească nici unul; care este în serie completă, fără să lipsească ceva. * #Loc. adv.# $În toate părțile$ = pretutindeni. ** (Alcătuiește, împreună cu un #num. card.#, numerale colective) $Toți cinci.$ * #Expr.# $A vârî$ (sau $a băga) pe cineva în toți sperieții$ = a înfricoșa. @II.@ #Pron. nehot.# @1.@ (La #pl.#; cu nuanță de #num. nehot.#) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel (fără să lipsească nici unul). * #Loc. adv.# $Înainte de toate$ = în primul rând, mai presus de orice altceva. ** (Precedat de #conj.# "și", rezumă o enumerație) Restul care n-a fost amintit; celelalte. ** (Predomină ideea de varietate, de diversitate) Orice lucru, fără alegere. * #Expr.# $Toate ca toate$ (sau $toatele), dar...$ (sau $însă...)$ = celelalte ar mai merge, dar...; treacă-meargă, dar... @2.@ Lucrurile care, considerate împreună, formează un ansamblu. ** #Loc. adv.# $Cu totul (și cu totul)$ = pe de-a-ntregul, în întregime. $Cu totul$ = @a)@ în total; @b)@ cu desăvârșire, în întregime. $În tot$ sau $(în) totului tot$ = @a)@ la un loc, una cu alta; în total; @b)@ într-un cuvânt, la urma urmelor. $Tot în tot$ = pe de-a-ntregul. $De tot$ = @a)@ (cu sens modal) cu desăvârșire, în întregime; @b)@ (cu sens temporal) pentru totdeauna, definitiv; @c)@ foarte, extrem de... * #Loc. prep.# $Cu tot cu...$ sau $cu (cineva$ sau $ceva) cu tot$ = împreună, la un ##loc.## * #Expr.# $Asta-i tot$ sau $atâta$ (ori $atâta-i) tot$ = doar atât (și nimic mai mult). @3.@ (Intră în compunerea unor adjective) $Atotcuprinzător.$ @III.@ #Adv.# (Exprimă continuitatea, persistența) @1.@ Și acuma, în continuare, încă; (în construcții negative) nici acuma, până acuma nu... ** Și mai departe, ca și altă dată. @2.@ Mereu, tot timpul, toată vremea, totdeauna, pururea; necontenit, neîncetat, întruna. * #Expr.# $Să tot aibă...$ = ar putea să aibă (cel mult)... $Să tot fie...$ = ar putea să fie (cel mult)... ** Statornic, permanent. @3.@ De repetate ori, adeseori, de multe ori. @4.@ (Exprimă o gradație a intensității) Din ce în ce. @IV.@ #Adv.# (Stabilește identitatea, similitudinea, simultaneitatea) @1.@ (De) asemenea, la fel; în același chip. * #Expr.# $Tot așa$ (sau $astfel, atâta, același)$ = întocmai, exact așa (sau atâta, același). * (În corelație cu "așa" sau "atât de...", formează gradul de egalitate al comparativului) $Tot atât de bun.$ * #Expr.# $Mi-e tot atâta$ = mi-e perfect egal. @2.@ (Urmat de substantive și pronume, arată că ființa sau lucrul respectiv revine, apare într-o situație similară) Iarăși, din nou (sau ca totdeauna). ** (Urmat de un substantiv precedat de #art. nehot.#) Același. ** (Urmat de numeralul "unu") Unu singur. @3.@ Numai, în mod exclusiv. * #Expr.# $Tot unul și unul$ = de seamă, de frunte, ales. ** (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la #pl.#) Fără excepție, unul și unul. ** De tot, cu totul, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. @4.@ De fiecare dată, întotdeauna, regulat. @##V.##@ #Adv.# @1.@ Și astfel, și așa, oricum. @2.@ Totuși, și încă. @VI.@ #S. n.# @1.@ Întreg, unitate (rezultată din totalitatea părților), totalitate. ** #Fig.# Lume, univers. @2.@ #Fig.# (#Art.#) Lucru esențial (la care se reduc toate celelalte). * #Expr.# $Aici e totul$ = în asta constă tot, asta explică tot. [#Gen.#-#dat.# #pl.# $(a) tuturor, (a) tuturora$] - #Lat.# @totus, -a, -um.@
                        
                            @Tot@ ≠ nimic...
                        
                            @TOT@ adj., s., adv....
                        
                            @TOT@ s. v. $slovac....
                        
                            @tot@ adj. m., pl. $...
                        
                            @tot@ s. m., pl. $to...
                        
                            @tot@ s. n., art. $t...
                        
                            @TOT^1 to'ată (toți,...
                        
                            @TOT^2@ $adv.$ 1) Ca...
                        
                            @TOT^3@ $n.$ 1) Ansa...
latru latru No synsets found 
                            @-L'ATRU@ Element se...
                        
                            @-L'ATRU, -LATR'IE@ ...
                        
                            @látru,@ a @lătrá@ v...
                        
                            @-LATRU@ "adorator, ...
                        
                            @$-l'atru$@ [#At:# D...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
vreun vreun No synsets found 
                            @VRE'UN, VREO@ #adj. nehot.#, #pron. nehot.# @I.@ #Adj. nehot.# @1.@ Care este un (sau o) oarecare; careva. @2.@ Aproximativ. ** (Cu valoare adverbială) Cam, circa. $Vreo doi.$ * #Expr.# $Vreo doi$ (sau $două$)=câțiva (sau câteva). @II.@ #Pron. nehot.# (În forma $vreunul, vreuna)$ Cineva, oarecine, oarecare; careva. [#Pr.#: $vre-un.$ - #Var.#: @vrun, vro@ #adj. nehot.#, #pron. nehot.#] - #Lat.# @*vere-unus.@
                        
                            @VRE'UN@ adj. oareca...
                        
                            @vre'un@ adj. m. [pr...
                        
                            @VRE'UN vreo@ $adj. ...
                        
                            Vreun bou...
                        
                            @vre'un@ adj. m. [pr...
                        
                            @vre'un@ [#pron.# $v...
                        
                            @vreun@ pron. oareca...
                        
                            @VRE'UN, VREO@ #adj....
                        
                            @VRE'UN, VREO@ #adj....
oră oră No synsets found 
                            @'ORĂ,@ $ore,$ #s. f.# @1.@ Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. * #Loc. adv.# $Pe oră$ = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. $Cu ora$ = (angajat și plătit) după un tarif orar. $Din oră în oră$ = la intervale regulate de un ceas. $Oră de oră$ = mereu, întruna. ** Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi; $#p. ext.#$ fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. * #Loc. adj.# $De ultimă oră$ = foarte actual, nou de tot. ** Distanță, spațiu care poate fi parcurs în timp de un ceas. ** Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. * #Expr.# $La ora actuală$ = în momentul de față, în prezent. @2.@ Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva. @3.@ Lecție, curs. * #Expr.# $A lua$ (sau $a da) ore de...$ = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații. [#Var.#: @o'ară@ #s. f.#] - Din #lat.# @hora,@ #it.# @ora.@
                        
                            @'ORĂ@ s. @1.@ ceas....
                        
                            @'oră@ s. f., g.-d. ...
                        
                            @'ORĂ 'ore@ $f.$ 1) ...
                        
                            @'ORĂ@ $#s.f.#$ @1.@...
                        
                            @'ORĂ@ $#s. f.#$ 1. ...
                        
                            @'oră@ s. f., g.-d. ...
                        
                            @*óră@ f., pl. $e$ (...
                        
                            @'oră@ #s. f.#, #g.-...
                        
                            @oră@ f. ceas....
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
drac drac No synsets found 
                            @DRAC,@ $draci,$ #s. m.# @1.@ Ființă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuță. * #Expr.# $A fi dracul gol$ (sau $împielițat)$ sau $a fi drac împielițat$ = @a)@ a fi rău, afurisit; @b)@ a fi isteț, poznaș. $Omul$ (sau $salba, poama) dracului$ sau $om al dracului$ = @a)@ om rău, ticălos; @b)@ om întreprinzător, descurcăreț. $A se teme de ceva ca de dracul$ (sau $ca dracul de tămâie)$ = a se teme foarte tare de ceva. $A se uita la cineva ca la dracul$ = a se uita la cineva cu dușmănie sau cu frică. $E tot un drac$ = e totuna, e același lucru. $A avea$ (sau $a fi cu) draci$ sau $a avea pe dracul în el$ = @a)@ a fi rău dispus, enervat; @b)@ a fi energic, plin de viață, neastâmpărat. $Parcă a intrat dracul în el,$ se zice despre cineva mânios, agitat sau cu o energie inepuizabilă. $A băga$ (pe cineva) $în draci$ (sau $în toți dracii)$ = a intimida, a înfricoșa (pe cineva); a face (pe cineva) să depună toate eforturile (de frică). $Trebuie să fie un drac la mijloc,$ se spune când nu poate fi găsită o explicație logică a unei situații încurcate sau când se bănuiește o cauză ascunsă, greu de găsit. $Și-a băgat$ (sau $și-a amestecat) dracul coada,$ se zice când o situație care părea clară se complică dintr-o dată, capătă o evoluție neașteptată. $A trage pe dracul de coadă$ = a fi foarte sărac, a o duce greu. $A căuta pe dracul$ = a intra singur într-o încurcătură, a-și provoca singur neplăceri. $A da de$ (sau $peste) dracul$ sau $a vedea$ (sau $a-și găsi) pe dracul$ = a o păți. $A căuta pe dracul și a găsi pe tată-său$ = a ajunge într-o situație și mai rea decât aceea anterioară. $A trimite$ (pe cineva) $la dracul$ sau $a da dracului$ = a înjura, a blestema (pe cineva), pomenind de diavol. $A trimite$ (pe cineva) $de la dracul la tată-său$ = a purta (pe cineva) de colo până colo. $A cere pe dracul și pe tată-său$ (sau $cât dracul pe tată-său)$ = a cere (pe ceva) un preț exorbitant. $A face pe dracu-n patru$ sau $a face și pe dracul$ = a face tot posibilul, a încerca toate mijloacele. $A da$ (sau $a lăsa) dracului$ (pe cineva sau ceva) = a abandona, a părăsi (pe cineva sau ceva), a renunța definitiv (la cineva sau la ceva). $A se duce dracului$ = (despre persoane dezagreabile; adesea în imprecații) a se duce fără să se mai întoarcă (și într-un loc neștiut); (despre bunuri materiale) a se pierde, a se irosi. $A se duce la dracul$ = a pleca unde vrea (fără să-i mai știe nimeni de urmă și fără să-i mai dorească revederea). $A-l lua dracul$ (sau $dracii, mama dracului)$ = a muri; a o păți. $La dracul!$ formulă exclamativă de dispreț prin care se exprimă dorința de a renunța la ceva, de a se lepăda de ceva. $Pe dracul!$ = (formulă exclamativă de negație) nimic! $Al dracului!$ sau $ptiu, drace!$ exclamații exprimând uimire, enervare, admirație. $A nu avea nici pe dracul$ = a fi perfect sănătos. $Lucrul dracului$ = lucru dificil, dubios, care creează neplăceri. (Glumeț și #ir.#) $Buruiana$ (sau $iarba, tămâia) dracului$ = tutun. ** (În formule de generalizare extremă, cu sensul de "orice", "oriunde", "fie cine-o fi") $Face și pe dracul.$ * #Expr.# $La dracu-n praznic$ sau $la mama dracului, unde și-a înțărcat dracul copiii, unde și-a spart dracul opincile$ = într-un loc (neprecizat) foarte îndepărtat. ** (În #expr.#) $Al dracului (de...)$ = @a)@ foarte rău, păcătos; @b)@ incomod, dificil; @c)@ foarte, peste măsură de..., grozav; @d)@ energic, descurcăreț, răzbătător. $(Așa) de-al dracului!$ = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! @2.@ #Fig.# Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi. @3.@ Compus: $drac-de-mare$ = pește marin de culoare cenușie-roșiatică, cu corpul și capul comprimate lateral, a cărui primă aripioară dorsală este formată din țepi veninoși $(Trachinus draco).$ - #Lat.# @draco,@ "șarpe, balaur".
                        
                            @Drac@ ≠ înger...
                        
                            @DRAC@ s. @1.@ aghiu...
                        
                            @drac@ s. m., pl. $d...
                        
                            @DRAC ~ci@ $m. (în r...
                        
                            @drac (dr'aci),@ #s....
                        
                            drac- s.m. de proven...
                        
                            @drac@ s. m., pl. $d...
                        
                            @drac@ m. (lat. $drá...
                        
                            @DRAČ@ #v.# @Durrës....
’ ’ No synsets found
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
sifilitică sifilitică No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
merge merge No synsets found 
                            @M'ERGE,@ $merg,$ #vb.# III. #Intranz.# @I. 1.@ A se mișca deplasându-se dintr-un loc în altul; a se deplasa, a umbla. ** (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ** (Despre păsări, avioane etc.) A zbura. ** (#Fam.#; despre mâncăruri și băuturi) A putea fi înghițit ușor; a aluneca pe gât. @2.@ A pleca, a porni, a se duce; a se îndrepta (spre...). * (La imperativ, ca termen de urare sau de îndemn) $Mergi cu bine!$ * #Expr.# $A merge înaintea cuiva$ = a întâmpina pe cineva. $A merge la pieire$ = a acționa necugetat, a-și periclita existența. $A merge (fiecare) în$ (sau $la) treaba lui$ = a-și relua treburile obișnuite, a-și vedea de interesele sale. $A(-i) merge$ (ceva) $(drept) la inimă$ (sau $la suflet)$ = a(-i) plăcea foarte mult. $A merge ață$ = a se duce drept la țintă. $De-i merge$ (sau $să-i meargă) colbul$ (sau $fulgii, peticile, untul)$ = (în legătură cu verbul "a bate" sau cu echivalentele lui; cu valoare adverbială) zdravăn, tare, violent. $A merge pe...$ = (despre vârstă) a se apropia de..., a împlini în curând... $De ce merge$ sau $pe zi$ (ori $pe an) ce merge$ = pe măsură ce trece timpul. ** A urma, a frecventa cursurile unei instituții de învățământ. ** (#Înv.# și #reg.#; despre ființe și lucruri) A intra, a pătrunde. ** #Fig.# A ajunge. $A mers până la a crede că-l poate îndrepta.$ * #Expr.# $A merge prea departe$ = a-și îngădui prea multe, a depăși limitele îngăduite. ** (#Pop.#) A se angaja (într-o slujbă). ** A se înrola. ** (Despre ape curgătoare, $#p. ext.#$ despre lichide) A curge; a se scurge. @3.@ A însoți, a întovărăși, a acompania. * #Expr.# $A merge mână în mână (cu...)$ = a fi în strânsă legătură, a se desfășura concomitent, a se înlănțui. $A merge după$ (cineva) = @a)@ (despre femei) a se mărita; @b)@ a urma sfaturile, povețele cuiva. $A merge în urma$ (sau $pe urmele) cuiva$ = a urmări pe cineva. ** (La unele jocuri, mai ales la cel de cărți) A se angaja, a participa la joc. @II. 1.@ (Despre întinderi de pământ, drumuri etc.) A se întinde până la...; a duce la... @2.@ (Despre știri, evenimente etc.) A ajunge la cunoștința cuiva; a se răspândi; a se propaga, a se generaliza. * #Expr.# $Merge vorba$ = se spune, se vorbește. $Îi merge$ (cuiva) $vestea$ (sau $numele, vorba$ etc.) = se spune despre el că... $Meargă-i numele!$ = să nu se mai audă despre el, să dispară definitiv. @III. 1.@ (Despre acțiuni, evenimente, fenomene etc.) A se desfășura, a evolua, a decurge. ** (Despre aparate, mecanisme etc.) A funcționa. @2.@ (Despre ființe) A o duce, a-i fi (bine sau rău). ** A reuși, a izbuti. @3.@ A înainta, a progresa, a se dezvolta. * #Expr.# (#Impers.#) $De ce$ (sau $pe zi ce) merge$ = pe măsură ce trece timpul; tot mai mult. ** (Despre oameni) A continua, a persevera. @IV. 1.@ (Despre materiale, mai ales despre alimente) A fi necesar, a se consuma, a se întrebuința (într-o anumită cantitate). @2.@ (#Înv.# și #pop.#) A se calcula, a se socoti. @3.@ (#Mat.#; despre numere) A se cuprinde, a intra în alt număr. @##V.## 1.@ A se potrivi, a fi posibil; a se putea, a se accepta, a se admite. * #Expr.# $Așa mai merge$ = așa se potrivește, e bine, îmi convine. $Treacă (și meargă)!$ sau $treacă-meargă!$ = fie! să zicem că se poate! să admitem (ca pe o concesie)! ** A se potrivi, a se armoniza, a se asorta. $Aceste culori merg bine.$ @2.@ (#Jur.#; despre termene, clauze etc.) A intra în vigoare. @3.@ (Despre bani, documente etc.) A fi valabil, a fi în uz, a avea curs. @4.@ (Despre salarii) A reveni (cuiva) în continuare. @VI.@ A umbla îmbrăcat într-un anumit fel; a purta. [#Perf. s.# $mersei,$ #part.# $mers.$ - #Var.#: (#reg.#) @m'ere@ #vb.# III] - #Lat.# @mergere@ "a se scufunda".
                        
                            @A merge@ ≠ a sta, a...
                        
                            @M'ERGE@ vb. @1.@ a ...
                        
                            @M'ERGE@ vb. v. $aju...
                        
                            @m'erge@ vb., ind. p...
                        
                            @A M'ERGE merg@ $int...
                        
                            @m'erge (merg, mers)...
                        
                            merge are 5 litere 4...
                        
                            @merge,@ $merg #v. i...
                        
                            @a m'erge@ vb., ind....
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
cacă cacă No synsets found 
                            @$c'acă@ #sf#$ [#At:...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
plin plin No synsets found 
                            @PLIN, -Ă,@ $plini, -e,$ #adj.#, #s. n.# @I.@ #Adj.# @1.@ (Despre vase, încăperi, recipiente etc.) Care este umplut cu ceva, în care se află ceva până la limită. * #Expr.# $Plin ochi$ = umplut până la limita capacității. $A fi plin de sine$ (sau $de el)$ = a avea o părere foarte bună despre sine, a fi încrezut, îngâmfat. $A-i fi$ (cuiva) $paharul plin,$ se spune despre cineva care a îndurat prea multe necazuri și nu le mai poate suporta. ** (Despre arme de foc) În care au fost introduse cartușe; încărcat. @2.@ Fără goluri; întreg, compact, masiv. ** Întreg, deplin, neștirbit. * $Profesor plin$ = profesor universitar titular, cu toate titlurile și drepturile prevăzute de lege. $Catedră plină$ = catedră care are numărul de ore prevăzut de regulament. @3.@ Care cuprinde, conține, are ceva în cantitate sau în număr mare. ** (Despre ochi) Năpădit, inundat de lacrimi. @4.@ Care este acoperit, încărcat total sau parțial cu ceva. ** Murdar, mânjit, uns (cu ceva). @5.@ (Despre ființe, corpul lor sau părți ale corpului) Cu forme rotunde, durdulii; grăsuț. @6.@ Care are amploare, intensitate; desăvârșit. $Lună plină$ = lună perfect rotundă, aflată în faza ei maximă. $Voce plină$ = voce sonoră, cu volum. * #Expr.# $În plin(ă)...$ = în mijlocul..., în miezul..., în toiul... @II.@ #S. n.# Ceea ce umple un vas, o cavitate, un spațiu etc.; conținut, cuprins. * $Plinul conductei$ = cantitate de fluid care rămâne în permanență într-o conductă de transport. * #Loc. adv.# $Din plin$ = din abundență. * #Loc. adj. și adv.# $În plin$ = în centru, la țintă. * #Loc. prep.# $În plinul...$ = în mijlocul...; $#p. ext.#$ în toiul... * #Expr.# $A-i merge cuiva în plin$ = a-i merge cuiva bine, a avea succes, a reuși, a izbândi. $A da o lovitură$ (sau $a lovi, a nimeri) în plin$ = a nimeri bine ținta vizată, a-și ajunge scopul. $A-i ieși cuiva cu plin(ul)$ = a-i ieși cuiva în cale cu un vas plin (fapt considerat în credința populară ca semn prielnic). $A face plinul$ = a umple cu benzină până la refuz rezervorul unei mașini. - #Lat.# @plenus.@
                        
                            @Plin@ ≠ deșert, gol...
                        
                            @PLIN@ adj. @1.@ înt...
                        
                            @PLIN@ s. v. $conțin...
                        
                            @plin@ adj. m., pl. ...
                        
                            @plin@ s. n., (spați...
                        
                            @PLIN^1@ $n.$ Conțin...
                        
                            @PLIN^2 ~ă (~i, ~e)@...
                        
                            plin de praf
                        
                            plin de nervi,nervos,nervi pe moment,expresie folosita in Ardeal
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
energie energie No synsets found 
                            @ENERG'IE,@ $energii,$ #s. f.# @1.@ Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic în trecerea dintr-o stare în altă stare dată. @2.@ Forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa. ** Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. - Din #fr.# @énergie,@ #lat.# @energia.@
                        
                            @ENERG'IE@ s. @1.@ d...
                        
                            @energ'ie@ s. f., ar...
                        
                            @ENERG'IE ~i@ $f.$ 1...
                        
                            @ENERG'IE@ $#s.f.#$ ...
                        
                            @energ'ie (energ'ii)...
                        
                            @ENERG'IE@ $#s. f.#$...
                        
                            @energ'ie,@ $energii...
                        
                            @*energíe@ f. (vgr. ...
                        
                            @energ'ie@ s. f., ar...
negativ negativ No synsets found 
                            @NEGAT'IV, -Ă,@ $negativi, -e,$ #adj.#, #s. n.# @I.@ #Adj.# @1.@ Care exprimă o negare sau un refuz, care neagă ceva. @2.@ Lipsit de însușiri bune, de calități, rău; care produce rău, care este periculos. @3.@ (Despre numere, mărimi scalare etc.) Care este mai mic decât zero (sau egal cu zero); care se notează în scris cu semnul minus. @4.@ (Despre electricitate, sarcini electrice) Care apare la anodul unui element generator electrochimic. @II.@ #S. n.# Imagine fotografică obținută pe un material (film, hârtie etc.), la care distribuția luminii și a umbrei este inversă în raport cu cea reală; $#p. ext.#$ placă, film sau hârtie fotografică pe care s-a obținut o asemenea imagine. - Din #it.# @negativo,@ #lat.# @negativus,@ #fr.# @negatif,@ #germ.# @negativ.@
                        
                            @Negativ@ ≠ afirmati...
                        
                            @NEGAT'IV@ adj. @1.@...
                        
                            @negat'iv@ adj. m., ...
                        
                            @negat'iv@ s. n., pl...
                        
                            @NEGAT'IV^1@ $n.$ 1)...
                        
                            @NEGAT'IV^2 ~ă (~i,@...
                        
                            @NEGAT'IV, -Ă@ $#adj...
                        
                            @NEGAT'IV, -Ă@ I. $#...
                        
                            negativ...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
drac drac No synsets found 
                            @DRAC,@ $draci,$ #s. m.# @1.@ Ființă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuță. * #Expr.# $A fi dracul gol$ (sau $împielițat)$ sau $a fi drac împielițat$ = @a)@ a fi rău, afurisit; @b)@ a fi isteț, poznaș. $Omul$ (sau $salba, poama) dracului$ sau $om al dracului$ = @a)@ om rău, ticălos; @b)@ om întreprinzător, descurcăreț. $A se teme de ceva ca de dracul$ (sau $ca dracul de tămâie)$ = a se teme foarte tare de ceva. $A se uita la cineva ca la dracul$ = a se uita la cineva cu dușmănie sau cu frică. $E tot un drac$ = e totuna, e același lucru. $A avea$ (sau $a fi cu) draci$ sau $a avea pe dracul în el$ = @a)@ a fi rău dispus, enervat; @b)@ a fi energic, plin de viață, neastâmpărat. $Parcă a intrat dracul în el,$ se zice despre cineva mânios, agitat sau cu o energie inepuizabilă. $A băga$ (pe cineva) $în draci$ (sau $în toți dracii)$ = a intimida, a înfricoșa (pe cineva); a face (pe cineva) să depună toate eforturile (de frică). $Trebuie să fie un drac la mijloc,$ se spune când nu poate fi găsită o explicație logică a unei situații încurcate sau când se bănuiește o cauză ascunsă, greu de găsit. $Și-a băgat$ (sau $și-a amestecat) dracul coada,$ se zice când o situație care părea clară se complică dintr-o dată, capătă o evoluție neașteptată. $A trage pe dracul de coadă$ = a fi foarte sărac, a o duce greu. $A căuta pe dracul$ = a intra singur într-o încurcătură, a-și provoca singur neplăceri. $A da de$ (sau $peste) dracul$ sau $a vedea$ (sau $a-și găsi) pe dracul$ = a o păți. $A căuta pe dracul și a găsi pe tată-său$ = a ajunge într-o situație și mai rea decât aceea anterioară. $A trimite$ (pe cineva) $la dracul$ sau $a da dracului$ = a înjura, a blestema (pe cineva), pomenind de diavol. $A trimite$ (pe cineva) $de la dracul la tată-său$ = a purta (pe cineva) de colo până colo. $A cere pe dracul și pe tată-său$ (sau $cât dracul pe tată-său)$ = a cere (pe ceva) un preț exorbitant. $A face pe dracu-n patru$ sau $a face și pe dracul$ = a face tot posibilul, a încerca toate mijloacele. $A da$ (sau $a lăsa) dracului$ (pe cineva sau ceva) = a abandona, a părăsi (pe cineva sau ceva), a renunța definitiv (la cineva sau la ceva). $A se duce dracului$ = (despre persoane dezagreabile; adesea în imprecații) a se duce fără să se mai întoarcă (și într-un loc neștiut); (despre bunuri materiale) a se pierde, a se irosi. $A se duce la dracul$ = a pleca unde vrea (fără să-i mai știe nimeni de urmă și fără să-i mai dorească revederea). $A-l lua dracul$ (sau $dracii, mama dracului)$ = a muri; a o păți. $La dracul!$ formulă exclamativă de dispreț prin care se exprimă dorința de a renunța la ceva, de a se lepăda de ceva. $Pe dracul!$ = (formulă exclamativă de negație) nimic! $Al dracului!$ sau $ptiu, drace!$ exclamații exprimând uimire, enervare, admirație. $A nu avea nici pe dracul$ = a fi perfect sănătos. $Lucrul dracului$ = lucru dificil, dubios, care creează neplăceri. (Glumeț și #ir.#) $Buruiana$ (sau $iarba, tămâia) dracului$ = tutun. ** (În formule de generalizare extremă, cu sensul de "orice", "oriunde", "fie cine-o fi") $Face și pe dracul.$ * #Expr.# $La dracu-n praznic$ sau $la mama dracului, unde și-a înțărcat dracul copiii, unde și-a spart dracul opincile$ = într-un loc (neprecizat) foarte îndepărtat. ** (În #expr.#) $Al dracului (de...)$ = @a)@ foarte rău, păcătos; @b)@ incomod, dificil; @c)@ foarte, peste măsură de..., grozav; @d)@ energic, descurcăreț, răzbătător. $(Așa) de-al dracului!$ = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! @2.@ #Fig.# Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi. @3.@ Compus: $drac-de-mare$ = pește marin de culoare cenușie-roșiatică, cu corpul și capul comprimate lateral, a cărui primă aripioară dorsală este formată din țepi veninoși $(Trachinus draco).$ - #Lat.# @draco,@ "șarpe, balaur".
                        
                            @Drac@ ≠ înger...
                        
                            @DRAC@ s. @1.@ aghiu...
                        
                            @drac@ s. m., pl. $d...
                        
                            @DRAC ~ci@ $m. (în r...
                        
                            @drac (dr'aci),@ #s....
                        
                            drac- s.m. de proven...
                        
                            @drac@ s. m., pl. $d...
                        
                            @drac@ m. (lat. $drá...
                        
                            @DRAČ@ #v.# @Durrës....
’ ’ No synsets found
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
conserva conserva No synsets found 
                            @CONSERV'A,@ $cons'erv,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A menține un aliment în stare nealterată, efectuând operația de conservare (@2@). @2.@ A păstra, a păzi. ** #Refl.# A se menaja. - Din #fr.# @conserver,@ #lat.# @conservare.@
                        
                            @CONSERV'A@ vb. @1.@...
                        
                            @conserv'a@ vb., ind...
                        
                            @A CONSERV'A cons'er...
                        
                            @A SE CONSERV'A mă c...
                        
                            @CONSERV'A@ $#vb.# I...
                        
                            @CONSERV'A@ $#vb.#$ ...
                        
                            @a (se) conserv'a@ v...
                        
                            @conserv'a@ @(a ~)@ ...
                        
                            @conservà@ v. @1.@ a...
golit golit No synsets found 
                            @GOL'IT@ adj. v. $go...
                        
                            @GOL'IT@ s. v. $desc...
                        
                            @golit, ă,@ $goliți,...
                        
                            @gol'it@ adj. m., pl...
                        
                            @GOL'IT@ #adj.# gol,...
                        
                            @GOL'IT@ #s.# descăr...
                        
                            @$gol'it^1$@ $#sn#$ ...
                        
                            @$gol'it^2, ~ă$@ $#a...
! ! No synsets found
Ia Ia No synsets found 
                            @IA@ #interj.# @1.@ Cuvânt prin care se atrage atenția ascultătorului asupra unui îndemn care i se va adresa; ian! @2.@ Iată! iacă^1! uite! vezi! ian! * #Expr.# $Ia așa$ = numai așa, fără nici o intenție precisă. @3.@ Arată indiferența față de ceea ce urmează. @4.@ Introduce un răspuns. $Unde te duci? - Ia, până la colț.$ #Cf.# #bg.# %ja.%
                        
                            @IA@ interj. v. $pof...
                        
                            @IA@ interj. v. $iat...
                        
                            @ia@ interj....
                        
                            @IA@ $interj.$ 1) $(...
                        
                            @ia@ conj. (reg., în...
                        
                            @-I'A@ $#suf.#$ "a t...
                        
                            @ia@ #interj.# - Ser...
                        
                            @ia, neamule!@ $#exp...
                        
                            @ia@ interj....
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
mă-ta mă-ta No synsets found 
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
mână mână No synsets found 
                            @M'ÂNĂ,@ $mâini,$ #s. f.# @I. 1.@ Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. * #Loc. adj.# $De mână$ = @a)@ făcut cu mâna, lucrat manual; @b)@ (despre unelte, instrumente) acționat manual. * #Loc. adv.# $Pe$ (sau $la) mâna dreaptă$ (sau $stângă)$ = pe partea dreaptă (sau stângă). $Pe sub mână$ = pe ascuns, clandestin. $În mână$ = direct, personal. $Mână-n mână$ = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord. $Peste mână$ = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat). * #Expr.# (#Pop.#) $A bate$ (sau $a da) mâna$ (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate). $A(-și) da mâna (cu cineva)$ = @a)@ a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; @b)@ a se alia, a colabora. $A putea$ (sau $a fi bun) să se ia de mână cu cineva$ = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele. (#Pop.#) $A se ține cu mâinile de burtă$ (sau $de pântece, de inimă) de(-atâta) râs$ = a râde cu mare poftă, în gura mare. $A pune$ (sau $a băga) mâna în foc pentru cineva$ (sau $pentru ceva)$ = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. $A pune$ (sau $a încrucișa) mâinile pe piept$ = a muri. $A se spăla pe mâini$ = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). $A da$ (sau $a lăsa, a pierde) ceva din$ (sau $de la) mână$ = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține. $Cu mâna goală$ = fără a aduce nimic; fără a lua nimic; $#p. ext.#$ fără a-și fi atins scopul, fără nici un rezultat. $A avea$ (sau $a fi la cineva) mâna$ = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile. $A trece$ (sau $a ceda) mâna (cuiva)$ = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor. $(O) mână de ajutor$ = (mai ales în legătură cu verbele "a da", "a cere", "a solicita", "a fi") sprijin, ajutor. $A lega cuiva mâinile (și picioarele)$ sau $a lega$ (sau $a fi legat) de mâini și de picioare$ = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate să acționeze. $A avea$ (sau $a lăsa, a da cuiva) mână liberă$ = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune. $A avea$ (ceva) $pe mână$ = a dispune de ceva. $A pune mâna$ = @a)@ a face, a întreprinde ceva; @b)@ a fura. $A pune mâna pe ceva$ = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite). $A pune mâna pe cineva$ = @a)@ a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; @b)@ a găsi pe cel de care ai nevoie. $A-i pune$ (cuiva) $mâna în piept$ (sau $în gât)$ = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere. $A pune$ (cuiva) $mâna în cap$ = a lua (pe cineva) la bătaie. $A-i pune Dumnezeu$ (cuiva) $mâna în cap$ = a avea noroc, a-i merge totul din plin. $A-i lua$ (cuiva) $boala$ (sau $durerea) cu mâna$ = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât. $Cu mâinile încrucișate$ (sau $în sân, în buzunar)$ = inactiv. $A pune mână de la mână$ = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă. $A avea mână ușoară$ sau $a fi ușor de mână$ = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic). $A fi greu de mână$ = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic). $A avea mână bună$ sau $a fi bun de mână$ = @a)@ a fi îndemânatic, priceput; @b)@ a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă. $A-și face mână bună la$ (sau $pe lângă) cineva$ = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva. $A lua cu o mână și a da cu alta$ (sau $cu zece)$ = a cheltui mult, a fi risipitor. $A fi mână largă$ = a fi darnic, generos. (#Fam.#) $A fi mână spartă$ = a fi risipitor. $A avea$ (sau $a fi) mână strânsă$ = a fi econom; a fi zgârcit, meschin. $A-i da cuiva mâna$ (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva). $Una la mână,$ se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. $A fi mâna dreaptă a cuiva$ = a fi omul de încredere al cuiva. $A cere mâna cuiva$ = a cere în căsătorie. $Sărut mâna$ (sau $mâinile),$ formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. $Cu mâna lui$ (sau $mea, ta$ etc.) sau $cu mâinile lor$ (ori $noastre, voastre$ etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui. $A scoate castanele$ (sau $cărbunii) din foc cu mâna altuia$ = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante. $Cu amândouă mâinile$ = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima. (#Fam.#) $A avea$ (sau $a fi cu) mână lungă$ = a fi hoț, pungaș. $(A fi om) cu dare de mână$ = (a fi om) înstărit, bogat. (#Pop.#) $A da din mâini (și din picioare)$ = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala. $A avea mâna curată$ (sau $mâinile curate)$ = a fi cinstit. $A primi$ (sau $a lua) în mână$ = a primi o sumă netă. $A duce de mână$ (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput). $De la mână până la gură$ = foarte repede, în timp foarte scurt. $Cu mâinile la piept$ sau $cu căciula în mână$ = într-o atitudine umilă; supus, smerit. $Cu mâna pe inimă$ (sau $pe cuget)$ = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat. $A ajunge pe mâini bune$ = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent. $A-și lua mâinile de pe cineva$ = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva. $Din mână în mână$ = de la unul la altul, de la om la om. $A da mâna cu moartea$ = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav. $A da pe mâna justiției$ = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare. $A fi$ (sau $a cădea, a încăpea$ etc.) $la$ (sau $pe) mâna cuiva$ = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva. $A avea pe cineva sub mână$ = a avea pe cineva sub control, în subordine. $(A fi) mână de fier$ sau $mână forte$ = (a fi) om energic, autoritar. $Politică de mână forte$ = politică dictatorială, tiranică, abuzivă. * Compus: $mâna-Maicii-Domnului$ = mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructele mici $(Anastatica hierochuntica).$ ** Persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni). * $Mână de lucru$ = muncitor. $Mână moartă$ = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în ##cont.## @2.@ Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. * (Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin #prep.# "de", indică proporții foarte mici) $O mână de om.$ (Urmat de un substantiv la #pl.#, indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel) $O mână de oameni.$ @3.@ (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie, treaptă, rang, clasă; calitate. * #Loc. adj.# (#Pop.#) $De toată mâna$ = de toate felurile, de toate categoriile. @II.@ Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca întrebuințare, cu mâna (@I 1@) sau care se apucă, se manevrează cu mâna. * $Mână curentă$ = balustradă. - #Lat.# @manus.@
                        
                            @MÂNĂ@ s. @1.@ $(ANA...
                        
                            @MÂNĂ@ s. v. $calita...
                        
                            @mână@ s. f., g.-d. ...
                        
                            @MÂNĂ mâini@ $f.$ 1)...
                        
                            MÂNĂ?, mân, vb. I. T...
                        
                            @MÂNĂ@ aripă, cange,...
                        
                            @m'ână@ s. f., g.-d....
                        
                            @m'ână@ #s. f.#, #g....
                        
                            @mână@ f. @1.@ parte...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
invita invita No synsets found 
                            @INVIT'A,@ $inv'it,$ #vb.# I. #Tranz.# A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. ** A soma. $Te invit să ieși.$ - Din #fr.# @inviter,@ #lat.# @invitare.@
                        
                            @INVIT'A@ vb. @1.@ v...
                        
                            @invit'a@ vb., ind. ...
                        
                            @A INVIT'A inv'it@ $...
                        
                            @INVIT'A@ $#vb.# I. ...
                        
                            @INVIT'A@ $#vb.# #tr...
                        
                            @a invit'a@ vb., ind...
                        
                            @invit'a@ @(a ~)@ #v...
                        
                            @invità@ v. @1.@ a p...
                        
                            @INVIT'A,@ $inv'it,$...
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
restaurant restaurant No synsets found 
                            @RESTAUR'ANT,@ $restaurante,$ #s. n.# Unitate de alimentație publică care prepară în bucătărie proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli de mese special amenajate; local în care se află o astfel de unitate. [#Pr.#: $-sta-u-$] - Din #fr.# @restaurant.@
                        
                            @RESTAUR'ANT@ s. loc...
                        
                            @restaur'ant@ s. n. ...
                        
                            @RESTAUR'ANT ~e@ $n....
                        
                            @RESTAUR'ANT@ $#s.n....
                        
                            @restaur'ant@ #s. n....
                        
                            @RESTAUR'ANT@ $#s. n...
                        
                            @restaur'ant@ s. n. ...
                        
                            @*restauránt, -ă@ ad...
                        
                            @restaurant@ n. loca...
Curvetele Curvetele No synsets found
; ; No synsets found
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
cină cină No synsets found 
                            @C'INĂ,@ $cine,$ #s. f.# Masă de seară; mâncare pregătită pentru această masă - #Lat.# @cena.@
                        
                            @c'ină@ s. f., g.-d....
                        
                            @C'INĂ ~e@ $f.$ 1) M...
                        
                            @c'ină (c'ine),@ #s....
                        
                            @CÍNĂ@ (#lat.# $cena...
                        
                            @cínă@ f., pl. $e$ (...
                        
                            @c'ină@ s. f., g.-d....
                        
                            @c'ină@ #s. f.#, #g....
                        
                            @cină@ f. mâncare sa...
                        
                            @C'INĂ,@ $cine,$ #s....
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
gratis gratis No synsets found 
                            @GR'ATIS@ #adv.# Fără plată, fără bani, în mod gratuit. * $Pe gratis$ = @a)@ fără plată; @b)@ $#fig.#$ fără motiv, în mod nejustificat. - Din #fr.# @gratis,@ #lat.# @gratis.@
                        
                            @GR'ATIS@ adv. degea...
                        
                            @gr'atis@ adv....
                        
                            @GR'ATIS@ $adv.$ În ...
                        
                            @GRATIS@ adv. FĂ?rĂ?...
                        
                            @GR'ATIS@ $adj.invar...
                        
                            @GR'ATIS@ $#adv.#$ f...
                        
                            @*grátis@ adv. (lat....
                        
                            @gr'atis@ adv....
                        
                            @!gr'atis@ #adj.# #i...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
prim prim No synsets found 
                            @PRIM^1,@ $primuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Garnitură din blană (neagră, de miel) aplicată pe marginea căciulilor, a pieptarelor, a hainelor. - Din #magh.# @prém.@
                        
                            @PRIM^2, -Ă,@ $primi, -e,$ #num. ord.# (Adesea cu valoare de adjectiv) @1.@ Cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află la început, în fruntea unei serii; întâi, dintâi. * $Prima tinerețe$ = întâia perioadă a tinereții, care urmează imediat copilăriei. $Primă audiție$ = executare a unei bucăți pentru prima oară în fața publicului. $Prim ajutor$ = ajutor medical imediat, care se dă unui bolnav sau unui accidentat la fața locului. $Materie primă$ = material destinat prelucrării în vederea fabricării unui produs finit. * #Loc. adv.# $În primul rând$ (sau $loc)$ = înainte de toate. ** (Cu valoare adverbială, la #f.#; #fam.#) Mai întâi; primo. @2.@ Care este înaintea tuturor în privința însemnătății, a rangului, a calităților; important, principal. * $Prim amorez$ = actor care interpretează rolul de tânăr îndrăgostit; june prim. * #Loc. adj.# $De prim(ul) rang$ = de calitate superioară; excelent. ** (Ca element de compunere, precedând un termen care indică o funcție sau un grad ierarhic) Pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. $Prim-solist.$ * $Prim-ministru$ = șeful executivului; premier. ** (Despre instrumente, voci, instrumentiști) Care execută melodia principală, dominantă. @3.@ (În sintagma) $Număr prim$ = număr divizibil numai cu unitatea sau cu el însuși. - Din #lat.# @primus.@
                        
                            @Prim@ ≠ ultim...
                        
                            @PRIM@ num., adj. @1...
                        
                            @PRIM@ s. (reg.) pri...
                        
                            @prim@ (garnitură de...
                        
                            @prim@ num. m., pl. ...
                        
                            @PRIM ~ă@ (@~i,@ @~e...
                        
                            @PRIM, -Ă@ $#adj.#, ...
                        
                            prim ministrul......este corect
fel fel No synsets found 
                            @FEL,@ $feluri,$ #s. n.# @1.@ Posibilitate de a fi, de a acționa etc. @2.@ Soi, varietate, gen, mod, sort (dintr-un produs). * #Loc. adj.# $Fel de fel$ sau $de tot felul$ = diferit, variat, felurit. * #Loc. adv.# $Nici un fel de...$ = deloc. $La fel$ = deopotrivă, asemenea, egal, întocmai, aidoma. * #Expr.# $De felul meu$ (sau $tău, său$ etc.) = @a)@ din fire, ca temperament; @b)@ din punctul de vedere al originii, al provenienței; @c)@ de profesiune, de meserie. $De fel din...$ = de neam, de origine, de loc, originar din... $În felul cuiva$ = într-un mod propriu cuiva. $Un fel de...$ = un lucru asemănător cu..., ceva care vrea să fie sau să pară... $A face felul$ (cuiva) = @a)@ a omorî, a distruge (pe cineva); @b)@ a cauza (cuiva) un rău; @c)@ (#pop.# și #fam.#) a dezvirgina. ** (#Reg.#) Chef, poftă. @3.@ Obicei, datină, tradiție. @4.@ Sortiment de mâncare sau de băutură. - Din #magh.# @féle.@
                        
                            @FEL@ s. @1.@ v. $mo...
                        
                            @fel@ s. n., pl. $f'...
                        
                            @FEL ~uri@ $n.$ 1) F...
                        
                            fel de mancare de or...
                        
                            @fel (f'eluri),@ #s....
                        
                            fel de mancare prepa...
                        
                            @fel@ n., pl. $urĭ$ ...
                        
                            @fel@ s. n., pl. $f'...
                        
                            @fel@ #s. n.#, #pl.#...
o o No synsets found 
                            @O^1@ #s. m.# #invar.# A optsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală cu deschidere (@4@) mijlocie, rotunjită (@2@), din seria posterioară).
                        
                            @O^2@ #interj.# @1.@ Exclamație (emfatică) folosită în invocații și în apostrofe. @2.@ Exclamație care exprimă diverse stări emotive: mirare, admirație, mulțumire, dorință, mâhnire etc. @3.@ Exclamație care precedă și întărește o afirmație, o constatare. - Onomatopee.
                        
                            @O^3@ #art. nehot.# #V.# @un.@
                        
                            @O^4@ #num. card.# #V.# @unu.@
                        
                            @O^5@ #adj. nehot.# #V.# @un.@
                        
                            @O@ interj. v. $of.$...
                        
                            @O, o@ s. m. invar....
                        
                            @o@ interj....
                        
                            @O@ $interj.$ 1) ($s...
                        
                            o existenta fara ide...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
servi servi No synsets found 
                            @SERV'I,@ $servesc,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A îndeplini anumite funcții, însărcinări, datorii față de cineva; a sluji. ** #Intranz.# A face serviciu, a funcționa ca... ** #Intranz.# A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji. ** A lucra în interesul, în slujba cuiva; a susține, a sprijini. $Îmi servesc prietenii.$ ** A fi de folos, util cuiva. $Cu ce te pot servi?$ @2.@ #Intranz.# (Despre lucruri) A folosi la..., a fi utilizat ca..., a avea rolul de... ** #Refl.# (Despre oameni) A se folosi, a face uz de... @3.@ #Tranz.# A pune, a aduce la masă mâncare, băutură etc. ** A prezenta cuiva o mâncare ca să ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da să mănânce. ** #Refl.# A lua să mănânce sau să bea. $Se servi cu câteva bomboane.$ ** #Fig.# A da, a transmite. $Încearcă să-i servească ultimele noutăți.$ ** (Despre vânzători, funcționari etc.) A oferi solicitanților cele cerute; a executa o comandă. ** A asigura o prestare de serviciu; a deservi. $Ascensorul servește etajele de sus.$ @4.@ #Tranz.# (La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți) A pune mingea sau cărțile în joc. ** A plăti, a furniza. $A servi o rentă.$ - Din #fr.# @servir.@
                        
                            @SERV'I@ vb. @1.@ v....
                        
                            @SERV'I@ vb. v. $com...
                        
                            @serv'i@ vb., ind. p...
                        
                            @A SERV'I ~'esc 1.@ ...
                        
                            @A SE SERV'I mă ~'es...
                        
                            @SERV'I@ $#vb.# IV.$...
                        
                            @SERV'I@ $#vb.#$ I. ...
                        
                            @servi,@ $servesc #v...
                        
                            @a (se) serv'i@ vb.,...
un un No synsets found 
                            @UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
                        
                            @un@ adj. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ art. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ num. m. cu valo...
                        
                            @UN o@ (@niște@) $ar...
                        
                             un fenomen specific...
                        
                            un cuvant medical......
                        
                            un penis mai mic...
                        
                            un coate goale, ce s...
                        
                            un tip de culoare;sa...
ciorbă ciorbă No synsets found 
                            @CI'ORBĂ,@ $ciorbe,$ #s. f.# Fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea și cu carne. * #Expr.# $A se amesteca în ciorba cuiva$ (sau $a altuia)$ = a se amesteca (nedorit) în afacerile, în treburile altuia. $A pune$ (sau $a băga$ etc.) $pe toți într-o ciorbă$ = a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seamă de valoarea, situația etc. lor deosebită. - Din #tc.# @çorba.@
                        
                            @CI'ORBĂ@ s. (reg.) ...
                        
                            @ci'orbă@ s. f., g.-...
                        
                            @CI'ORBĂ ~e@ $f.$ Fe...
                        
                            @ci'orbă (ci'orbe),@...
                        
                            @ciorbă,@ $ciorbe #s...
                        
                            @cĭórbă@ f., pl. $e$...
                        
                            @ci'orbă@ s. f., g.-...
                        
                            @ci'orbă@ #s. f.#, #...
                        
                            @ciorbă@ f. zeamă gă...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
spermă spermă No synsets found 
                            @SP'ERMĂ,@ $sperme,$ #s. f.# Substanță lichidă cu compoziție complexă, secretată de glandele sexuale masculine, care conține ca elemente esențiale spermatozoizii. - Din #fr.# @sperme.@
                        
                            @SP'ERMĂ@ s. $(BIOL....
                        
                            @sp'ermă@ s. f., g.-...
                        
                            @SP'ERMĂ ~e@ $f.$ Se...
                        
                            @SP'ERMĂ@ $#s.f.#$ S...
                        
                            @SP'ERMĂ@ $#s. f.#$ ...
                        
                            @SPERMĂ@ albuș, caim...
                        
                            SPÉRMĂ, sperme, s. f...
                        
                            @sp'ermă@ s. f., g.-...
                        
                            @sp'ermă@ #s. f.#, #...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
al al No synsets found 
                            @AL, A,@ $ai, ale,$ #art.# @1.@ (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) $Carte a elevului.$ @2.@ (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu "al doilea") $Clasa a zecea.$ - #Lat.# @illum, illam.@
                        
                            @al@ art. m., pl. $a...
                        
                            @AL a (ai, ale)@ $ar...
                        
                            @al@ (#f.# @a,@ #pl....
                        
                            @al@ #adj.# și #pron...
                        
                            AL;A;AI;ALE

Cum este corect ?
"GHIDUL DE COMPORTARE A ELEVULUI IN DIVERSE SITUATII..." Sau "GHIDUL DE COMPORTARE AL ELEVULUI..."
(As dori explicatii de la specialisti)
                        
                            @-'AL@ $#suf.#$ "cal...
                        
                            @AL,@ simbol chimic ...
                        
                            @AL, A,@ $ai, ale,$ ...
                        
                            @al@ art. m. care ar...
doi doi No synsets found 
                            @DOI, D'OUĂ@ #num. card.# Număr având în numărătoare locul între unu și trei și indicat matematic prin cifrele 2 și II. * (Adjectival) $Vine cu doi prieteni.$ * #Loc. adv.# $În$ (sau $din) două vorbe$ (sau $cuvinte)$ = pe scurt, fără multă vorbă. $La doi pași$ = aproape. * #Expr.# (#Fam.#) $(A spune) două vorbe și-un cuvânt$ = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte. (#Fam.#) $În doi timpi și trei mișcări$ = foarte repede, imediat. * (Cu valoare de #num. ord.#) $Tomul doi.$ * (Intră în componența #num.# adverbial) $A venit de două ori.$ * (Intră în componența #num.# distributiv) $Plecau câte doi.$ * (Substantivat) $Trei de doi.$ * #Loc. adv.# $În$ (sau $pe din) două$ = în două bucăți, în două părți (egale). $În$ (sau $pe din) două cu...$ = amestecat (în părți egale) cu altceva. $Una-două$ = întruna, mereu, continuu. $Cu una, cu două$ = (în construcții negative) cu ușurință, repede. $Nici una, nici două$ = pe neașteptate; imediat. $Din două una$ sau $una din două$ = ori una, ori alta; ori..., ori... * #Expr.# $Una și cu una fac două$ = fără vorbă multă; scurt, limpede. $A nu vorbi$ sau $a nu zice (nici) două$ = a nu scoate o vorbă; a tăcea. ** (Adjectival) $Vreo doi$ = câțiva. ** (Substantivat) Cifră care indică numărul definit mai sus. $A scris un doi pe tablă.$ - #Lat.# @*dui, duae.@
                        
                            @doi@ num. m., f. $d...
                        
                            @DOI^1@ $m.$ 1) Numă...
                        
                            @DOI^2 d'ouă@ $num. ...
                        
                            @d'oi (-'ouă),@ #num...
                        
                            Doi uameni fin in procesul de inmultire
                        
                            @doi@ num. card. m.,...
                        
                            @doĭ@ (m.) @dóŭă@ (f...
                        
                            @doi@ #num.# #m.#, #...
                        
                            @doi@ num. numărul î...
fel fel No synsets found 
                            @FEL,@ $feluri,$ #s. n.# @1.@ Posibilitate de a fi, de a acționa etc. @2.@ Soi, varietate, gen, mod, sort (dintr-un produs). * #Loc. adj.# $Fel de fel$ sau $de tot felul$ = diferit, variat, felurit. * #Loc. adv.# $Nici un fel de...$ = deloc. $La fel$ = deopotrivă, asemenea, egal, întocmai, aidoma. * #Expr.# $De felul meu$ (sau $tău, său$ etc.) = @a)@ din fire, ca temperament; @b)@ din punctul de vedere al originii, al provenienței; @c)@ de profesiune, de meserie. $De fel din...$ = de neam, de origine, de loc, originar din... $În felul cuiva$ = într-un mod propriu cuiva. $Un fel de...$ = un lucru asemănător cu..., ceva care vrea să fie sau să pară... $A face felul$ (cuiva) = @a)@ a omorî, a distruge (pe cineva); @b)@ a cauza (cuiva) un rău; @c)@ (#pop.# și #fam.#) a dezvirgina. ** (#Reg.#) Chef, poftă. @3.@ Obicei, datină, tradiție. @4.@ Sortiment de mâncare sau de băutură. - Din #magh.# @féle.@
                        
                            @FEL@ s. @1.@ v. $mo...
                        
                            @fel@ s. n., pl. $f'...
                        
                            @FEL ~uri@ $n.$ 1) F...
                        
                            fel de mancare de or...
                        
                            @fel (f'eluri),@ #s....
                        
                            fel de mancare prepa...
                        
                            @fel@ n., pl. $urĭ$ ...
                        
                            @fel@ s. n., pl. $f'...
                        
                            @fel@ #s. n.#, #pl.#...
fripturică fripturică No synsets found 
                            @FRIPTUR'ICĂ,@ $fripturici,$ #s. f.# Diminutiv al lui $friptură.$ - @Friptură@ + #suf.# $-ică.$
                        
                            @friptur'ică@ s. f.,...
                        
                            @friptur'ică@ s. f.,...
                        
                            @friptur'ică@ #s. f....
                        
                            @FRIPTUR'ICĂ,@ $frip...
                        
                            @FRIPTUR'ICĂ,@ $frip...
                        
                            @$friptur'ică@ #sf#$...
                        
                            @friptur'ică@ #s.# #...
                        
                            @FRIPTUR'ICĂ@ $#sf.#...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
pulici pulici No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
desert desert No synsets found 
                            @DES'ERT,@ $deserturi,$ #s. n.# Fel de mâncare, de obicei dulciuri, fructe, brânzeturi etc., care se servește la sfârșitul mesei; timpul când se servește această mâncare. - Din #fr.# @dessert.@
                        
                            @des'ert@ s. n., pl....
                        
                            @DES'ERT ~uri@ $n.$ ...
                        
                            @DES'ERT@ $#s.n.#$ F...
                        
                            @DES'ERT@ $#s. n.#$ ...
                        
                            @*desért@ n., pl. $u...
                        
                            @des'ert@ s. n., pl....
                        
                            @des'ert@ #s. n.#, #...
                        
                            @desert@ n. @1.@ ult...
                        
                            @DES'ERT,@ $desertur...
căca căca No synsets found 
                            @CĂC'A@ vb. v. $defe...
                        
                            @CĂC'A,@ $cac,$ #vb....
                        
                            @căc'a (cac, căc'at)...
                        
                            @căca,@ $cac (#pop.#...
                        
                            @*căca (a ~)@ #vb.#,...
                        
                            căcá (các, át), #vb....
                        
                            @CĂC'A,@ $cac,$ #vb....
                        
                            @căc'a@ #vb.# #v.# D...
                        
                            @$căc'a$@
[#At:# LM ...
                        
                            @căc'a@ (#ar.# $cac$...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
prune prune No synsets found
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
iar iar No synsets found 
                            @IAR@ #adv.#, #conj.# @I.@ #Adv.# @1.@ Încă o dată, din nou; iarăși. @2.@ De asemenea, la fel. @II.@ #Conj.# @1.@ (Adversativ) Dar, însă. @2.@ (Copulativ) Și. [#Var.#: @i'ară@ #adv.#, #conj.#] - #Et. nec.#
                        
                            @IAR@ adv. @1.@ iară...
                        
                            @iar / i'ară@ adv., ...
                        
                            @IAR^1@ $adv.$ 1) $(...
                        
                            @IAR^2@ $conj. (expr...
                        
                            @iar,@ $iare,$ s.n. ...
                        
                            @i'ar@ #adv.# - @1.@...
                        
                            @iar/i'ară@ adv., co...
                        
                            @ĭar@ și (vechĭ) @ĭá...
                        
                            @iar@ #adv.#, #conjc...
băutură băutură No synsets found 
                            @BĂUT'URĂ,@ $băuturi,$ #s. f.# @1.@ Orice lichid de astâmpărat setea. ** Lichid alcoolic potabil. @2.@ Consum de mari cantități de lichide alcoolice. * #Expr.# $A (nu) ține la băutură$ = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice. [#Pr.#: $bă-u-.$ - #Var.#: (#reg.#) @beut'ură@ #s. f.#] - #Lat.# @*bibitura.@
                        
                            @BĂUT'URĂ@ s. @1.@ l...
                        
                            @BĂUT'URĂ@ s. v. $be...
                        
                            @băut'ură@ s. f., g....
                        
                            @BĂUT'URĂ ~i@ $f.$ 1...
                        
                            Băutură alcoolică de...
                        
                            băutură tare și putu...
                        
                            1) Băutură fermentat...
                        
                            @BĂUT'URĂ,@ $băuturi...
                        
                            @băutúră@ f., pl. $ĭ...
ceva ceva No synsets found 
                            @CEV'A@ #pron. nehot.#, #adj. nehot.#, #adv.# @I.@ #Pron. nehot.# @1.@ Un lucru oarecare; oarece. * #Expr.# $A fi$ (sau $a ajunge$ etc.) $ceva de speriat,$ se spune despre cineva sau despre ceva care iese din comun (în bine sau în rău), care provoacă uimire, spaimă etc. $Așa ceva$ = un lucru ca acesta. $E ceva de el$ (sau $de capul lui)$ = are (unele) calități. @2.@ Un lucru (cât de) mic, o cantitate, o parte (cât de) neînsemnată, (cât de) puțin. $Să fac și eu ceva cât stau aici.$ @3.@ Lucru important, valoros, mult. @II.@ #Adj. nehot.# @1.@ Oarecare, oarecât, câtva. @2.@ (#Fam.#) Foarte bun, foarte frumos. * #Expr.# $Mai ceva$ = mai de seamă, mai frumos, mai bun sau mai rău, mai urât etc. @III.@ #Adv.# Întrucâtva, puțin, cât mai (sau cât de) puțin. ** (Repetat) Cât de cât, măcar, (foarte) puțin. - @Ce@ + @va.@
                        
                            @CEV'A@ pron., adj.,...
                        
                            @cev'a@ pr. invar., ...
                        
                            @CEV'A^1@ $adv.$ Puț...
                        
                            @CEV'A^2@ $adj.$ Car...
                        
                            @CEV'A^3@ $pron. neh...
                        
                            ceva...
                        
                            ceva ce iese din anu...
                        
                            ceva cool...
                        
                            ceva in care bagi pu...
frumos frumos No synsets found 
                            @FRUM'OS, -O'ASĂ,@ $frumoși, -oase,$ #adj.#, #adv.#, #s. n.# @I.@ #Adj.# @1.@ (Adesea substantivat; despre ființe și părți ale lor, despre lucruri din natură, obiecte, opere de artă etc.) Care place pentru armonia liniilor, mișcărilor, culorilor etc.; care are valoare estetică; estetic. * $Arte frumoase$ = pictură, sculptură, gravură (în trecut și arhitectură, poezie, muzică, dans) ** (Substantivat, #f.# #pl.# #art.#) Ielele. @2.@ Care place, care trezește admirația din punct de vedere moral. * #Expr.# (Substantivat) $A lua$ (pe cineva) $cu frumosul$ = a trata (pe cineva) blajin, cu menajamente. @3.@ (Despre timp) Senin, calm (din punctul de vedere al stării atmosferice). @4.@ (Despre lucruri sau fapte) Important, considerabil, remarcabil. @II.@ #Adv.# @1.@ În mod plăcut, armonios, estetic. @2.@ Potrivit, bine; așa cum se cuvine. * #Expr.# $A sta$ (sau $a ședea) frumos$ = (despre obiecte de îmbrăcăminte) a i se potrivi (cuiva), a-i veni bine; (despre purtări) a fi așa cum trebuie, cum se cere. $A face frumos$ = (despre câini) a sta sluj. $A fi frumos$ (din partea cuiva) = a se cuveni, a fi cuviincios; a fi lăudabil. @III.@ #S. n.# Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă, a fenomenelor și a obiectelor naturii etc. și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor, îmbinarea specifică a culorilor, armonia sunetelor etc. - #Lat.# @formosus.@
                        
                            @Frumos@ ≠ hidos, ne...
                        
                            @FRUM'OS@ adj. @1.@ ...
                        
                            @frum'os@ adj. m., s...
                        
                            @frum'os@ s. n....
                        
                            @FRUM'OS^1@ $adv.$ 1...
                        
                            @FRUM'OS^2@ $n.$ Îns...
                        
                            @FRUM'OS^3 frumo'asă...
                        
                            frumos,haios, simpat...
                        
                            frumos, interesant d...
roșu roșu No synsets found 
                            @R'OȘU, -IE,@ $roșii,$ #adj.#, #subst.# @I.@ #Adj.# @1.@ De culoarea sângelui. * $Ouă roșii$ = ouă vopsite (cu roșu sau, $#p. gener.#,$ cu altă culoare), tradiționale la creștini de Paști. $Pământ roșu$ = pământ de culoare roșiatică (întâlnit mai ales în ținuturile mediteraneene). @2.@ Roșcat, roșcovan, arămiu. @3.@ De culoare rumenă aprinsă. ** Îmbujorat la față. ** (Despre ochi) Injectat, congestionat. @4.@ (Despre metale) Înroșit în foc; incandescent. * $Fier roșu$ = bucată de fier incandescent cu care se însemnează animalele (odinioară și sclavii, ocnașii etc.). @II.@ #Adj.# #Fig.# Comunist. * $Gărzile roșii$ = detașamente de muncitori, organizate în Rusia în timpul Revoluției din 1917. @III.@ #S. n.# @1.@ Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, situată în marginea acestuia dinspre lungimile de undă mari; culoarea sângelui. ** #Loc. adv.# $Până la roșu$ = (despre metale) până la starea de incandescență. * #Expr.# $A vedea$ (sau $a i se face$ cuiva) $roșu (înaintea ochilor)$ = a se înfuria, a se enerva foarte tare. ** (#Concr.#) Vopsea roșie. * (#Chim.#) $Roșu de Congo$ = colorant organic de sinteză, care se prezintă ca o pulbere roșie (@I 1@), foarte ușor solubilă în apă, folosit în vopsitorie și ca indicator în chimia analitică. @2.@ Fard de culoare roșie (@I 1@) pentru obraz și buze; ruj. @3.@ Țesătură, panglică, broderie de culoare roșie (@I 1@). @4.@ Culoarea uneia dintre cărțile de joc, în formă de inimă roșie (@I 1@). @IV.@ #S. m.# @1.@ Adept al comunismului. ** Poreclă dată de adversari membrilor aripii radicale a partidului liberal din România din a doua jumătate a secolului XIX. @2.@ (#Înv.#; la #pl.#) Corp de trupă de călăreți sau de pedestrași în vechea armată a Moldovei, compus din boierii de țară (cu uniformă de culoare roșie); (și la #sg.#) ostaș din acest corp de trupă. @##V.##@ #S. f.# Pătlăgică roșie, #v.# $pătlăgică.$ @VI.@ #S. f.# (În sintagmele) $Roșie daneză$ = rasă de taurine obținută în Danemarca și crescută pentru producția de lapte. $Roșie de stepă$ = rasă de taurine bună producătoare de lapte, adaptată la condițiile de stepă. [#Var.#: (#reg.#) @roș, -ă@ #adj.#, #s. n.#] - #Lat.# @roseus.@
                        
                            @R'OȘU@ adj., s. @1....
                        
                            @R'OȘU@ s. v. $curte...
                        
                            @r'oșu@ adj. m., f. ...
                        
                            @r'oșu@ (persoană) s...
                        
                            @r'oșu@ (culoare, fa...
                        
                            @R'OȘU^1@ $n.$ 1) A ...
                        
                            @R'OȘU^2 ~ie (~ii)@ ...
                        
                            @r'oșu (r'oșie),@ #a...
                        
                            @r'oșu@ adj. m., f. ...
- - No synsets found 
                            - Pronunțat: @$-bi-a...
                        
                            - Variantă: capod (A...
                        
                            - Variantă: canavață...
                        
                            - Variantă: (regiona...
                        
                            - Variante: @ceála@ ...
                        
                            -■ @Scris@ și: @$kir...
                        
                            - Variantă: eiumbtT ...
                        
                            - Variante: șocolată...
                        
                            -2. #Fig.# (Despre s...
                        
                            - Pronunțat monosila...
suc suc No synsets found 
                            @SUC,@ $sucuri,$ #s. n.# @1.@ Lichid conținut în substanțele vegetale, în special în fructe, de unde poate fi extras prin presare sau stoarcere; zeamă. ** Lichid care circulă prin tuburile capilare ale plantelor. ** Băutură răcoritoare special preparată din sucul (@1@) unor fructe sau din substanțe sintetice. @2.@ Lichid secretat sau conținut în corpurile animalelor și îndeplinind diverse funcții. * $Sucuri digestive$ = lichide de compoziție chimică diferită, secretate de tubul digestiv și anexele sale, sub influența cărora se face digestia alimentelor. @3.@ (#Reg.#) Usuc. - Din #fr.# @suc,@ #lat.# @sucus.@
                        
                            @SUC@ s. @1.@ zeamă....
                        
                            @SUC@ s. v. $latex, ...
                        
                            @suc@ s. n., pl. $s'...
                        
                            @SUC ~uri@ $n.$ 1) L...
                        
                            @suc!@ interj. (reg....
                        
                            Suc care a inceput s...
                        
                            @SUC@ $#s.n.#$ @1.@ ...
                        
                            @SUC@ $#s. n.#$ 1. l...
                        
                            @suc (-curi),@ #s. n...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
ciclu ciclu No synsets found 
                            @C'ICLU,@ $cicluri,$ #s. n.# @1.@ Succesiune de fenomene, stări, operații, manifestări etc. care se realizează într-un anumit interval de timp și care epuizează, în ansamblul lor, evoluția unui anumit proces (repetabil): totalitatea fenomenelor, faptelor, acțiunilor etc. legate între ele. * $Ciclu anual$ = perioadă de un an în care pământul face o rotație completă în jurul soarelui. $Ciclu solar$ = perioadă de 28 de ani după expirarea căreia datele diferitelor zile ale anului cad în aceleași zile din săptămână. $Ciclu de conferințe$ (sau $de lecții$ etc.) = serie de conferințe (sau de lecții etc.) care tratează diverse aspecte ale unui subiect unitar. ** (Și în sintagma $ciclu menstrual)$ Menstruație, ** Durata unui ciclu (@1@). ** Diagramă care reprezintă un ciclu (@1@). ** Grup de producții (literare, muzicale) care au o temă comună. @2.@ Lanț închis de atomi din molecula unei substanțe. @3.@ Valorile succesive pe care le capătă o mărime periodică în cursul unei perioade date. @4.@ (#Fiz.#) ieșit din uz la noi; în construcția) $Cicli pe secundă$ = hertzi. - Din #fr.# @cycle,@ #lat.# @cyclus.@
                        
                            @C'ICLU@ s. @1.@ $(A...
                        
                            @c'iclu@ s. n. (sil....
                        
                            @C'ICLU ~ri@ $n.$ 1)...
                        
                            @C'ICLU@ $#s.n.#$ @1...
                        
                            @c'iclu (cicluri),@ ...
                        
                            @C'ICLU^1@ $#s. n.#$...
                        
                            @-CICLU^2@ $#elem.#$...
                        
                            ciclu = famaile cand ajung la maturitate se dezvolta le cresc sanii au par pe picioare sub brat si la "pasarica" si de acolo le vine sange si pot face copii cand se apropie dezbracate de un barbat dezbracat si fac sex
                        
                            @ciclu@ ($engl.= @cy...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
apoi apoi No synsets found 
                            @AP'OI@ #adv.# @1.@ După aceea, pe urmă. $A venit apoi la mine.$ ** (Cu valoare de conjuncție) Atunci, în cazul acesta, dacă e așa, așa fiind. $Dacă e adevărat, apoi ai dreptate.$ @2.@ (De obicei precedat de conjuncții; adesea cu valoare de conjuncție) Pe lângă asta, și încă, unde mai pui că; dar; altminteri. $Și-apoi era război pe vremea aceea.$ [#Var.#: (#pop.#) @păi, poi@ #adv.#] - #Lat.# @ad-post.@
                        
                            @Apoi@ ≠ întâi...
                        
                            @AP'OI@ adv. v. $atu...
                        
                            @ap'oi@ adv....
                        
                            @AP'OI@ $adv.$ 1) Du...
                        
                            @'ap'oi@ #adv.# - @1...
                        
                            @AP'OI@ #adv.# @1.@ ...
                        
                            @apóĭ@ adv. (lat. $a...
                        
                            @ap'oi@ adv....
                        
                            @ap'oi@ #adv.#...
un un No synsets found 
                            @UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
                        
                            @un@ adj. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ art. m., g.-d. ...
                        
                            @un@ num. m. cu valo...
                        
                            @UN o@ (@niște@) $ar...
                        
                             un fenomen specific...
                        
                            un cuvant medical......
                        
                            un penis mai mic...
                        
                            un coate goale, ce s...
                        
                            un tip de culoare;sa...
vată vată No synsets found 
                            @V'ATĂ@ #s. f.# Material format din fibre elastice de bumbac scurte și subțiri care se întrepătrund și formează o masă compactă albă, folosit pentru pansamente, în diferite procese tehnice etc. * $Vată de hârtie$ = produs similar vatei obținut din celuloza de lemn, care se întrebuințează în medicină, în locul vatei de bumbac, sau la ambalaj. $Vată de zahăr$ = produs alimentar dulce, pufos, asemănător cu vata, care se obține, prin centrifugare, dintr-o soluție de zahăr; se vinde în comerț înfășurat pe bețișoare de lemn. $Vată de zgură$ = material obținut din zgura topită, lăsată să curgă încet în apă, întrebuințat ca izolant termic și acustic. $Vată de sticlă$ = masă de fibre scurte de sticlă împâslite, întrebuințată ca izolant termic și acustic. - Din #germ.# @Watte.@
                        
                            @V'ATĂ@ s. (pop.) bu...
                        
                            @v'ată@ s. f., g.-d....
                        
                            @V'ATĂ@ $f.$ Materia...
                        
                            @v'ată@ #s. f.# - Ma...
                        
                            @v'ată@ #s. f.#, #g....
                        
                            @v'ată@ s. f., g.-d....
                        
                            @vátă@ f., pl. inuz....
                        
                            @vată@ f. bumbac dăr...
                        
                            @V'ATĂ@ #s. f.# Mate...
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
băț băț No synsets found 
                            @BĂȚ,@ $bețe,$ #s. n.# @1.@ Bucată de lemn lungă și subțire. * #Expr.# $A pune$ (cuiva) $bețe în roate$ = a face (cuiva) dificultăți pentru a zădărnici o acțiune, un plan. (#Reg.#) $A da (ca câinele) prin băț$ = a fi extrem de insistent, de obraznic. $A rămâne cu traista-n băț$ = a sărăci. $A-și lua traista-n băț$ = a porni la drum, a pleca. ** (Adverbial) Drept țeapăn, rigid. $Stă băț.$ @2.@ #Fig.# Lovitură cu bățul (@1@). @3.@ Piesă în formă de vergea, care intră în alcătuirea diferitelor unelte, mașini etc. $Bățul ițelor.$ - #Et. nec.#
                        
                            @BĂȚ@ s., adv. @1.@ ...
                        
                            @BĂȚ@ s. v. $speteaz...
                        
                            @băț@ s. n., pl. $b'...
                        
                            @BĂȚ b'ețe@ $n.$ 1) ...
                        
                            @băț (b'ețe),@ #s. n...
                        
                            @băț,@ $bățe, #s. n....
                        
                            @BĂȚ,@ $bețe,$ #s. n...
                        
                            @băț@ n., pl. $bețe$...
                        
                            @băț@ s. n., pl. $b'...
. . No synsets found
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
dori dori No synsets found 
                            @DOR'I,@ $doresc,$ #vb.# IV. #Tranz.# @1.@ A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva. * #Expr.# $A fi de dorit$ = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. $A lăsa de dorit$ = a avea lipsuri, a nu satisface. ** A avea intenția; a vrea. * #Expr.# $Cum dorești$ (sau $doriți$ etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. @2.@ A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare. @3.@ A simți o atracție erotică. @4.@ A ura cuiva ceva. - Din @dor.@
                        
                            @DOR'I@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @dor'i@ vb., ind. pr...
                        
                            @A DOR'I ~'esc@ $tra...
                        
                            @D'ORI@ $#s. m.#$ mi...
                        
                            @a dor'i@ vb., ind. ...
                        
                            @dor'i@ @(a ~)@ #vb....
                        
                            @dorì@ v. a simți do...
                        
                            @DOR'I,@ $doresc,$ #...
                        
                            @DOR'I,@ $doresc,$ #...
poftă poftă No synsets found 
                            @P'OFTĂ,@ $pofte,$ #s. f.# @1.@ Dorință puternică de a face sau de a obține ceva; năzuință, dispoziție, chef, plăcere. * #Loc. adv.# $Cu poftă$ = manifestând multă plăcere, cu plăcere. * #Expr.# $A-și (mai) pune pofta în cui,$ se spune pentru a arăta că cineva este nevoit să renunțe la un lucru mult dorit. $Pe$ (sau $după) poftă$ (sau $pofta inimii$ ori $sufletului, voii$ etc.) = pe placul sau pe gustul cuiva, conform cu dorința cuiva, spre mulțumirea cuiva. ** Dorință, impuls sexual; $#p. ext.#$ dorință exagerată, patimă, viciu. ** (#Înv.#) Lăcomie. @2.@ Senzație de foame sau de sete; dorință, chef de a bea sau de a mânca un anumit lucru. * #Expr.# $De poftă$ sau $(ca) să-și prindă pofta$ = în cantitate foarte mică, numai cât să guste. $Poftă bună$ (sau $mare!)$ urare adresată celor care mănâncă sau se duc să mănânce. [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @p'ohtă@ #s. f.#] - Din @pofti@ (derivat regresiv).
                        
                            @P'OFTĂ@ s. @1.@ che...
                        
                            @P'OFTĂ@ s. v. $invi...
                        
                            @p'oftă@ s. f., g.-d...
                        
                            @P'OFTĂ ~e@ $f.$ 1) ...
                        
                            @p'oftă (p'ofte),@ #...
                        
                            @p'oftă@ s. f., g.-d...
                        
                            @póftă@ și (vechĭ) @...
                        
                            @p'oftă@ #s. f.#, #g...
                        
                            @poftă@ f. @1.@ dori...
bun bun No synsets found 
                            @BUN, -Ă,@ (@I-VIII@) $buni, -e,$ #adj.#, #s. m.# și #f.#, (@IX@) $bunuri,$ #s. n.#, (@X@) #adv.# @I.@ #Adj.# Care are calități. @1.@ Care face în mod obișnuit bine altora, care se poartă bine cu alții; binevoitor. * #Expr.# $Bun la inimă$ = milostiv. $Bun, rău$ = oricum ar fi. (Substantivat) $Bun și rău$ = toată lumea (fără deosebire), oricine. ** Îndatoritor, amabil. * #Expr.# $Fii bun!$ = te rog! ai bunătatea! @2.@ Care se achită de obligațiile morale și sociale; corect, cuviincios; frumos, milos. * #Loc. adv.# (Substantivat) $Cu buna$ = cu vorbe bune; de bunăvoie. * #Expr.# $Sfat bun$ = îndemn înțelept, util, folositor. $A fi$ (sau $a ajunge, a încăpea$ etc.) $în$ (sau $pe) mâini bune$ = a fi sau a ajunge la o persoană de încredere. $A pune o vorbă$ (sau $un cuvânt) bun$($ă) pentru cineva$ = a interveni pentru cineva, a susține pe cineva. * Compuse: $bun-simț$ = capacitate bazată pe experiența cotidiană de a judeca, de a aprecia just oamenii, lucrurile, evenimentele; $bună purtare$ = comportare conformă normelor moralei și educației; $certificat de bună-purtare$ = @a)@ (ieșit din uz) certificat în care se atestă purtarea corectă a cuiva într-un serviciu, în școală etc.; @b)@ $#fig.#$ recomandație orală sau laudă adusă cuiva; $bună-cuviință$ = purtare cuviincioasă, creștere aleasă. @3.@ (Despre copii) Cuminte, ascultător, îndatoritor; care are grijă de părinți. @4.@ Caracteristic omului mulțumit, vesel, bine dispus. * #Expr.# $A fi în toane bune$ = a fi vesel, bine dispus. @II.@ #Adj.# @1.@ Care face sau prinde bine; plăcut, satisfăcător, agreabil. * #Expr.# $A i-o face bună$ sau $a-i face$ (cuiva) $una bună$ = a-i provoca cuiva o supărare. $Una bună$ = o întâmplare deosebită, spirituală, o nostimadă. $A o păți bună$ = a avea necaz. (#Ir.#) $Bună treabă!$ = frumos! halal! n-am ce zice! $Na-ți-o bună!$ = asta-mi mai lipsea! asta-i acum! $Na-ți-o bună că ți-am$ dres-o (sau $frânt-o),$ se spune atunci când ai dat de o situație dificilă sau inoportună. @2.@ (Despre mâncăruri și băuturi) Gustos, apetisant, ales. * #Expr.# $Poamă bună,$ se spune despre un om de nimic, neserios, despre un derbedeu sau despre o femeie imorală. * Compus: $bun-gust$ = simț estetic, rafinament. @3.@ Bogat, abundent, îmbelșugat. @4.@ (Despre miros) Frumos, plăcut, agreabil. @5.@ Liniștit, tihnit, fără griji; fericit. $Viață bună.$ * (În formule de salut sau de urare) $Bună ziua! Bună seara! Noapte bună!$ * Compus: (#Bot.#) $bună-dimineața$ = zorea. @III.@ #Adj.# @1.@ Potrivit, apt pentru un anumit scop; $#p. ext.#$ care-și îndeplinește bine menirea. * #Expr.# (Adesea substantivat) $Bun de tipar$ (sau $de imprimat)$ = aprobare dată de autor, de editură, de redacție sau de alți beneficiari pe tiparul de corectură sau de probă, după care începe imprimarea tirajului. $Bun pentru...$ = valabil pentru... @2.@ (Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor) Care funcționează bine. * #Expr.# $Bun de gură$ = limbut. $Bun de mână$ = îndemânatic, abil. @3.@ (Despre îmbrăcăminte și încălțăminte) Care nu este uzat; $#p. ext.#$ nou, de sărbătoare. @4.@ De calitate superioară; $#p. ext.#$ de preț, scump, nou. ** Veritabil, autentic; pur. * #Expr.# $A o lua de bună$ = a crede cele spuse; a lua (ceva) în serios. $A o ține (una și) bună$ = a susține un lucru cu încăpățânare. $A ști una și bună$ = a se încăpățâna în susținerea unui punct de vedere. @5.@ (Despre bani) Care are putere de circulație. @IV.@ #Adj.# Înzestrat, talentat, priceput; $#p. ext.#$ dibaci, abil, iscusit. @##V.##@ #Adj.# @1.@ Folositor, util; avantajos, rentabil. * #Expr.# $La ce bun?$ = la ce folosește? ** (Despre timp, fenomene atmosferice etc.) Favorabil, prielnic, frumos. @2.@ (În basme și superstiții) Prevestitor de bine. * #Expr.# $A nu-i fi (de-$)$a buna cuiva$ = a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău. @VI.@ #Adj.# @1.@ Zdravăn, puternic, strașnic. ** Considerabil, mare. * #Loc. adv.# $În bună parte$ = în măsură importantă. $O bună bucată$ sau $o bucată bună (de timp, de loc$ etc.) = o parte însemnată (de timp, de loc, etc.). @2.@ Întreg, plin; deplin; $#p. ext.#$ mai mult decât..., și mai bine. * Compuse: $bună-credință$ #s. f.# = @a)@ obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și la executarea contractelor sau, în cazul statelor, a tratatelor; @b)@ convingere a unei persoane că acționează în temeiul unui drept și conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate; (#loc. adj.#) $de bună-credință$ = sincer, cinstit. @3.@ (În #expr.#) $Într-o bună zi$ (sau $dimineață)$ = cândva, odată; pe neașteptate. @VII.@ #Adj.# (Despre legături de rudenie) De sânge, adevărat. $Tată bun.$ ** $Văr bun$ sau $vară bună$ = văr primar sau vară primară. ** (Despre prieteni, vecini etc.) Apropiat; devotat. ** Nobil, ales. @VIII.@ #S. m.# și #f.# (#Înv.# și #pop.#) Bunic, bunică. @IX.@ #S. n.# @1.@ Ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru a-i asigura existența, bunăstarea. ** Obiect sau valoare care are importanță în circulația economică. @2.@ (Mai ales la #pl.#) Tot ce posedă cineva; avut, proprietate, avere; bogăție, avuție. * $Bunuri de consum$ = bunuri materiale destinate consumului personal; obiecte de consum. @3.@ Element al patrimoniului unei persoane, care poate consta dintr-un lucru $(bun corporal)$ sau dintr-un drept $(bun incorporal).$ * $Bune oficii$ = intervenție a unui stat pentru determinarea altor state în vederea rezolvării pe cale pașnică, prin tratative a diferendelor dintre acestea. @4.@ Calitate, virtute. @5.@ (Rar) Rezultat, rod, folos. @X.@ #Adv.# (Exprimă o aprobare) Bine, da, așa. - #Lat.# @bonus.@
                        
                            @Bun@ ≠ prost, rău, ...
                        
                            @BUN@ adj., s. I. ad...
                        
                            @BUN@ s. v. $bunic, ...
                        
                            @bun@ adj. m., s. m....
                        
                            @bun@ s. n., pl. $b'...
                        
                            @BUN^1@ $adv.$ Așa s...
                        
                            @BUN^2 ~ă (~i, ~e)@ ...
                        
                            @BUN^3 ~ă (~i, ~e)@ ...
                        
                            @BUN^4 ~uri@ $n.$ 1)...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
sta sta No synsets found 
                            @STA,@ $stau,$ #vb.# I. #Intranz.# @I. 1.@ (Despre oameni și animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr-o acțiune, dintr-o mișcare, dintr-o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcționare, a nu mai merge; $#p. ext.#$ a se defecta. * #Expr.# $Stai că trag,$ formulă prin care cineva este somat să rămână pe loc, să nu se apropie (altfel riscând să fie împușcat). $A sta țintuit$ (sau $nemișcat) (pe loc)$ = a nu face nici o mișcare. $A nu-i mai sta$ (cuiva) $gura$ = a vorbi întruna, a nu mai tăcea. ** (La imperativ, având și valoare de #interj.#) Oprește! așteaptă! * #Expr.# $Stai să-ți spun$ (sau $să vezi)$ = lasă-mă să-ți spun, ai răbdare, așteaptă. $Stai puțin$ (sau $un pic, cu binișorul$ etc.) = ai (puțină) răbdare, nu te grăbi. ** (Despre ploaie, vânt) A conteni, a înceta, a se opri. @2.@ A rămâne nemișcat într-un loc, a nu pleca, a nu se îndepărta de undeva; (despre vehicule) a staționa. * #Expr.# $A nu (putea) sta locului$ (sau $pe loc)$ = a alerga încoace și încolo, a nu avea astâmpăr. $A sta pe loc$ = a nu progresa, a stagna. $Stai binișor!$ = șezi liniștit! astâmpără-te! fii cuminte! $Ce (mai) stai?$ = ce (mai) aștepți? ce (mai) dorești? $Stă ce stă și...$ = așteaptă cât așteaptă și... $A sta la$ (sau $pe) locul său$ = @a)@ a nu pleca, a nu-și părăsi locul; @b)@ a păstra măsura, a fi modest, rezervat. @3.@ A rămâne într-un serviciu, într-o slujbă, într-o ocupație. @4.@ A rămâne, a petrece un timp undeva sau cu cineva; a poposi; a întârzia, a zăbovi. @II. 1.@ A se afla, a se găsi, a fi într-un anumit ##loc.## * #Expr.# $A sta înaintea cuiva$ sau $a-i sta$ (cuiva) $înainte$ (sau $în față)$ = @a)@ a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci; @b)@ a se împotrivi, a înfrunta pe cineva; @c)@ a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva. $A-i sta cuiva în cale$ (sau $în drum)$ ori $a sta în calea$ (sau $în drumul) cuiva$ = @a)@ a ieși înaintea cuiva (împiedicându-l să înainteze); @b)@ a împiedica pe cineva să facă ceva, a stingheri. $A sta la baza unui lucru$ = a constitui baza, temelia unui lucru. $A sta de față$ = a asista. $A sta în fața cuiva$ = (despre sarcini, greutăți etc.) a trebui, a urma să fie realizat, rezolvat de cineva. $A sta în umbră$ = @a)@ a pândi dintr-un loc ascuns; @b)@ a fi modest, retras. $A sta deoparte$ = @a)@ a fi la oarecare distanță de...; @b)@ a nu interveni, a se ține în rezervă. $A-i sta$ (cuiva) $în coaste$ (ori $în coastă)$ sau $ca un ghimpe în coaste$ (sau $în inimă, în ochi)$ = a-l stingheri (pe cineva), a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva). (#Fam.#) $A-i sta$ (cuiva) $sub nas$ = a fi la îndemâna cuiva, în imediata sa apropiere. $A-i sta$ (cuiva) $pe limbă,$ se zice când cineva este gata să spună un lucru pe care n-ar trebui să-l spună sau când nu găsește termenul căutat și are totuși impresia că e pe punctul de a și-l aminti. $A-i sta$ (cuiva) $pe inimă$ = (despre gânduri, preocupări) a-l preocupa pe cineva, a-i produce grijă, neliniște. $A sta (piatră) pe capul cuiva$ sau $a-i sta$ (cuiva) $pe cap$ = a împovăra, a incomoda, a agasa (pe cineva). $A-i sta$ (cuiva) $capul unde-i stau picioarele$ (sau $tălpile)$ = a fi decapitat. @2.@ A trăi, a viețui; a locui. @3.@ (#Pop.#) A fi, a exista, a se afla. ** (#Înv.#) A avea loc, a se petrece. @4.@ A continua să fie; a dăinui, a se menține. @III. 1.@ A avea o anumită poziție sau atitudine, a se ține, a se așeza sau a fi așezat într-un anumit fel. * #Loc. vb.# $A sta grămadă$ (sau $roi)$ = a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. * #Expr.# $A sta piatră$ (sau $țeapăn, înfipt în pământ)$ = a se ține drept și nemișcat. $A sta cu mâinile în sân$ (sau $încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate)$ = @a)@ a sta în inactivitate; @b)@ a nu lua nici o măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni. $A sta cu dinții la stele$ = a răbda de foame. $A sta cu ochii pe cineva$ = a supraveghea pe cineva. $A sta în pat$ = a zăcea (de boală). $A sta (ca) pe ace$ (sau $spini, ghimpi, jar, foc$ etc.) = a fi neliniștit, agitat, nerăbdător. $Stai jos!$ formulă prin care cineva este invitat să ia ##loc.## $A sta la masă$ = a lua masa, a mânca. $A sta ca o găină$ (sau $curcă) plouată$ = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef. $A sta în picioare$ = a nu se da bătut, a rezista. ** #Fig.# (#Înv.#) A se ține tare pe poziție, a nu da înapoi. * #Loc. vb.# $A sta împotrivă$ (sau $împotriva cuiva)$ sau $a-i sta cuiva împotrivă$ = a se împotrivi cuiva, a înfrunta pe cineva. $A sta pavăză$ = a apăra pe cineva sau ceva. @2.@ A se îndeletnici, a se ocupa cu...; a lucra la...; a avea grijă de... * #Expr.# $A sta (de cineva) să...$ = a nu lăsa (pe cineva) în pace până ce nu..., a-i bate (cuiva) capul să... @3.@ A fi fixat, prins în ceva sau de ceva, a atârna de ceva. * #Expr.# $A-i sta$ (cuiva ceva) $în cap$ = a preocupa pe cineva. $A-i sta$ (cuiva ceva) $în minte$ = a fi clar pentru cineva (ceva). $A sta$ (ceva) $în firea$ (cuiva) = a ține de felul normal de a fi al cuiva. $A-i sta$ (cuiva) $în putință$ = a-i fi cuiva (ceva) posibil. ** #Fig.# A consta. ** (#Înv.#) A fi format din... ** A se limita, a se reduce la... @4.@ A pluti la suprafața unui lichid. @IV. 1.@ (În #expr.#) $A-i sta cuiva bine$ (sau $rău)$ = a (nu) i se potrivi cuiva ceva, a (nu) fi așa cum se cuvine, a-i veni bine (sau rău). @2.@ (Despre situații, treburi etc.) A fi într-un anumit fel, a se prezenta, a merge (bine sau rău), a se desfășura. @##V.##@ (În locuțiuni verbale sau în legătură cu alt verb, dă acestora un aspect de durată) $Stau și-mi aduc aminte.$ * #Expr.# și #loc. vb.# $A sta de$ (sau, rar, $la) vorbă$ (sau $la taifas, taclale, povești$ etc.) (cu cineva) = a vorbi cu cineva; $#p. ext.#$ a petrece un timp vorbind cu cineva despre diverse lucruri. $A sta la sfat$ (sau $la sfaturi) cu cineva$ = a se sfătui cu cineva; a sta de vorbă cu cineva. $A sta (dus, pierdut) pe gânduri$ = a fi absorbit de gânduri, a fi preocupat de ceva. $A sta pe gânduri$ = a șovăi, a ezita. $A sta la îndoială$ (sau $în cumpănă)$ = @a)@ a ezita înainte de a lua o hotărâre, a șovăi; @b)@ a se îndoi de ceva. $A sta de pază$ (sau $de strajă)$ sau $a sta strajă$ = a păzi. $A sta la$ (sau $de) pândă$ = a pândi. $A sta la tocmeală$ = a se tocmi, a se târgui. @VI.@ (Urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul) A fi pe punctul de a..., a fi gata să... $Stă să înceapă ploaia.$ [#Prez. ind.# #pers.# 3 $stă,$ #imperf.# $stăteam$ (#reg.# $steteam)$ și $stam,$ #perf. s.# $stătui$ (#reg.# $stetei$)] - #Lat.# @stare.@
                        
                            @A sta@ ≠ a merge, a...
                        
                            @STA@ vb. @1.@ v. $o...
                        
                            @STA@ vb. v. $afla, ...
                        
                            @sta@ vb., ind. prez...
                        
                            @A STA stau@ $intran...
                        
                            @sta (stau, stat),@ ...
                        
                            @sta,@ $stau #v. i.#...
                        
                            STA, stau, vb. I. In...
                        
                            @a sta@ vb., ind. pr...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
gât gât No synsets found 
                            @GÂT,@ $gâturi,$ #s. n.# @1.@ Parte a corpului (la om și la unele animale) care unește capul cu trunchiul; grumaz; gâtlan; $#p. ext.#$ gâtlej. * #Expr.# $A se arunca$ (sau $a se agăța$ etc.) $de gâtul cuiva$ = @a)@ a îmbrățișa (cu căldură) pe cineva; @b)@ a copleși, a obosi pe cineva cu manifestările de dragoste. $A-și rupe$ (sau $a-și frânge) gâtul$ = @a)@ a se accidenta (grav) sau a muri în urma unui accident; @b)@ a-și pierde situația (bună) în urma unor greșeli; a fi arestat, condamnat în urma săvârșirii unei fapte ilegale. $A strânge de gât$ (pe cineva) = a sugruma (pe cineva). $A lua$ (sau $a înhăța) de gât$ (pe cineva) = a înșfăca (pe cineva), a cere socoteală (cu violență), a brutaliza. (#Fam.#) $A face gât$ = a avea pretenții (neîntemeiate); a face gălăgie, scandal. $A da$ (o băutură) $pe gât$ = a bea repede (dintr-o singură înghițitură sau din câteva înghițituri). $A fi sătul până în gât$ = a fi dezgustat, a nu mai putea suporta (în continuare). $A-i sta$ (sau $a i se opri) în gât$ = @a)@ a nu putea înghiți; @b)@ a nu se putea împăca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi. ** Cantitate de băutură câtă se poate bea dintr-o singură înghițitură. @2.@ Parte a unor obiecte, a unor piese etc. care prezintă asemănare cu gâtul (@1@). * $Prună cu gât$ = prună gâtlană. #v.# $gâtlan$ (@2@). - Din #sl.# @glŭtŭ@ "înghițitură".
                        
                            @GÂT@ s. @1.@ $(ANAT...
                        
                            @GÂT@ s. v. $măsea.$...
                        
                            @gât@ s. n., pl. $gâ...
                        
                            @GÂT ~uri@ $n.$ 1) $...
                        
                            @gât@ s. n., pl. $g'...
                        
                            @gât@ #s. n.#, #pl.#...
                        
                            @gât@ n. @1.@ partea...
                        
                            @GÂT,@ $gâturi,$ #s....
                        
                            @GÂT.@ Alb, alb-brun...
! ! No synsets found