← Back to list

Sentence #7039

Similar

Să-mi las pula prin testament să aveți ce suge și tu și familia ta că și așa sunteți cu foamea-n gât, băga-mi-aș pula drept în stomac la tine să zici și tu că ai mâncat sarmale de sărbători și să-mi fac laba pe tine să crezi că-s înecați în smântână și auzi... zi-i lui mă-ta să nu se mai laude la colegele ei că pula mea are gust de ciocolată.

Să-mi las pula prin testament să aveți ce suge și tu și familia ta că și așa sunteți cu foamea-n gât, băga-mi-aș pula drept în stomac la tine să zici și tu că ai mâncat sarmale PRODUCT de sărbători și să-mi fac laba pe tine să crezi că-s înecați în smântână PRODUCT și auzi... zi-i lui mă-ta să nu se mai laude la colegele PERSON ei că pula mea are gust de ciocolată PRODUCT .
Să PART -mi PRON las AUX pula NOUN prin ADP testament NOUN să PART aveți VERB ce PRON suge AUX și CCONJ tu PRON și CCONJ familia NOUN ta DET că SCONJ și CCONJ așa ADV sunteți AUX cu ADP foamea NOUN -n ADP gât, NOUN băga AUX -mi PRON -aș AUX pula NOUN drept ADV în ADP stomac NOUN la ADP tine PRON să PART zici AUX și CCONJ tu PRON că SCONJ ai AUX mâncat VERB sarmale NOUN de ADP sărbători NOUN și CCONJ să PART -mi PRON fac AUX laba NOUN pe ADP tine PRON să PART crezi AUX că SCONJ -s AUX înecați VERB în ADP smântână NOUN și CCONJ auzi... VERB zi NOUN -i AUX lui DET mă-ta PROPN să PART nu PART se PRON mai ADV laude NOUN la ADP colegele NOUN ei DET că SCONJ pula NOUN mea DET are AUX gust NOUN de ADP ciocolată. NOUN mark expl:poss advcl obj case obl mark ccomp:pmod nsubj ccomp advmod nsubj cc dep det mark advmod advmod dep case obl case obl iobj aux ccomp advmod case obl case obl mark ccomp advmod obj mark aux acl obj case nmod cc mark expl:poss conj obj case obl mark advcl mark cop ccomp case obl cc conj advmod expl det nmod mark advmod expl:pass advmod case obl det mark nsubj det ccomp:pmod fixed case nmod 
            {
  "text": "S\u0103-mi las pula prin testament s\u0103 ave\u021bi ce suge \u0219i tu \u0219i familia ta c\u0103 \u0219i a\u0219a sunte\u021bi cu foamea-n g\u00e2t, b\u0103ga-mi-a\u0219 pula drept \u00een stomac la tine s\u0103 zici \u0219i tu c\u0103 ai m\u00e2ncat sarmale de s\u0103rb\u0103tori \u0219i s\u0103-mi fac laba pe tine s\u0103 crezi c\u0103-s \u00eeneca\u021bi \u00een sm\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u0219i auzi... zi-i lui m\u0103-ta s\u0103 nu se mai laude la colegele ei c\u0103 pula mea are gust de ciocolat\u0103.",
  "ents": [
    {
      "start": 169,
      "end": 176,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 241,
      "end": 249,
      "label": "PRODUCT"
    },
    {
      "start": 298,
      "end": 306,
      "label": "PERSON"
    },
    {
      "start": 334,
      "end": 343,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 260
    },
    {
      "start": 261,
      "end": 344
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 2,
      "end": 5,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 6,
      "end": 9,
      "tag": "Vmip1s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=1|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "lasa",
      "dep": "advcl",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 10,
      "end": 14,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 15,
      "end": 19,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "prin",
      "dep": "case",
      "head": 5
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 20,
      "end": 29,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "testament",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 30,
      "end": 32,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 33,
      "end": 38,
      "tag": "Vmip2p",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "avea",
      "dep": "ccomp:pmod",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 39,
      "end": 41,
      "tag": "Pw3--r",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Person=3|PronType=Int,Rel",
      "lemma": "ce",
      "dep": "nsubj",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 42,
      "end": 46,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "suge",
      "dep": "ccomp",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 47,
      "end": 49,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "advmod",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 50,
      "end": 52,
      "tag": "Pp2-sn--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Nom|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "nsubj",
      "head": 9
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 53,
      "end": 55,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 56,
      "end": 63,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "familie",
      "dep": "dep",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 64,
      "end": 66,
      "tag": "Ds2fsrs",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Number[psor]=Sing|Person=2|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "t\u0103u",
      "dep": "det",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 67,
      "end": 69,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 70,
      "end": 72,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "advmod",
      "head": 17
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 73,
      "end": 76,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "a\u0219a",
      "dep": "advmod",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 77,
      "end": 84,
      "tag": "Vaip2p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "fi",
      "dep": "dep",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 85,
      "end": 87,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 20
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 88,
      "end": 94,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "foame",
      "dep": "obl",
      "head": 18
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 94,
      "end": 96,
      "tag": "Spsay",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc|Variant=Short",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 22
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 97,
      "end": 100,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "g\u00e2t",
      "dep": "obl",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 100,
      "end": 101,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 2
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 102,
      "end": 106,
      "tag": "Vmii3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Imp|VerbForm=Fin",
      "lemma": "b\u0103ga",
      "dep": "ROOT",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 25,
      "start": 106,
      "end": 109,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "iobj",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 26,
      "start": 109,
      "end": 112,
      "tag": "Va--1s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=1|Variant=Short",
      "lemma": "-a\u0219",
      "dep": "aux",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 27,
      "start": 113,
      "end": 117,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pula",
      "dep": "ccomp",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 28,
      "start": 118,
      "end": 123,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "drept",
      "dep": "advmod",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 29,
      "start": 124,
      "end": 126,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 30
    },
    {
      "id": 30,
      "start": 127,
      "end": 133,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "stomac",
      "dep": "obl",
      "head": 27
    },
    {
      "id": 31,
      "start": 134,
      "end": 136,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 32
    },
    {
      "id": 32,
      "start": 137,
      "end": 141,
      "tag": "Pp2-sa--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obl",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 33,
      "start": 142,
      "end": 144,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 34
    },
    {
      "id": 34,
      "start": 145,
      "end": 149,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "zice",
      "dep": "ccomp",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 35,
      "start": 150,
      "end": 152,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "advmod",
      "head": 36
    },
    {
      "id": 36,
      "start": 153,
      "end": 155,
      "tag": "Pp2-sn--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Nom|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 34
    },
    {
      "id": 37,
      "start": 156,
      "end": 158,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 39
    },
    {
      "id": 38,
      "start": 159,
      "end": 161,
      "tag": "Va--2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=2",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 39
    },
    {
      "id": 39,
      "start": 162,
      "end": 168,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "m\u00e2nca",
      "dep": "acl",
      "head": 36
    },
    {
      "id": 40,
      "start": 169,
      "end": 176,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "sarmal\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 39
    },
    {
      "id": 41,
      "start": 177,
      "end": 179,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 42
    },
    {
      "id": 42,
      "start": 180,
      "end": 189,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "s\u0103rb\u0103tor\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 40
    },
    {
      "id": 43,
      "start": 190,
      "end": 192,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 44,
      "start": 193,
      "end": 195,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 45,
      "start": 195,
      "end": 198,
      "tag": "Pp1-sd--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "eu",
      "dep": "expl:poss",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 46,
      "start": 199,
      "end": 202,
      "tag": "Vmip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "face",
      "dep": "conj",
      "head": 39
    },
    {
      "id": 47,
      "start": 203,
      "end": 207,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "lab\u0103",
      "dep": "obj",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 48,
      "start": 208,
      "end": 210,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 49
    },
    {
      "id": 49,
      "start": 211,
      "end": 215,
      "tag": "Pp2-sa--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obl",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 50,
      "start": 216,
      "end": 218,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 51
    },
    {
      "id": 51,
      "start": 219,
      "end": 224,
      "tag": "Vmip2s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=2|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "crede",
      "dep": "advcl",
      "head": 46
    },
    {
      "id": 52,
      "start": 225,
      "end": 227,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 54
    },
    {
      "id": 53,
      "start": 227,
      "end": 229,
      "tag": "Vaip3p",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Plur|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "-s",
      "dep": "cop",
      "head": 54
    },
    {
      "id": 54,
      "start": 230,
      "end": 237,
      "tag": "Vmp--pm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Plur|VerbForm=Part",
      "lemma": "\u00eeneca",
      "dep": "ccomp",
      "head": 51
    },
    {
      "id": 55,
      "start": 238,
      "end": 240,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 56
    },
    {
      "id": 56,
      "start": 241,
      "end": 249,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "sm\u00e2nt\u00e2n\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 54
    },
    {
      "id": 57,
      "start": 250,
      "end": 252,
      "tag": "Crssp",
      "pos": "CCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u0219i",
      "dep": "cc",
      "head": 58
    },
    {
      "id": 58,
      "start": 253,
      "end": 257,
      "tag": "Vmis3s",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Past|VerbForm=Fin",
      "lemma": "auzi",
      "dep": "conj",
      "head": 54
    },
    {
      "id": 59,
      "start": 257,
      "end": 260,
      "tag": "HELLIP",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": "...",
      "dep": "punct",
      "head": 24
    },
    {
      "id": 60,
      "start": 261,
      "end": 263,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "zi",
      "dep": "advmod",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 61,
      "start": 263,
      "end": 265,
      "tag": "Vaip3s----y",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|Variant=Short|VerbForm=Fin",
      "lemma": "el",
      "dep": "expl",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 62,
      "start": 266,
      "end": 269,
      "tag": "Tf-so",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Dat,Gen|Definite=Def|Number=Sing|PronType=Art",
      "lemma": "lui",
      "dep": "det",
      "head": 63
    },
    {
      "id": 63,
      "start": 270,
      "end": 275,
      "tag": "Np",
      "pos": "PROPN",
      "morph": "",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "nmod",
      "head": 61
    },
    {
      "id": 64,
      "start": 276,
      "end": 278,
      "tag": "Qs",
      "pos": "PART",
      "morph": "Mood=Sub",
      "lemma": "s\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 65,
      "start": 279,
      "end": 281,
      "tag": "Qz",
      "pos": "PART",
      "morph": "Polarity=Neg",
      "lemma": "nu",
      "dep": "advmod",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 66,
      "start": 282,
      "end": 284,
      "tag": "Px3--a--------w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Person=3|PronType=Prs|Reflex=Yes|Strength=Weak",
      "lemma": "sine",
      "dep": "expl:pass",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 67,
      "start": 285,
      "end": 288,
      "tag": "Rp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "",
      "lemma": "mai",
      "dep": "advmod",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 68,
      "start": 289,
      "end": 294,
      "tag": "Ncfp-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "laud\u0103",
      "dep": "ROOT",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 69,
      "start": 295,
      "end": 297,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "la",
      "dep": "case",
      "head": 70
    },
    {
      "id": 70,
      "start": 298,
      "end": 306,
      "tag": "Ncfpry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Plur",
      "lemma": "coleg\u0103",
      "dep": "obl",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 71,
      "start": 307,
      "end": 309,
      "tag": "Ds3---s",
      "pos": "DET",
      "morph": "Number[psor]=Sing|Person=3|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "lui",
      "dep": "det",
      "head": 70
    },
    {
      "id": 72,
      "start": 310,
      "end": 312,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "c\u0103",
      "dep": "mark",
      "head": 75
    },
    {
      "id": 73,
      "start": 313,
      "end": 317,
      "tag": "Ncfsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "pul\u0103",
      "dep": "nsubj",
      "head": 75
    },
    {
      "id": 74,
      "start": 318,
      "end": 321,
      "tag": "Ds1fsrs",
      "pos": "DET",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Gender=Fem|Number=Sing|Number[psor]=Sing|Person=1|Poss=Yes|PronType=Prs",
      "lemma": "meu",
      "dep": "det",
      "head": 73
    },
    {
      "id": 75,
      "start": 322,
      "end": 325,
      "tag": "Vmip3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Pres|VerbForm=Fin",
      "lemma": "avea",
      "dep": "ccomp:pmod",
      "head": 68
    },
    {
      "id": 76,
      "start": 326,
      "end": 330,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "gust",
      "dep": "fixed",
      "head": 75
    },
    {
      "id": 77,
      "start": 331,
      "end": 333,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 78
    },
    {
      "id": 78,
      "start": 334,
      "end": 343,
      "tag": "Ncfsrn",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
      "lemma": "ciocolat\u0103",
      "dep": "nmod",
      "head": 76
    },
    {
      "id": 79,
      "start": 343,
      "end": 344,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 68
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
lasa lasa No synsets found 
                            lasa totul deoparte
pulă pulă No synsets found 
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
prin prin No synsets found 
                            @PRIN@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva) $Lumina trece prin geam.$ @2.@ (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) În, pe undeva. $Se ascund prin văgăuni.$ ** (Complementul arată spațiul dintre două sau mai multe obiecte identice) Printre. @II.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu..., cu ajutorul..., pe calea..., utilizând. $Se înțeleg prin soli.$ ** Datorită. ** De către, de. @III.@ (Introduce un complement circumstanțial modal, în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele "a începe" și "a sfârși") $Autorul începe prin a-și expune planul.$ * #Loc. conj.# $Prin urmare$ = în consecință, deci. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) În..., în cursul..., în timpul... $Tresare prin somn.$ ** Cam în..., aproape de... @##V.##@ (Precedat de #prep.# "de", formează #loc. prep.# prin care se exprimă timpul, locul aproximativ) $De prin iulie. De prin pădure.$ [#Var.#: (#reg.#) @pân, pin@ #prep.#] - @Pre^2@ + @în.@
                        
                            @PRIN@ prep. @1.@ (l...
                        
                            @prin@ prep....
                        
                            @PRIN@ $prep.$ 1) ($...
                        
                            Prin Hemodializa, sangele circula in exteriorul corpului printr-un filtru special, numit dializor, cu ajutorul unor tuburi de plastic, cunoscute sub numele de linii de sange. Dializorul actioneaza ca un "rinichi artificial", separand produsele reziduale si excesul de apa din sange. Solutia de dializa transporta in exteriorul organismului produsele reziduale si excesul de apa, iar sangele astfel curatat este reintrodus in corpul pacientului. Intregul proces este controlat de masina de hemodializa, care pompeaza sangele, adauga anticoagulanti, regleaza procesul de purificare, controleaza amestecul solutiei de dializa si debitul acesteia prin sistem. Masina de hemodializa poate, de asemenea, monitoriza si inregistra semnele vitale ale pacientului. In mod obisnuit, un pacient efectueaza trei tratamente pe saptamana, de 3 pana la 6 ore fiecare.
                        
                            Prin actiunea de a recupera si 
Rescapare  
Recastigare 
Redobandire
 a-și scoate 
recăpăta.
A obține din nou
A readuce în stare de folosință (total sau parțial)
 A folosi un material sau o energie care în mod obișnuit se pierde.
a recâștiga, a redobândi. ♢ a lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauză oarecare.
a utiliza total sau parțial un material, o energie care în mod obișnuit se pierde.
a-și recăpăta capacitatea de muncă.



Prin actiunea de a recupera si 
Gandire la ( eu / noi ; tu / voi ; el / ea /ele ; unii )

Recupera recuperez recuperam  recuperezi recupereaza 

Rescapa  / Rescap / Rescapi / rescapa / scapa / scapi de problema / scap 
(datele de la pieire ; disparitie distrugere ; stergere definitiva ; aducere inapoi )

Putem recastiga datele pierdute 

Recastiga : recastig /  re castig / recastigi / recastigam / recastiga / recastigati / recastigara 

Trimiterea spre Redobandire :  Redobandirea datelor / materialelor de suport !! se face in termen de maxim 7 de la momentul extragerii datelor de pe hard ( flash memory computer ) stricat 

Recapata : Recapat / recapeti / recapata / recapatam / recapatati  = datele

A obtine dinnou :  obtin dinnou datele / obtii datele / obtinem datele / obin datele

A readuce în stare de folosință (total sau parțial) :  Aduc in starea de folosinta  / aducem / aduceti / aducera / aduca 

A folosi dinnou fisierele scrise documentele firmei contabilitatea sql -ul bazele de date programul de contabilitate care în mod obisnuit (obișnuit ) se pierde daca nu apelati la profesionistii din laboratorul nostru.


Acum nu mai este nevoie sa lucrati (dinnou )  o zi, o oră etc. pentru a acoperi datele cele pierdute dintr-o cauză oarecare.

a-și recăpăta capacitatea de muncă. :   putem regenera  !!  / repara fizic , 

REMEDIEREA DEFECTIUNILOR LA HARD ! 



http://www.laboratorsmd.go.ro/
tel 074.24.37.899 sau (pentru urgente 0723.728.904 )






recuperam
INFORMÁȚIE
Informatie , info , informatiile si comunicatiile din fisierele salvate si sterse.
Vestea ca a-ti dat de noi nu este o veste intamplatoare ! Noi suntem solutia problemelor dv. Chiar acum ! Puteti apela non-stop in caz de urgente la 074.24.37.899  sau in  caz de urgente majore 0723.728.904
Daca a-ti sters o stire importanta din computer sau vre un antivirus v-a " curatat " de fisiere imporante pentru orice situatie ( situație) exista solutii .
Lămurirea : Va putem lamuri simplu si rapid care sunt problemele exacte si  situatiei . gravitatii ei .
Totalitate a materialului de informare și de documentare poate fi readus la viata de pe un hard-disk mort sau sters formatat instalat reinstalat windows linux sata raid etc
Nu va v-eti pierde izvoarele , sursele de informare stocate.
Fiecare dintre elementele recuperate sunt de cea mai buna calitate posibila, în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicație a unui instrument etc.) stocat inainte sa aveti problema. 
 Teoria informației = teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 4. (Biol.; în sintagma) Informație genetică = totalitate a materialului genetic dintr-o celulă capabilă să creeze secvențe de aminoacizi care, la rândul lor, formează proteine active. – Din fr. information, lat. informatio. 
Sursa: DEX '98
                        
                            prin prisma   ,,,,...,..,
                        
                            Prin secularism se î...
                        
                            Prin secularism se î...
                        
                            @prin@ prep....
testament testament No synsets found 
                            @TESTAM'ENT,@ $testamente,$ #s. n.# @1.@ Act juridic unilateral, revocabil cât timp testatorul este în viață, prin care cineva își exprimă dorințele ce urmează a-i fi împlinite după moarte, mai cu seamă în legătură cu transmiterea averii sale. * $Testament olograf$ = testament scris în întregime, datat și semnat de testator. $Testament autentic$ = testament întocmit de către un funcționar de stat, cu formalitățile cerute de lege. @2.@ (În sintagmele) $Vechiul Testament$ = parte a Bibliei cuprinzând textele referitoare la credințele religioase și la viața poporului evreu (până la nașterea lui Cristos). $Noul Testament$ = parte a Bibliei cuprinzând Evangheliile și alte scrieri religioase (de după nașterea lui Cristos). - Din #lat.# @testamentum,@ #fr.# @testament.@
                        
                            @TESTAM'ENT@ s. $(JU...
                        
                            @TESTAM'ENT@ s. v. $...
                        
                            @testam'ent@ s. n., ...
                        
                            @TESTAM'ENT testamen...
                        
                            @TESTAM'ENT@ $#s.n.#...
                        
                            @TESTAM'ENT@ $#s. n....
                        
                            testament vechi...
                        
                            @testam'ent (-te),@ ...
                        
                            @testam'ent@ s. n., ...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
ce ce No synsets found 
                            @CE@ #pron.# #invar.# @I.@ (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) @1.@ (Exprimă o întrebare) $Ce ai?$ ** (#Fam.#; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! $Nu l-am găsit! - Ce?$ ** (Adjectival) Care? ce fel de...? @2.@ Pentru care motiv? din care cauză? $Ce te miri?$ * #Expr.# (În formule de răspuns) $De ce nu?$ = @a)@ cum să nu, desigur; @b)@ se poate, e posibil. $De ce, de nece,$ se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) $Nu văd de ce te superi.$ ** (#Pop.#; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. @3.@ (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? $Ce! Vrei să spui că n-ai fost?$ @II.@ (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. $Ce-aș mai râde să te văd păcălit.$ * #Expr.# $Te miri ce$ = nimica toată, puțin. $Cât pe ce$ = aproape, gata-gata. $Din ce în ce$ = cu cât trece timpul, tot mai mult. (#Pop.#) $Numai ce$ = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! @III.@ (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. $Nu mai știa ce să facă de bucurie.$ * #Expr.# $A ști$ (sau $a afla) ce și cum (e)$ = a fi bine informat despre ceva. @IV.@ (Relativ) @1.@ Care. * #Expr.# $Pe zi ce trece$ (sau $merge)$ sau $de ce trece$ (sau $merge)$ = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. @2.@ (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) $Ființă ticăloasă ce ești!$ * #Expr.# $N-ai$ (sau $n-aveți) pentru ce$ (sau $de ce),$ formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. $A (nu) avea de ce...$ = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... @3.@ Ceea ce. $Ați aflat ce s-a întâmplat?$ * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, de fapt. @##V.##@ (Nehotărât) @1.@ Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") $Un ce anume.$ * #Expr.# (#Reg.#) $Cu mare ce$ = cu mare greutate; greu, anevoie. @2.@ (Cu repetarea verbului din propoziția principală) $A stat ce-a stat.$ @3.@ Orice, oricât. $Zică cine ce va vrea.$ - #Lat.# @quid.@
                        
                            @CE@ pron., adj., ad...
                        
                            @ce@ pr. invar., adj...
                        
                            @CE^1@ $pron. intero...
                        
                            @CE^2@ $pron. rel. (...
                        
                            ce inseamna expresia...
                        
                            ce contin legumele?...
                        
                            Ce inseamna.Nu apare...
                        
                            ce inseamana nimfoma...
                        
                            ce poate fi obtinut...
suge suge No synsets found 
                            @S'UGE,@ $sug,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din țâță. * #Expr.# $A suge$ (ceva) $o dată$ (sau $împreună) cu laptele mamei$ = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. $A-și suge de sub unghii$ = A fi foarte zgârcit. ** A sorbi un lichid, un suc etc. $Albina suge nectarul florilor.$ ** A dizolva ceva încet în gură și a mânca; a topi ceva puțin câte putin. $Suge o bomboană.$ ** A trage în piept, a aspira. * #Intranz.# $A suge din țigară.$ @2.@ (#Depr.#) A goli conținutul unui vas; a bea. ** (#Fam.#) A fi bețiv. @3.@ (Despre un corp poros) A absorbi lichide. @4.@ #Fig.# A stoarce de avere, de putere, de vlagă; a secătui, a slei. * #Expr.# $A suge$ (pe cineva) $până la măduvă$ = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci. $A suge sângele cuiva$ (sau $din cineva)$ = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva. ** #Refl.# (Despre ființe) A fi tras la față, a slăbi. [#Perf. s.# $supsei,$ #part.# $supt$] - #Lat.# @sugere.@
                        
                            @S'UGE@ vb. @1.@ (în...
                        
                            @S'UGE@ vb. v. $asup...
                        
                            @s'uge@ vb., ind. pr...
                        
                            @A S'UGE sug@ $tranz...
                        
                            suge pula...
                        
                            @s'uge (-g, -upt),@ ...
                        
                            @suge,@ $sug$ @I.@ $...
                        
                            suge pula cu tot nea...
                        
                            @a (se) s'uge@ vb., ...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
familie familie No synsets found 
                            @FAM'ILIE,@ $familii,$ #s. f.# @1.@ Formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie, și care constă din soț, soție și din descendenții acestora. * $Aer de familie$ = fizionomie caracteristică, trăsături comune unui grup de persoane înrudite prin sânge. $Nume de familie$ #v.# $nume.$ @2.@ Totalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămoș comun; neam, descendență. ** $Familie de albine$ = totalitatea albinelor dintr-un stup, alcătuită din matcă, albine lucrătoare și trântori. @3.@ #Fig.# Grup larg de oameni, de popoare etc. cu interese și idealuri comune. @4.@ Categorie sistematică în botanică și în zoologie, inferioară ordinului, care cuprinde mai multe genuri de organisme cu caractere comune. @5.@ Grup de cuvinte, derivate și compuse, formate de la același cuvânt de bază. ** Grup de limbi care provin dintr-o limbă comună inițială. - Din #lat.# @familia,@ #it.# @famiglia@ (cu unele sensuri ale #fr.# $famille).$
                        
                            @FAM'ILIE@ s. @1.@ n...
                        
                            @fam'ilie@ s. f. (si...
                        
                            @FAM'ILIE ~i@ $f.$ 1...
                        
                            @FAM'ILIE@ $#s.f.#$ ...
                        
                            familie de antibioti...
                        
                            @fam'ilie (fam'ilii)...
                        
                            @FAM'ILIE@ $#s. f.#$...
                        
                            fAmilie de cuvinte
                        
                            @fam'ilie,@ $familii...
tău tău No synsets found 
                            @TĂU^1,@ $tăuri,$ #s...
                        
                            @TĂU^1,@ $t'ăuri,$ #s. n.# @1.@ Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ** Lac (glaciar); iezer. @2.@ (#Înv.#) Prăpastie, abis. - Din #magh.# @tó.@
                        
                            @TĂU^2, TA,@ $tăi, tale,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale") Înlocuiește numele obiectului posedat și numele celui căruia i se adresează vorbitorul. $A ta e cartea.$ ** (La #pl.#) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. * (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a ta$ = așa cum vrei tu, cum dorești tu. ** (#Pop.#; la #m.# sau #f.#) Soțul sau soția persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ** (La #m.# #pl.#) Familia de care ține persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. $Nu-ți dau voie ai tăi să vii.$ ** (La #m.# sau #f.# #sg.#) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. @II.@ #Adj. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale" când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). @1.@ Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea $(casa ta),$ apartenența $(țara ta),$ dependența în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de persoana căreia i se adresează vorbitorul $(frații tăi).$ @2.@ (Cu valoare subiectivă) $Călătoria ta va fi grea.$ @3.@ (Cu valoare obiectivă) $Grija ta n-o poartă nimeni.$ ** (Precedat de cuvinte cu valoare prepozițională) $Împotriva ta.$ - #Lat.# @tuus, tua.@
                        
                            @TĂU@ s. v. $abis, a...
                        
                            @tău/al tău@ adj. m....
                        
                            @tău@ (precedat de $...
                        
                            @tău@ s. n., art. $t...
                        
                            @TĂU^1 ~ ri@ $n.$ 1)...
                        
                            @TĂU^2 ta (tăi, t'al...
                        
                            @TĂU^3 ta (tăi, t'al...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
așa așa No synsets found 
                            @AȘ'A@ #adv.#, #adj.# #invar.# @I.@ #Adv.# (Modal) @1.@ În felul acesta; astfel. * #Loc. adj.# $Așa-zis$ sau $așa-numit$ = pe nedrept sau convențional numit astfel; pretins, fals, aparent, impropriu. * #Expr.# $Așa o fi$ = e posibil; poate. $Și așa$ = în orice caz; oricum, tot. $Și așa, și așa$ = și într-un fel, și într-altul. $Ori așa, ori așa$ = ori într-un fel, ori într-altul. $Așa..., așa$ = după cum..., astfel. $Așa și așa$ = nu prea bine; potrivit. $Azi așa, mâine așa$ = continuând mereu în acest fel. $Nici așa, nici așa$ = nici într-un fel, nici într-altul. ** (Concluziv) În concluzie. * #Loc. conj.# $Așa că$ = deci. * #Expr.# $Așa-zicând$ = pentru a spune astfel. @2.@ În același fel, în același mod. $Așa să faci și tu.$ * #Expr.# $Și așa mai departe$ = etcetera. @3.@ Chiar precum se spune; întocmai, exact. $Ai să faci așa?$ * #Expr.# $Așa e?$ sau $nu-i așa?$ = am dreptate? (sau nu am?) $Așa?$ sau $cum așa?$ = adevărat să fie? $Așa?$ sau $așa stă treaba?!$ = va să zică astfel stau lucrurile?! $Așa, da!$ = sunt de acord cu ceea ce spui (sau faci) acum. (#Pop.# și #fam.#) $Mai așa$ = @a)@ desigur, firește; @b)@ nu prea tare. $Cam așa$ = după cum zici, ai (măcar în parte) dreptate. @4.@ Atât de... $Te uiți așa de trist!$ @5.@ (Cu sensul reieșind din context) @a)@ La întâmplare, la nimereală, într-o doară. $Vorbește și el așa.$ @b)@ După bunul plac, oricum. $Am vrut să fac așa.$ @c)@ Dintr-o dată, ca din senin; pe nesimțite, fără a-și da seama. $I-a venit așa un gând$ @II.@ #Adj.# #invar.# (Precedă substantivul) Asemenea, atare...; care este atât de mare, de mult, de frumos etc. $Așa nuntă mai rar.$ * #Expr.# $Mai așa$ = nu prea bun (sau frumos, mult etc.). - #Lat.# @eccum-sic.@
                        
                            @AȘ'A@ adv. v. $acum...
                        
                            @AȘ'A@ adv., adj. @1...
                        
                            @aș'a@ adv., adj. in...
                        
                            @AȘ'A^1@ $adv.$ 1) Î...
                        
                            @AȘ'A^2@ $adj. invar...
                        
                            @așa@ #adv.# - @1.@ ...
                        
                            @AȘ'A@ #adj.# #invar...
                        
                            @așá@ și (maĭ vechĭ)...
                        
                            @aș'a@ adv., adj. in...
fi fi No synsets found 
                            @FI,@ $sunt,$ #vb.# IV. #Intranz.# @A.@ (Verb predicativ) @1.@ A exista, a avea ființă. $A fi sau a nu fi.$ * #Expr.# $De când sunt$ (sau $ești$ etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. $E ce$ (sau $cum) e$ sau $a fost ce$ (sau $cum) a fost, dar...$ = fie! să zicem că se poate! treacă-meargă!. @2.@ A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. $Cine-i acolo?$ ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. $De unde ești?$ @3.@ A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. $Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.$ * #Expr.# $Cât e lumea și pământul$ = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (#Impers.#; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) $Era într-o seară. E mult de atunci.$ @4.@ A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea ##loc.## $Mi-a spus cum a fost.$ * #Expr.# $Ce-o fi, o fi$ exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. $Fie!$ = @a)@ accept să se facă așa cum susții; @b)@ merită, nu e păcat! $O fi!$ = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! $Așa a fost să fie$ = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (#Fam.#) $Este?$ = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun)? @5.@ A avea prețul...; a costa, a valora. $Cât sunt vinetele?$ @6.@ (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... $Ce e când ți se bate tâmpla?$ * #Expr.# $A nu fi bine$ (sau $a bună)$ = a prevesti ceva rău. @B.@ (Cu funcție copulativă) @1.@ (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) $El este vesel.$ * #Expr.# $A fi bine de cineva$ sau $a-i fi cuiva bine$ = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. $A fi cu cineva$ = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). @2.@ (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) $Mi-e prieten.$ * #Expr.# $Ce mi-e$ (sau $ți-e$ etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (#Fam.#) $Ți-o$ (sau $i-o$ etc.) $fi$ = ajunge! destul! @3.@ (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. $Mi-a fost greu.$ * #Loc. vb.# $A-i fi cuiva drag$ (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * #Expr.# $Mi-e$ (sau $ți-e$ etc.) $că...$ (sau $să nu...)$ = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). @4.@ (#Impers.#; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). $Când a fost să plece.$ @5.@ (De obicei #impers.#; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... $Era să moară.$ @6.@ (#Impers.#; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. $E ceva de făcut.$ @C.@ (Verb auxiliar) @I.@ (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) $Faptele sunt cunoscute.$ @II.@ (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). @1.@ (Cu viitorul I formează viitorul anterior) $Voi fi terminat.$ @2.@ (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) $N-ar mai fi plecat.$ @3.@ (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) $Să fi spus.$ @4.@ (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) $Se poate lăuda a fi învățat totul.$ @5.@ (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) $Să se fi aflând mulți în lume?$ @III.@ (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) $Te-ai fost dus.$ [Forme gramaticale: #prez. ind.# $sunt$ (#fam.# și #pop.# $îs,$ prescurtat $-s), ești$ (#pr.# $iești), este$ (#pr.# $ieste,$ prescurtat $e, îi, i), suntem$ (#acc.# și: $sunt'em);$ #imperf.# $eram$ (#pr.# $ieram);$ #perf. s.# $fui$ (#reg.# $fusei);$ #m. m. ca perf.# $fusesem;$ conjunctiv $să fiu;$ #imper.# #pers.# 2 #sg.# $fii$ (negativ $nu fi);$ #part.# $fost$] - #Lat.# @sum, *fui, *fire@ (= $fieri).$
                        
                            @A fi@ ≠ a lipsi...
                        
                            @FI@ vb. @1.@ v. $tr...
                        
                            @fi@ vb., ind. prez....
                        
                            @A FI sunt@ $intranz...
                        
                            @fi^2 (a ~)@ #vb.#, ...
                        
                            @fi (sunt, fost),@ #...
                        
                            @fi@ și (est, pop.) ...
                        
                            @a fi@ vb., ind. pre...
                        
                            @fi^1@ (literă grece...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
foame foame No synsets found 
                            @FO'AME@ #s. f.# @1.@ Stare funcțională periodică a organismului care se manifestă prin senzația nevoii de a mânca. @2.@ #Fig.# Dorință nestăvilită, poftă lacomă; lăcomie. - #Lat.# @fames, -is.@
                        
                            @FO'AME@ s. nemâncar...
                        
                            @fo'ame@ s. f., g.-d...
                        
                            @FO'AME@ $f.$ 1) Sen...
                        
                            @fo'ame@ #s. f.# - @...
                        
                            @foáme@ ($oa$ dift.)...
                        
                            @fo'ame@ s. f., g.-d...
                        
                            @FOÁME@ (#lat.# $fam...
                        
                            @fo'ame@ #s. f.#, #g...
                        
                            @foame@ f. mare poft...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
gât gât No synsets found 
                            @GÂT,@ $gâturi,$ #s. n.# @1.@ Parte a corpului (la om și la unele animale) care unește capul cu trunchiul; grumaz; gâtlan; $#p. ext.#$ gâtlej. * #Expr.# $A se arunca$ (sau $a se agăța$ etc.) $de gâtul cuiva$ = @a)@ a îmbrățișa (cu căldură) pe cineva; @b)@ a copleși, a obosi pe cineva cu manifestările de dragoste. $A-și rupe$ (sau $a-și frânge) gâtul$ = @a)@ a se accidenta (grav) sau a muri în urma unui accident; @b)@ a-și pierde situația (bună) în urma unor greșeli; a fi arestat, condamnat în urma săvârșirii unei fapte ilegale. $A strânge de gât$ (pe cineva) = a sugruma (pe cineva). $A lua$ (sau $a înhăța) de gât$ (pe cineva) = a înșfăca (pe cineva), a cere socoteală (cu violență), a brutaliza. (#Fam.#) $A face gât$ = a avea pretenții (neîntemeiate); a face gălăgie, scandal. $A da$ (o băutură) $pe gât$ = a bea repede (dintr-o singură înghițitură sau din câteva înghițituri). $A fi sătul până în gât$ = a fi dezgustat, a nu mai putea suporta (în continuare). $A-i sta$ (sau $a i se opri) în gât$ = @a)@ a nu putea înghiți; @b)@ a nu se putea împăca cu ceva sau cu cineva, a nu putea suferi. ** Cantitate de băutură câtă se poate bea dintr-o singură înghițitură. @2.@ Parte a unor obiecte, a unor piese etc. care prezintă asemănare cu gâtul (@1@). * $Prună cu gât$ = prună gâtlană. #v.# $gâtlan$ (@2@). - Din #sl.# @glŭtŭ@ "înghițitură".
                        
                            @GÂT@ s. @1.@ $(ANAT...
                        
                            @GÂT@ s. v. $măsea.$...
                        
                            @gât@ s. n., pl. $gâ...
                        
                            @GÂT ~uri@ $n.$ 1) $...
                        
                            @gât@ s. n., pl. $g'...
                        
                            @gât@ #s. n.#, #pl.#...
                        
                            @gât@ n. @1.@ partea...
                        
                            @GÂT,@ $gâturi,$ #s....
                        
                            @GÂT.@ Alb, alb-brun...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
băga băga No synsets found 
                            @BĂG'A,@ $bag,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra^2. * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga ceva în gură$ = a mânca. $A băga (pe cineva) sub masă$ = @a)@ a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; @b)@ a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda. $A$($-și) băga nasul (în ceva$ sau $undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala)$ = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. $A băga$ (ceva) $în$ (sau $la) cap$ = a ține minte un lucru. $A băga$ (cuiva ceva) $în$ (sau $la) cap$ = @a)@ a face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc.; @b)@ a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. $A$($-și) băga mințile în cap$ = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. $A băga$ (cuiva) $frica în oase$ sau $a băga pe cineva în sperieți$ (sau $în răcori)$ = a speria rău (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în boală$ (sau $în boale)$ = a înspăimânta (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în draci$ = a necăji, a întărâta (pe cineva). (#Fam.#) $A băga pe cineva în viteză$ = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (#Refl.#) $A se băga în sufletul$ (sau $în ochii, sub pielea) cuiva$ = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (#Tranz.#) $A băga de viu în mormânt$ = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. $A o băga pe mânecă$ = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli. $A băga zâzanie$ (sau $vrajbă, intrigă)$ (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (#Arg.#) $A băga un fitil$ (sau $fitile$ împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). @2.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. $Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă.$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga$ (pe cineva) $în pâine$ = a da (cuiva) o slujbă. (#Arg.#) $A băga$ (pe cineva) $în fabrica de pumni$ = a lua la bătaie (pe cineva). (#Fam.#) $A băga actele (de căsătorie)$ = a depune actele cerute pentru căsătorie. @3.@ (În #expr.#) (#Tranz.#) $A băga seama$ (la ceva) = a fi atent, a observa. $A băga în seamă$ (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). $A băga de seamă$ = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (#Refl.#) $A se băga de seamă$ = a se observa, a se remarca (ceva). - #Et. nec.#
                        
                            @A băga@ ≠ a scoate...
                        
                            @BĂG'A@ vb. @1.@ a i...
                        
                            @BĂG'A@ vb. v. $depu...
                        
                            @băg'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A BĂG'A bag@ $tranz...
                        
                            @A SE BĂG'A mă bag@ ...
                        
                            @băg'a (b'ag, 'at),@...
                        
                            @BĂG'A,@ $bag,$ #vb....
                        
                            @băg'a@ #vb.# I (în ...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
-aș -aș No synsets found
pula pula No synsets found 
                            @PÚLA@ #s. f.# Unita...
                        
                            pula este o pula ma....
                        
                            pula...
                        
                            pula...
                        
                            Pula - cuvânt vechi ...
                        
                            pula,un obiect ce se...
                        
                            PULA...
                        
                            pula din latinescu p...
                        
                            pula în gură
                        
                            pula ce este alcatui...
drept drept No synsets found 
                            @DREPT, DRE'APTĂ,@ (@A, B@) $drepți, -te,$ #adj.#, (@C@) #adv.#, (@D@) $drepturi,$ #s. n.#, (@E@) #prep.# @A.@ #Adj.# @I. 1.@ Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. * $Linie dreaptă$ (și substantivat, #f.#) = linie care unește două puncte din spațiu pe drumul cel mai scurt. $Unghi drept$ = unghi format de două drepte perpendiculare una pe alta. $Prismă dreaptă$ = prismă cu muchiile laterale perpendiculare pe baze. ** #Fig.# (Despre privire) Care este fără ascunzișuri; deschis, direct. ** (Despre haine) Care are o croială simplă, fără cute, clini etc. @2.@ (Despre lucruri, ființe, părți ale lor etc.) Care are o poziție verticală (față de un punct de reper). $Zid, perete drept. Om drept ca lumânarea.$ * #Expr.# $A se ține drept$ = a avea o poziție perfect verticală. (#Mil.#) $A lua$ (sau $a sta, a se ține în) poziția de drepți$ = a lua (sau a sta, a se ține în) poziție perfect verticală, stând nemișcat. (Cu valoare de interjecție) $Drepți!$ formulă de comandă militară pentru luarea poziției de drepți. (Adverbial) $A călca drept$ = a avea o purtare bună, cinstită. $A sta drept$ = a avea o atitudine de neclintit, a fi dârz, curajos. ** (Despre terenuri înclinate, forme de relief sau părți ale lor) Aproape vertical; abrupt, povârnit. ** (Despre litere; adesea substantivat, #f.#) Care are tăietura verticală. @3.@ Care are o poziție orizontală (față de un punct de reper); orizontal; plan, neted. $Câmpie dreaptă.$ @4.@ (În sintagma) $Complement drept$ = complement direct, #v.# $direct.$ @II.@ #Fig.# @1.@ (Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte) Care este, se face etc. potrivit dreptății și adevărului; întemeiat, just, cinstit, bun. * $Parte dreaptă$ = parte care se cuvine în mod legal fiecăruia la o împărțeală. $Luptă dreaptă$ = luptă corp la corp, fără arme, fără înșelătorii și fără ajutor străin. * #Loc. adv.# $Cu drept cuvânt$ = pe bună dreptate, în mod întemeiat. ** (Adverbial) În conformitate cu dreptatea, just; în conformitate cu adevărul, adevărat; corect. * #Expr.# $Ce-i drept$ = într-adevăr, cu adevărat. $Ce-i drept e drept,$ se spune pentru a recunoaște un adevăr incontestabil. $Drept că...$ = adevărat că... $A spune drept$ = a spune adevărul; a vorbi deschis, sincer. (Substantivat) $La drept$ (sau $la dreptul) vorbind$ = în realitate, de fapt. @2.@ (Despre oameni) Care trăiește și lucrează conform dreptății, adevărului, omeniei, binelui; cinstit, integru, cumsecade. ** (În limbajul bisericesc) Cuvios, cucernic. * #Expr.# (Substantivat) $A se odihni cu drepții$ = a fi mort. * Compus: (adesea substantivat) $drept-credincios$ = care face parte din Biserica creștină ortodoxă; bun creștin. @3.@ (#Reg.#; despre bunuri materiale) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare. @4.@ (#Pop.#; despre rude) Care este legat de cineva prin legături directe, de sânge; adevărat, bun. @B.@ #Adj.# (În opoziție cu $stâng)$ @1.@ (Despre organe ale corpului) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima. * #Expr.# $A fi mâna dreaptă a cuiva$ sau $brațul drept al cuiva$ = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor. ** (Substantivat, #f.# #sg.# #art.#) Mâna dreaptă. ** (Substantivat, #m.# #sg.# #art.#) Piciorul drept. @2.@ Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte (când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru). $Aripa dreaptă a clădirii.$ * (Substantivat; în locuțiuni) $Din dreapta. În dreapta. La$ (sau $spre) dreapta.$ * #Expr.# (Substantivat) $În dreapta și în stânga$ sau $de-a dreapta și de-a stânga$ = în ambele părți; în toate părțile, pretutindeni. $A ține dreapta$ = a merge pe partea dreaptă a unui drum. @3.@ #Fig.# (Substantivat, #f.# #art.#; în viața politică) Grupare politică adeptă și susținătoare a menținerii ordinii sociale și politice tradiționale. * #Loc. adj.# $De dreapta$ = conservator. @C.@ #Adv.# @1.@ (Urmat de determinări locale, indică direcția) În linie dreaptă, fără ocol; direct. $Merge drept la birou.$ * $De-a dreptul$ = fără a se abate din drum, fără înconjur; în mod direct, nemijlocit; chiar. * #Loc. prep.# (Substantivat) $În dreptul...$ = în fața..., față în față cu... $Prin dreptul...$ = prin fața..., pe dinaintea... $Din dreptul...$ = din fața..., de dinaintea... @2.@ (Urmat de determinări locale, modale sau temporale) Tocmai, exact. $A ajuns drept la timp.$ @D.@ #S. n.# @1.@ Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr-un stat. $Drept penal.$ @2.@ Știință sau disciplină care studiază dreptul (@D 1@). @3.@ Putere, prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită, de a se bucura de anumite privilegii etc.; drit. * #Loc. adv.# $De drept$ = conform legii, în mod legitim, firesc. @4.@ Răsplată, retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci. @E.@ #Prep.# @1.@ (Introduce un complement indirect) În loc de..., în calitate de..., ca. $Drept cine mă iei?$ * $Drept care...$ = prin urmare, în concluzie, deci, așadar. @2.@ (#Reg.#; introduce un complement circumstanțial de loc) Alături de..., lângă; în dreptul... * #Expr.# $A i se pune soarele drept în inimă$ = a i se face foame. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru, ca. $Drept încercare s-a folosit de un clește.$ [#Var.#: (#înv.# și #reg.#) @dir'ept, -e'aptă@ #adj.#] - #Lat.# @directus@ (cu unele sensuri după #fr.# $droit).$
                        
                            @Drept@ ≠ greșit, în...
                        
                            @DREPT@ adj., adv., ...
                        
                            @DREPT@ prep. v. $lâ...
                        
                            @drept@ adj. m., pl....
                        
                            @drept@ adv., prep....
                        
                            @drept@ s. n., pl. $...
                        
                            @DREPT^1 dre'aptă (~...
                        
                            @DREPT^2@ $adv.$ 1) ...
                        
                            @DREPT^3@ $prep.$ 1)...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
stomac stomac No synsets found 
                            @STOM'AC,@ $stomacuri,$ #s. n.# Parte a aparatului digestiv, la om și la animalele superioare, în formă de pungă, situată între esofag și duoden, în care se face digestia alimentelor; foale. * #Expr.# (#Fam.#) $A nu avea$ (pe cineva) $la stomac$ = a nu putea suferi (pe cineva). (#Fam.#) $A-și pune stomacul la cale$ = a-și potoli foamea, a mânca. [#Var.#: (#înv.#) @stom'ah@ #s. n.#] - Din #sl.# @stomahŭ.@
                        
                            @STOM'AC@ s. @1.@ v....
                        
                            @stom'ac@ s. n., pl....
                        
                            @STOM'AC ~uri@ $n. (...
                        
                            stomac, pântece
                        
                            @stom'ac (-curi),@ #...
                        
                            @STOMAC@ abataj, can...
                        
                            @stom'ac@ s. n., pl....
                        
                            @stom'ac@ #s. n.#, #...
                        
                            @stomac@ n. organ in...
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
zice zice No synsets found 
                            @Z'ICE,@ $zic,$ #vb.# III. #Tranz.# @1.@ A exprima ceva în cuvinte, a spune, a rosti cu voce tare; $#p. ext.#$ a vorbi. * #Expr.# $Cât ai zice pește$ = într-o clipă, imediat, îndată. $A zice nu$ (sau $ba)$ = a refuza; a tăgădui, a se opune, a rezista. $A zice da$ = a afirma, a accepta, a consimți. $Vrea$ (sau $va, vra) să zică$ = @a)@ înseamnă, are sensul, semnificația, valoarea...; @b)@ așadar, deci, prin urmare. $Mai bine zis$ = mai exact, mai precis exprimat. ** A se adresa cuiva cu cuvintele..., a-i spune. ** (Despre texte) A cuprinde, a scrie, a relata. * (#Reg.#) A comunica, a transmite, a face cunoscut. @2.@ A afirma, a declara; a susține, a pretinde. ** A promite, a făgădui. ** A răspunde, a riposta; a invoca. $Mai zi dacă ai ce.$ ** A reproșa, a obiecta. $Frumos, n-am ce zice.$ * #Expr.# $Să nu zici că...$ = să nu-mi reproșezi că... ** A contesta. ** A sfătui, a îndemna; a porunci, a ordona. @3.@ (#Pop.#) A cânta (din gură sau dintr-un instrument); a doini, a hori. @4.@ A-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune; $#p. ext.#$ a gândi, a socoti, a crede. $Toți vor zice cum vrei tu.$ * #Expr.# $(Că) bine zici!$ = bună idee! așa este. $Ce-am zis eu?$ = nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate? $Zi...$ = @a)@ judecă, socotește, dă-ți părerea; @b)@ așadar, prin urmare. $Ce-ai zice...? =$ ce părere ai avea? cum ți-ar părea? $Să zicem$ = @a)@ să presupunem, să admitem; @b)@ de exemplu. $Vino, să zicem, la ora zece.$ ** (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lăsa impresia că... $Așa, numai ca să zică și el că face o treabă.$ @5.@ A se adresa cuiva rostindu-i numele; a numi un obiect cu numele lui; $#p. ext.#$ a porecli. * #Impers.# $O fată ce-i zice Maria.$ * #Expr.# (#Refl.#) $Cum$ (sau $precum) s-ar (mai) zice$ = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte). - #Lat.# @dicere.@
                        
                            @ZÍCE,@ $zic,$ vb. I...
                        
                            @A zice@ ≠ a tăcea...
                        
                            @Z'ICE@ vb. @1.@ a s...
                        
                            @Z'ICE@ vb. v. $chem...
                        
                            @z'ice@ vb., ind. pr...
                        
                            @A Z'ICE zic 1.@ $tr...
                        
                            @z'ice (-c, -is),@ #...
                        
                            @z'ice@ @(a ~)@ #vb....
                        
                            @Z'ICE,@ $zic,$ #vb....
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
mânca mânca No synsets found 
                            @MÂNC'A,@ $măn'ânc,$ #vb.# I. #Tranz.# @1.@ A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți; a folosi în alimentație, a consuma. * #Expr.# $A (nu) avea ce mânca$ = a (nu) avea din ce trăi. $A mânca pâinea cuiva$ = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile cuiva; a fi întreținut de cineva. $A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger$ (sau $dintr-un blid) cu cineva$ = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva. $A-și mânca de sub unghie$ (sau $unghii)$ = a fi foarte zgârcit. $A mânca rahat$ = a minți; a bârfi, a cleveti. $A-i mânca$ (cuiva) $rațele$ (sau $câinii) din traistă$ (sau $din buzunar)$ = @a)@ a fi mic de statură; @b)@ a fi bleg, prost. $(Parcă) a mâncat laur,$ se spune despre cineva care (parcă) și-a pierdut mințile. $A-i mânca cuiva colacii$ (sau $coliva)$ = a vedea mort pe cineva. (#Refl. pas.#) $A crede că tot ce zboară se mănâncă$ = a fi naiv, credul; a-și face iluzii. (#Pop.#) $Mănâncă-l fript$ sau $mănânc-o friptă,$ se spune pentru a exprima disprețul față de cineva sau de ceva, precum și renunțarea la un anumit lucru. $A mânca foc pentru cineva$ = a face orice pentru a fi de folos cuiva. $A mânca foc$ (sau $jeratic)$ = (despre cai) a fi foarte iute. $A mânca$ (cuiva sau $a-și mânca$ cu cineva sau cu ceva) $viața$ (sau $zilele, tinerețile^{{În original, probabil greșit,... $tinerețele...$/1}}$ etc.) = a(-și) irosi, a(-și) distruge viața, tinerețea etc. $A-i mânca sufletul$ (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură. $A mânca$ (cuiva) $capul$ = a distruge, a nimici. $A-și mânca credința$ (sau $omenia, lefteria)$ = a-și pierde prestigiul, cinstea, creditul. $A mânca$ (pe cineva) $din ochi$ = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos. $Să-l$ (sau $s-o) mănânci din ochi (nu alta),$ se spune despre o persoană frumoasă, atrăgătoare, iubită. $A mânca$ (ceva) $cu ochii$ = a se uita cu mare poftă (la ceva). (#Pop.#) $Mânca-ți-aș ochii$ sau $mânca-te-aș,$ se spune pentru a-și exprima afecțiunea față de persoana căreia i se adresează (căutând să-i câștige bunăvoința). $A mânca bătaie$ (sau $trânteală, chelfăneală$ etc.) = a fi bătut de cineva; $#p. ext.#$ a fi învins (într-o luptă, într-o competiție, la un joc de societate etc.). $A mânca (o) săpuneală$ (sau $papară)$ = a fi (aspru) certat. $A fugi$ (sau $a alerga) mâncând pământul$ sau $a mânca pământul fugind$ (sau $alergând)$ = a fugi foarte repede, în graba mare. ** #Intranz.# A se hrăni, a se alimenta. ** #Fig.# (#Fam.#) A trăi din... ** #Fig.# A lua, a-și însuși (pe nedrept) un bun material; a cheltui, a risipi. ** #Fig.# (#Pop.#) A exploata, a spolia, a jecmăni pe cineva. ** #Fig.# (#Pop.#) A suferi, a pătimi, a îndura, a înghiți. ** #Fig.# (#Fam.#) A omite, litere, cuvinte, sunete în vorbire sau în scris. @2.@ (Despre animale și despre păsări sălbatice) A rupe prada în bucăți, a sfâșia (și a devora). * #Expr.# $A mânca carne de om$ = (despre oameni) a fi rău, crud, agresiv. ** (Despre viermi, molii, agenți fizici sau chimici) A roade, a distruge. ** (Despre boli) A distruge (treptat), a măcina, a mina. @3.@ (Despre insecte) A pișca, a ciupi. @4.@ (Precedat de un #pron. pers.# la #acuz.#; despre corp sau despre părți ale corpului) A produce o senzație de mâncărime. * #Expr.# (Glumeț) $A-l mânca$ (pe cineva) $spinarea$ (sau $pielea)$ = a se comporta ca și cum ar vrea să fie bătut. $A-l mânca$ (pe cineva) $palma$ (sau $palmele)$ = a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva. (În superstiții) $A-l mânca$ (pe cineva) $palma dreaptă$ = a avea o senzație de mâncărime în palma dreaptă, semn că va trebui să dea o sumă de bani. (În superstiții) $A-l mânca$ (pe cineva) $palma stângă$ = a avea o senzație de mâncărime în palma stângă, semn că va primi o sumă de bani. $A-l mânca$ (pe cineva) $tălpile$ = a nu avea astâmpăr să stea într-un loc, a fi nerăbdător să plece. $Te mănâncă cojocul$ = nu te astâmperi, nu te potolești, vrei să te bat; cauți bătaie. (#Pop.#) $A-l mânca$ (pe cineva) $să...$ = a simți impulsul, îndemnul irezistibil să... a fi tentat să... @5.@ A roade cu dinții un lucru necomestibil, a-și înfige dinții într-un lucru necomestibil. @6.@ #Fig.# A face să dispară; a consuma, a nimici, a distruge. @7.@ #Fig.# (Despre nenorociri, stări sufletești etc.) A face pe cineva să sufere; a consuma, a chinui. @8.@ #Fig.# A face cuiva rău (pe ascuns); a submina. ** #Refl. recipr.# A se certa, a se dușmăni, a se săpa, a-și face rău unul altuia. - #Lat.# @manducare.@
                        
                            @MÂNC'A@ vb. @1.@ (m...
                        
                            @MÂNC'A@ vb. v. $aru...
                        
                            @mânc'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A MÂNC'A mănânc 1.@...
                        
                            @A SE MÂNC'A mă mănâ...
                        
                            @mânca,@ $mănânc$ @I...
                        
                            @a mânc'a@ vb., ind....
                        
                            @mânc'a@ @(a ~)@ #vb...
                        
                            @mâncà@ v. @1.@ a am...
sarmală sarmală No synsets found 
                            @SARM'ALĂ@ #s. f.# #v.# @sarma.@
                        
                            @SARM'ALĂ@ #s. f.# #...
                        
                            @SARM'ALĂ@ #s. f.# #...
                        
                            @$sarm'ală$@ $#sf#$ ...
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
sărbătoră sărbătoră No synsets found
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
eu eu No synsets found 
                            @EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
                        
                            @eu@ pr. [pron. $ieu...
                        
                            @EU@ $pron. pers., p...
                        
                            @EU-@ Element prim d...
                        
                            eu...
                        
                            Eu invatasem la scoa...
                        
                            eu sint...
                        
                            eu :P...
                        
                            eu efectuez control
                        
                            @eu^1@ [#pron.# $ieu...
face face No synsets found 
                            @F'ACE,@ $fac,$ #vb.# III. @A.@ #Tranz.# @I. 1.@ A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. $Face un gard.$ ** A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. $Își face pantofi.$ @2.@ A construi, a clădi; a ridica, a așeza. $Face o casă. Face fânul stoguri.$ @3.@ A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. @4.@ A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. @5.@ A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. @6.@ A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. @7.@ A pregăti ceva într-un anumit scop. $Își face bagajele.$ * #Expr.# $A face focul$ = a ațâța, a aprinde focul. ** A aranja (părul, sprâncenele, buzele, unghiile etc.). @II. 1.@ (Despre femei) A naște. * #Expr.# (#Pop.# și #fam.#) $De când l-a făcut mă-sa$ sau $de când mă-sa l-a făcut$ = de când s-a născut, dintotdeauna. ** (Despre soți) A procrea. ** (Despre mamifere) A făta. ** (Despre păsări) A oua. @2.@ (Despre pomi) A produce, a da roade; (despre plante) a scoate, a da muguri, frunze, flori etc. @3.@ (Despre ființe și plante) A căpăta, a dobândi; a-i apărea. $A făcut o bătătură.$ ** A se îmbolnăvi de... $A făcut scarlatină.$ @4.@ (În #expr.#) $A face ochi$ = @a)@ (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la câteva zile după naștere); @b)@ (#fam.#, despre oameni) a se trezi, a se scula din somn. $A face burtă$ (sau) $pântece$ = a se îngrășa. $A face genunchi$ = (despre pantaloni) a se deforma (de multă purtare) în dreptul genunchilor. @III. 1.@ A întocmi, a potrivi lucrurile astfel ca să...; a da cuiva posibilitatea de a... $Ce-a făcut, ce-a dres, că a reușit...$ @2.@ A determina, a convinge. $Nu l-au putut face să se însoare.$ @3.@ A obliga, a sili, a constrânge, a pune pe cineva să... $Nu mă face să plec.$ @4.@ A predispune la ceva; a îndemna. $Timpul urât îl face trist.$ @IV. 1.@ A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să-și schimbe starea inițială, să ajungă într-o anumită situație. $L-a făcut om.$ * #Expr.# $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) bine$ (sau $sănătos)$ = a (se) însănătoși, a (se) vindeca. @2.@ A preface, a schimba, a transforma în... $Faceți din piatră aur.$ * #Expr.# $A face din țânțar armăsar$ = a exagera mult. $A face$ (cuiva) $coastele pântece$ (sau $spinarea cobză)$ = a bate (pe cineva) tare. $A face noaptea$ (sau $din noapte) zi$ = a nu dormi, a rămâne treaz toată noaptea. $A face$ (sau, #refl.#, $a se face) praf$ = a (se) distruge, a (se) nimici. @3.@ A zice, a spune (despre cineva sau cuiva) că este..., a califica; a învinui, a acuza pe cineva de... $L-a făcut măgar.$ * #Expr.# $A face$ (pe cineva) $cum îi vine la gură$ = a ocărî sau a certa (pe cineva) rău, fără a-și alege cuvintele, a batjocori (pe cineva). $A face$ (pe cineva) $cu ou și cu oțet$ #v.# $oțet.$ @##V.## 1.@ A săvârși, a făptui, a comite. $A făcut o eroare.$ * #Expr.# $Face ce face și...$ = încearcă prin toate mijloacele și izbutește să...; nu știu cum procedează că...; vorba e că... $A nu avea ce face$ (sau $ce să facă)$ = @a)@ a nu avea o ocupație; @b)@ a nu-i rămâne cuiva nimic de schimbat într-o situație, a nu avea posibilitatea să se împotrivească, să obiecteze, să ajute cu ceva; a nu avea încotro; @c)@ se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul să comită o imprudență, o prostie, o gafă. $A nu avea ce face cu...$ = a nu avea (nici o) nevoie de..., a nu-i trebui; a nu-i folosi, a nu-i servi la nimic. $Ce (mai) faci?$ = cum îți merge? cum o (mai) duci? $A face totul$ sau $a face tot posibilul$ (sau $în toate chipurile, posibilul și imposibilul) să$ (sau $ca să)$ = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimând surpriza neplăcută și purtând accentul în frază) $Ce face?!$ = cum?! cum se poate (una ca asta)? $Ce (tot) faci$ (sau $ce ai făcut de)...?$ = ce ți s-a întâmplat că...? care e cauza că...? $Ce-i de făcut$ (cu cineva sau cu ceva)? = cum să se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? $N-am făcut nimic$ = @a)@ nu am realizat nimic, nu m-am ales cu nimic; @b)@ nu sunt vinovat, nu am comis ceea ce mi se impută. $Văzând și făcând$ = procedând conform situației, împrejurărilor, fără un plan dinainte stabilit. $A avea a$ (sau $de-a) face cu cineva$ (sau $cu ceva)$ = @a)@ a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...; @b)@ a o păți, a suporta consecințele faptelor sale. $Ce are a face?$ = ce legătură este (între un lucru și altul)? ce interesează? și ce-i cu asta? $N-are a face!$ = nu interesează! n-are importanță! (#Refl.#) $S-a făcut!$ = ne-am înțeles! s-a aranjat! Fii fără grijă! @2.@ A provoca, a da naștere la..., a cauza, a pricinui. $A făcut o încurcătură$ * #Expr.# $Nu face nimic!$ = (formulă de politețe cu care se răspunde celui ce-și cere scuze pentru un neajuns sau o supărare pricinuită fără voie) nu are nici o importanță! $A i-o face (bună$ sau $lată$ sau $cu vârf)$ sau $a-i face$ (cuiva) $una (și bună)$ = a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns. $A(-și) face inimă rea$ (sau $sânge rău)$ = a (se) supăra, a (se) consuma. $A-și face gânduri$ (sau $griji)$ = a se îngrijora. ** A arăta, a manifesta, a acorda. $I-a făcut toate onorurile.$ @3.@ A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini. $Și-a făcut datoria.$ * #Expr.# $A face (un) târg$ (sau $târgul)$ = a cădea de acord, a încheia o tranzacție (comercială). ** A juca (un meci). @4.@ A exercita, a practica o meserie. $Face avocatură.$ ** A studia, a urma un curs sau o formă de învățământ. $Face medicina.$ @5.@ (Cu complementul "semn") A atrage cuiva atenția printr-un gest; a da cuiva să înțeleagă ceva printr-un semn. (Cu elipsa complementului) $Face din cap că a înțeles.$ * #Expr.# $A face$ (cuiva) $cu degetul$ = a amenința (pe cineva) cu degetul arătător. $A face$ (cuiva) $cu ochiul$ = @a)@ a face (cuiva) un semn simbolic (închizând și deschizând un ochi); @b)@ a atrage, a îmbia. @6.@ A parcurge, a străbate un drum sau o distanță. $A făcut 2 kilometri.$ @7.@ A petrece, a parcurge un interval de timp. $Cu el și-a făcut veacul.$ @B.@ #Intranz.# @I. 1.@ A proceda; a acționa; a se comporta. $Fă cum știi.$ ** #Refl.# (În construcții interogative) A se descurca într-un anumit fel. $Ce se face acum?$ @2.@ A-i merge cuiva bine (sau rău), a o duce bine (sau rău). @3.@ (În superstiții, determinat prin "a bine", "a rău", "a ploaie" etc.) A prevesti, a cobi. $Porcul face a ploaie.$ @4.@ (#Pop.#; în superstiții) A vrăji, a fermeca; a descânta. $I-a făcut de boală.$ @II. 1.@ A valora, a prețui; a costa. $Cât fac pantofii?$ @2.@ (La #pers.# 3; cu valoare impersonală) A fi vrednic (de a...), a merita (să...). $Scump, dar face!$ @3.@ (#Fam.#; în #expr.#) $Nu face pentru...$ = @a)@ nu e potrivit, nu corespunde pentru...; @b)@ nu e de prestigiul cuiva, nu cadrează cu... @III. 1.@ A se îndrepta, a merge, a porni (către sau spre...); a o coti (spre...). $Am făcut la dreapta.$ ** #Refl.# (#Fam.#) A se abate, a se duce (sau a veni), a se apropia. $Fă-te încoace!$ @2.@ A zice, a spune. $Am să te cert, făcea el.$ @C.@ #Refl.# @I. 1.@ (despre zi, noapte, întuneric etc.) A se produce, a se ivi, a se lăsa. * #Expr.# $A i se face$ (cuiva) $negru$ (sau $roșu$ etc.) $înaintea ochilor$ = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare. ** #Impers.# (#Pop.#) A i se părea cuiva că vede sau că aude ceva sau pe cineva (în vis sau în imaginație). $Se făcea că vede un palat.$ @2.@ (despre drumuri, văi etc.) A se desfășura, a se deschide (înaintea ochilor). $Se făcea o vale lungă.$ @3.@ (despre senzații sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se naște, a se produce (în cineva) deodată, a fi cuprins de... $I s-a făcut frică.$ ** A fi cuprins de o dorință nestăpânită pentru ceva, a simți dorul de... $I s-a făcut de ducă.$ @4.@ (#Pop.#) A se întâmpla. $Ce s-a făcut cu el?$ * #Expr.# $Ce s-a făcut$ (cineva)? = ce a devenit? cum s-a descurcat? $Cum se face că...$ (sau $de...$)$?$ = cum e posibil ca...? @II. 1.@ A ajunge, a deveni. $Copilul s-a făcut mare.$ * #Loc. vb.# $A se face galben$ = a se îngălbeni. $A se face vânăt$ = a se învineți. $A se face roșu$ = a se înroși, a se îmbujora. * #Expr.# $A se face stăpân pe ceva$ = a lua un lucru în stăpânire cu forța sau fără a-i aparține. $A se face în două$ = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica. ** A ajunge la numărul de..., la un total de... $Ceata se face de două sute de oșteni.$ ** A îmbrățișa cariera de..., a deveni. $Se face muncitor metalurgist.$ ** #Intranz.# A îndeplini o treabă sau o funcție ocazională. ** (Determinat prin "la loc", "din nou", "iarăși" etc.) A redeveni. $S-a făcut din nou om.$ @2.@ A se preface, a simula. $Se face că pleacă.$ ** #Intranz.# A-și lua înfățișarea de..., a se arăta, a-și da aere de... $Face pe nevinovata.$ - #Lat.# @facere.@
                        
                            @A (se) face@ ≠ a (s...
                        
                            @A face@ ≠ a strica...
                        
                            @F'ACE@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @f'ace@ vb., ind. pr...
                        
                            @A F'ACE fac 1.@ $tr...
                        
                            @A SE F'ACE mă fac@ ...
                        
                            @f'ace (f'ac, făc'ut...
                        
                            @face,@ $fac #vb.#$ ...
                        
                            @a f'ace@ vb., ind. ...
labă labă No synsets found 
                            @L'ABĂ,@ $labe,$ #s. f.# @1.@ Parte a piciorului de la gleznă în jos la animalele patrupede și la om; partea piciorului pe care calcă păsările (palmipede); $#p. gener.#$ picior (al unor animale). * Compuse: $laba-mâței$ = @a)@ ciupercă comestibilă de culoare albă, care crește prin pădurile umbroase și umede $(Clavaria coralloides);$ @b)@ ciupercă comestibilă mare cu tulpina albă, groasă și cărnoasă; creasta-cocoșului $(Clavaria flava); laba-ursului$ = @a)@ nume dat mai multor specii de ciuperci de pădure $(Clavaria);$ @b)@ crucea-pământului; $laba-gâștei$ = @a)@ mică plantă erbacee cu flori roșii-purpurii $(Geranium dissectum);$ @b)@ ridurile formate în jurul ochilor (la persoanele în vârstă); @c)@ (#fam.#) scris dezordonat, urât. ** (#Mar.#) $Labă-de-pisică$ = încrețitură abia vizibilă a apei mării, semn al unui început de vânt. @2.@ (#Fam.# și #depr.#) Mână. * #Expr.# $A pune laba$ (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a înhăța (pe cineva sau ceva). $A-i încăpea$ (sau $a-i cădea) în labă$ = a ajunge la mâna sau la discreția cuiva. - Din #magh.# @láb.@
                        
                            @L'ABĂ@ s. @1.@ $(AN...
                        
                            @L'ABĂ@ s. v. $membr...
                        
                            @l'abă@ s. f., g.-d....
                        
                            @L'ABĂ ~e@ $f.$ 1) P...
                        
                            @labă@ ; $lăbar$ s.f. @1.@ (vulg) act sexual de tip masturbare; @2.@ persoana frustrata sexual care freaca organul genital propriu - @labă@ + suf. $-ar.$
                        
                            @l'abă (l'abe),@ #s....
                        
                            @labă,@ $labe #s. f....
                        
                            labă, masturbare. (d...
                        
                            @l'abă@ s. f., g.-d....
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
crede crede No synsets found 
                            @CR'EDE,@ $cred,$ #vb.# III. @1.@ #Tranz.# A fi încredințat sau convins de un fapt, de existența sau de adevărul unui lucru. * #Expr.# $Cred și eu!$ = se înțelege de la sine, nu e de mirare. $Ce$ (sau $cum) crezi?$ se zice pentru a exprima o amenințare sau o afirmare sigură. @2.@ #Intranz.# A recunoaște dreptatea cuiva, a fi înțelegător față de durerea sau de suferința cuiva. * #Expr.# $A nu-i veni$ (cuiva) $să creadă$ sau $a nu-și crede ochilor$ (sau $urechilor),$ exprimă mirarea față de un lucru de necrezut. @3.@ #Tranz.# A socoti, a fi de părere, a-și închipui, a i se părea. ** A considera pe cineva altfel decât este în realitate. ** #Refl.# A avea despre sine o părere exagerat de bună; a fi îngâmfat. @4.@ #Intranz.# A avea încredere deplină în cineva sau în ceva; a-și pune toată nădejdea în cineva sau în ceva. @5.@ #Intranz.# A admite existența lui Dumnezeu și a accepta dogmele bisericii; $#p. ext.#$ a avea o anumită credință religioasă. - #Lat.# @credere.@
                        
                            @CR'EDE@ vb. @1.@ v....
                        
                            @cr'ede@ vb., ind. p...
                        
                            @A CR'EDE cred 1.@ $...
                        
                            @A SE CR'EDE mă cred...
                        
                            @cr'ede (-d, -ez'ut)...
                        
                            @cr'ede (a)@ #vb.#, ...
                        
                            @a (se) cr'ede@ vb.,...
                        
                            @crede@ v. @1.@ a fi...
                        
                            @CR'EDE,@ $cred,$ #v...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
-s -s No synsets found
îneca îneca No synsets found 
                            @ÎNEC'A,@ $în'ec,$ #vb.# I. @1.@ #Refl.# și #tranz.# A muri sau a face să moară prin sufocare în apă (sau în alt lichid). * #Expr.# (#Refl.#) $A se îneca (ca țiganul) la mal$ = a suferi un eșec în ultimul moment. @2.@ #Refl.# (Despre nave) A se scufunda. * #Expr.# $Parcă i s-au înecat corăbiile,$ se spune cuiva când e trist, indispus. * #Fig.# A se cufunda, a se afunda. @3.@ #Tranz.# (Despre ape) A inunda un loc, o arătură etc. ** #Fig.# A copleși, a înăbuși. @4.@ #Refl.# și #tranz.# A (se) sufoca, a (se) înăbuși. ** #Tranz.# (Despre plâns, lacrimi) A podidi (împiedicând respirația). - @În@ + @neca@ (#Înv.# "a ucide" < #lat.#).
                        
                            @ÎNEC'A@ vb. @1.@ v....
                        
                            @ÎNEC'A@ vb. v. $gât...
                        
                            @înec'a@ vb., ind. p...
                        
                            @A ÎNEC'A în'ec@ $tr...
                        
                            @A SE ÎNEC'A mă în'e...
                        
                            @ÎNECÁ,@ $înéc,$ vb....
                        
                            @înec'a (în'ec, înec...
                        
                            @a (se) înec'a@ vb.,...
                        
                            @înec'a@ @(a ~)@ #vb...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
smântână smântână No synsets found 
                            @SMÂNTÂNĂ@ #s. f.# @1.@ Produs alimentar gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită, sau care se separă din lapte cu o mașină centrifugă specială. ** (#Reg.#) Caimac. @2.@ #Fig.# Partea cea mai bună, cea mai valoroasă dintr-un lucru. - #Cf.# #bg.#, #ucr.# %smetana.%
                        
                            @SMÂNTÂNĂ@ s. (pop.)...
                        
                            @SMÂNTÂNĂ@ s. v. $ca...
                        
                            @smântână@ s. f., g....
                        
                            @SMÂNTÂNĂ@ $f.$ 1) P...
                        
                            @smânt'ână@ s. f., g...
                        
                            @smânt'ână@ #s. f.#,...
                        
                            @smântână@ f. 1. flo...
                        
                            @SMÂNT'ÂNĂ@ #s. f.# ...
                        
                            @smântână@ - strat d...
și și No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
auzi auzi No synsets found 
                            @AUZ'I,@ $a'ud,$ #vb.# IV. @1.@ #Tranz.# A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. * #Expr.# $Să te-audă Dumnezeu!$ = să se împlinească cele pe care (mi) le dorești! $N-aude, n-a vede (n-a greul pământului)$ = se face că nu știe nimic. $Eu spun, eu aud$ = degeaba vorbesc, nu mă ascultă nimeni. (#Refl. pas.#) $Să se audă musca (zburând)!$ = să fie tăcere deplină! @2.@ #Tranz.# (La #imper.#) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. $Ia auzi ce-ți spun!$ @3.@ #Intranz.# și #tranz.# (Interogativ) A înțelege, a pricepe. ** #Intranz.# (La #prez. ind.# #pers.# 1) @a)@ (ca răspuns la o chemare) Poftim? ce dorești?; @b)@ Poți tăgădui? mă mai poți contrazice? @4.@ #Tranz.# și #intranz.# A afla (o veste, o știre etc.) * #Loc. adv.# $Din auzite$ = din câte a aflat cineva de la alții, din zvon public. * #Expr.# (#Intranz.#) $A auzi de cineva$ (sau $de ceva)$ = a cunoaște pe cineva (sau ceva) din reputație, din cele ce se spun despre el. $A nu mai auzi de cineva$ = a nu mai ști, a nu mai afla nimic despre cineva. $A nu (mai) voi să audă de cineva$ = a rupe orice relații cu cineva. $Să auzim de bine!$ formulă de urare la despărțire. ** #Refl.# (La #pers.# 3) A se vorbi, a se zvoni. [#Pr.#: $a-u-.$ - #Prez. ind.# și: (#pop.#) $a'uz$] - #Lat.# @audire.@
                        
                            @AUZ'I@ vb. @1.@ a p...
                        
                            @AUZ'I@ vb. v. $duhn...
                        
                            @auz'i@ s.n. (sil. $...
                        
                            @A AUZ'I a'ud 1.@ $t...
                        
                            @A SE AUZ'I se a'ude...
                        
                            @auz'i (a'ud, auz'it...
                        
                            @AUZ'I,@ $a'ud,$ #vb...
                        
                            @a (se) auz'i@ vb. (...
                        
                            @auz'i@ @(a ~)@ $(a-...
... ... No synsets found
zi zi No synsets found 
                            @ZI,@ $zile,$ #s. f.# @1.@ Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; $#p. ext.#$ lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (#Astron.#) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. * (Determinând noțiunile "an", "lună", pentru a le sublinia durata, lungimea) $Trei luni de zile.$ * #Loc. adj.# $De toate zilele$ sau (rar) $de toată ziua$ = de fiecare zi; $#p. ext.#$ obișnuit, comun. $De zi cu zi$ = zilnic. * #Loc. adv.# $La zi$ = @a)@ în fiecare zi, zilnic; @b)@ la ziua, la data cerută; fără întârziere. $Zi de$ (sau $cu) zi$ sau (rar) $cu zi de zi$ = @a)@ zilnic; $#p. ext.#$ necontenit, perpetuu; @b)@ din ce în ce; progresiv, treptat. $Din zi în zi$ = @a)@ de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. $Amâna plecarea din zi în zi;$ @b)@ pe fiecare zi; $#p. ext.#$ din ce în ce. $De la$ o $zi la alta$ = zilnic; $#p. ext.#$ repede, văzând cu ochii. $În toate zilele$ = în fiecare zi, oricând. (#Reg.#) $Pe toată ziua$ = în fiecare zi; zilnic. $De$ (sau $despre, către) ziuă$ = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. $Până în$ (sau $la) ziuă$ sau $de cu ziuă$ = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. $Cu ziua-n cap$ = foarte devreme. $La ziuă$ = în zori. $Peste zi$ = în cursul zilei, ziua. $Zi și noapte$ sau (adverbial) $ziua și noaptea$ = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. $Nici zi, nici noapte$ sau (adverbial) $nici ziua, nici noaptea$ = niciodată. $Toată ziua$ sau $ziua toată$ = de dimineață până seara; $#p. ext.#$ mereu, continuu. * #Expr.# $A se face ziuă albă$ = a se lumina complet, a fi plină zi. $A face noaptea zi și ziua noapte$ sau a $face din noapte zi$ = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; $#p. ext.#$ a duce o viață dezordonată. $Bună ziua,$ formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. $A da$ (sau $a dori,$ a $pofti cuiva) bună ziua$ (sau $ziua bună)$ = a saluta pe cineva. (#Pop.#) $A-și lua ziua bună$ = a-și lua rămas bun. $Ca lumina zilei$ sau $ca ziua$ = (pe lângă adjective ca "limpede", "clar") foarte clar, foarte limpede. $Într-o (bună) zi$ sau $într-una din zile$ = odată, cândva. $Cât toate zilele (de mare)$ = foarte mare. $A avea$ (sau a duce) $zi bună$ (sau, rar, $albă) cu cineva$ = a trăi în bune relații cu cineva. $A da zi după zi$ = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. $La zile mari$ = la ocazii deosebite; $#p. ext.#$ rar de tot, în mod excepțional. * (Compus) $Zi-lumină$ = perioadă a zilei (@1@) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. $Zi-muncă$ = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ** (Adverbial, în formele $ziua, zilele, zile)$ în timpul zilei, în fiecare zi. $Ziua umbla, noaptea se odihnea.$ * (În sintagme și #loc.#, ca unitate de măsură sau de calcul) $Zi de muncă$ = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. $Cu ziua$ = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. $Zi de cale$ (sau $de drum)$ = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ** (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin #prep.# "de") Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen, soroc. * $Ziua de astăzi$ = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. $Ziua de mâine$ = viitorul. $Ziua de ieri$ = trecutul. (În unele credințe religioase) $Ziua de apoi$ = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. * (Ca termen calendaristic) $Ziua de 1 Mai.$ (#Pop.#) $Zi-ntâi$ = prima zi a fiecărei luni. * (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) $Ziua femeii.$ * $Zi aniversară$ sau $ziua nașterii$ (sau $de naștere)$ = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). $Ziua (numelui) cuiva$ = onomastica cuiva. @2.@ (La #pl.#) Viață, existență, trai. * #Expr.# $A avea zile$ = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. $Câte zile voi$ (sau $vei, va$ etc.) $avea$ = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. $Abia își ține zilele,$ se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (#Pop.#) $Cu zilele în mână$ = @a)@ într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; @b)@ înfricoșat, înspăimântat. $A ridica$ (sau $a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele$ = a omorî pe cineva. $A i se isprăvi cuiva zilele$ = a muri. $A-și urî zilele$ sau $a i se urî cuiva cu zilele$ = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. $Vai de zilele mele$ (sau $tale$ etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). $De$ (sau $în) zilele mele$ (sau $ale tale$ etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). @3.@ (La #pl.#; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. $Zilele tinereții.$ * #Expr.# $Mic de zile$ = tânăr. $Vechi$ (sau $înaintat) în$ (sau $de) zile$ = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) $Veșnic de zile$ = nemuritor. $(A fi) învechit în zile rele$ = (a fi) înrăit. [#Var.#: @z'iuă@ #s. f.#] - #Lat.# @dies.@
                        
                            @Zi@ ≠ noapte...
                        
                            @ZI@ s. @1.@ dată, t...
                        
                            @zi@ s. f. (în expr....
                        
                            @ZI z'ile@ $f.$ 1) I...
                        
                            @zi (z'ile),@ #s. f....
                        
                            @zi@ / (în #expr.# ș...
                        
                            zi...
                        
                            @zi, și așa!@ $#expr...
                        
                            @ZI,@ $zile,$ #s. f....
el el No synsets found 
                            @EL, EA,@ $ei, ele,$ #pron. pers.# 3. @1.@ (Ține locul persoanei despre care se vorbește) $El merge.$ ** (#Fam.#; la #sg.#) Soț, bărbat; soție, nevastă. @2.@ (La genitiv, în formele $lui, ei, lor,$ adesea precedat de "al, a, ai, ale", cu valoare posesivă) $Casa lui.$ * #Expr.# $Ai lui$ sau $ai ei$ = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. $Ale lui$ sau $ale ei$ = @a)@ lucrurile personale ale cuiva; @b)@ capriciile, toanele cuiva. $Lasă-l în ale lui!$ @3.@ (La dativ, în formele $lui, ei, îi, i, lor, le li,$ cu funcție de complement indirect sau de atribut) $Prietenul îi iese înainte.$ * (În forma $i,$ cu valoare neutră) $Dă-i cu bere, dă-i cu vin.$ @4.@ (În acuzativ, în formele $îl, l, o, îi, i, le,$ cu funcție de complement direct) $Cartea pe care o citesc.$ * (Precedat de prepoziții, în formele $el, ea, ei, ele) Pe el îl caut.$ * (Precedat de prepoziții, în forma $o,$ cu valoare neutră) $Au mai pățit-o și alții.$ [#Pr.#: $iel, ia, iei, iele$] - #Lat.# @illum, illa.@
                        
                            @EL@ pron. dânsul, d...
                        
                            @el@ pr. [pron. $iel...
                        
                            @EL ea (ei, ele)@ $p...
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            El se sinucisese deoarece a avut o depresie.
                        
                            @el@ [#pron.# $iel$]...
                        
                            @el (-ei),@ #pron.# ...
                        
                            el adereaza la idealuri
                        
                            el absolveste liceul la anul viitor
lui lui No synsets found 
                            @LUI@ pron., adj. să...
                        
                            @luĭ,@ V. @ĭel.@...
                        
                            @lui^1@ #art. hot.# ...
                        
                            @lui^2@ #pr.# #v.# @...
                        
                            $lui ~$ a-și reiua t...
                        
                            @LUI@ #pron.#, #adj....
                        
                            @lui^{1}@ #art.#◼◼◼{...
                        
                            @lui^{2}@ #pr.# ◼◼◼#...
mă-ta mă-ta No synsets found 
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
să să No synsets found 
                            @SĂ@ #conj.# @I.@ (Ca semn al conjunctivului) $Să fii cuminte.$ @II.@ (Semn al conjunctivului și, în același timp, conjuncție subordonatoare) @1.@ (Introduce o propoziție subiectivă) $E bine să pleci.$ @2.@ (Introduce o propoziție predicativă) $Pare să fie un om cumsecade.$ @3.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Nu-i mândră să-mi fie dragă.$ @4.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) $Puteam chiar să nu mai fiu acuma.$ @5.@ (Introduce o propoziție finală) $A ieșit să-i întâmpine.$ @6.@ (Introduce o propoziție consecutivă) $Am râs să leșin.$ @7.@ (Introduce o propoziție condițională) $Ar fi fost prins să nu fi fugit.$ @III.@ (În #loc. conj.#) $Măcar să...$ (introduce o propoziție concesivă) $Nu mă duc, măcar să mă omori. Numai să...$ (introduce o propoziție condiționată) $Îți poate fi de folos, numai să vrea. Până să...$ (introduce o propoziție temporală) $Până să ajungă el, fata ajunsese acasă. Pentru ca să...$ = @a)@ (introduce o propoziție finală) $Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen;$ @b)@ (cu valoare copulativă) $A plecat mulțumit, pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit. Fără să...$ = @a)@ (introduce o propoziție modală) $A plecat fără să verse o lacrimă;$ @b)@ (introduce o propoziție concesivă) $Fără să-mi fi spus cineva, am bănuit adevărul.$ - #Lat.# @si.@
                        
                            @SĂ@ conj. de, și. $...
                        
                            @să@ conjcț. (în tem...
                        
                            @SĂ@ $conj.$ 1) $(se...
                        
                            @să@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @să@ conjcț....
                        
                            @să@ #conjcț.# (în t...
                        
                            @1) să,@ din maĭ vec...
                        
                            @2) să@ conj. (din m...
                        
                            @să@ conj. @1.@ expr...
nu nu No synsets found 
                            @NU@ #adv.# @I.@ (Servește la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându-l nemijlocit). @1.@ (Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ) $Nu l-am cunoscut niciodată.$ * (În propoziții interogative) $Nu ai primit scrisorile mele?$ @2.@ (Neagă predicatul, fără a modifica logic caracterul propoziției) $Nu încape nici o îndoială.$ @3.@ (Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) $Nu făcea parte și el dintre noi?$ @II.@ (Neagă altă parte de propoziție decât predicatul) $A plecat repede, nu așa cum a venit.$ @III.@ (Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă, altul decât predicatul, atenuându-i înțelesul ori dându-i un înțeles contrar) $O casă mare, nu lipsită de eleganță.$ * #Expr.# $Nu altceva$ sau $nu glumă,$ (#reg.#) $nu șagă,$ formulă care confirmă sau întărește cele enunțate anterior. $Nu mai departe$ = chiar în cazul... $Nu o (singură) dată$ = de multe ori, adesea. @IV.@ (Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus, îndeplinind funcția de predicat) $Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale.$ * #Expr.# $nu și nu,$ formulă care exprimă împotrivirea, refuzul categoric. $De$ (sau $dacă) nu...$ = în caz contrar..., altfel... @##V.##@ (Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ) $Ai prieteni? - Nu!$ - #Lat.# @non.@
                        
                            @Nu@ ≠ da...
                        
                            @NU@ adv. (pop.) ba....
                        
                            @nu@ adv. (și: $n-$ ...
                        
                            @NU@ $adv.$ 1) $(atr...
                        
                            Nu am gasit explicat...
                        
                            nu exista in diction...
                        
                            nu stiu...
                        
                            nu stiu ce inseamna...
                        
                            [nu este in DN'86 - ...
sine sine No synsets found 
                            @S'INE@ #pron. refl.# (Forma accentuată de #acuz.# #pers.# 3 pentru toate genurile și numerele; uneori întărit prin "însuși") @1.@ (Precedat de #prep.# "pe" sau #înv.# "pre", având funcție de complement direct al unui verb reflexiv) $Numai pe sine nu se vede.$ @2.@ (Precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) $Păstrează totul pentru sine însăși.$ * #Expr.# $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția cuiva, prin propriile forțe; din proprie inițiativă. (Substantivat) $În sinea mea$ (sau $a ta$ etc.) = în propria conștiință, în gând. - #Lat.# @se@ (după $mine, tine).$
                        
                            @s'ine@ pr. ac. acc....
                        
                            @s'ine@ #pron.# - El...
                        
                            @s'ine@ pron. refl. ...
                        
                            @s'ine@ #pr.# #ac.# ...
                        
                            @síne@ ac. accentuat...
                        
                            @sine@ pr. servind d...
                        
                            @SINE@ #pron. refl.#...
                        
                            @S'INE@ #pron. refl....
                        
                            @s'ine@ - pronume re...
mai mai No synsets found 
                            @MAI^1@ #adv.# @I. 1.@ (Servește la formarea gradului comparativ) $Mai bun.$ * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) $Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte.$ @2.@ (Servește la formarea gradului superlativ relativ) $Cel mai bun.$ * (Înaintea unui substantiv) $Te comporți ca cel mai copil dintre copii.$ * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) $Ce mai drac frumos de fată!$ * #Expr.# $Mai rar$ = întâlnit extrem de rar. $Așa om mai rar!$ @II.@ (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. $Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase.$ @III.@ (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ, cam. $Mai îmi vine a crede.$ ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin #conj.# "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. $Cetina mai că-i ajunge la pământ.$ * $Mai-mai$ = cât pe-aci, gata-gata. @IV.@ (Înaintea unui verb) @1.@ (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. $Mai vine la noi.$ * #Expr.# $Mai e vorbă!$ = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) $Ce mai faci?$ @2.@ (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. $Poate să ne mai întâlnim.$ @3.@ (Exprimă nedumerire) $Nu se știe ce s-a mai făcut.$ @##V.##@ (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) @1.@ (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. $Avea casă, mai ceva bani.$ * #Expr.# $Ce mai atâta vorbă$ sau $ce mai încoace-ncolo,$ se zice când vrem să punem capăt unei discuții. @2.@ (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. $Mai una, mai alta.$ @VI.@ (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) $Ce mai zgomot, ce mai freamăt!$ - #Lat.# @magis.@
                        
                            @MAI^2,@ $maiuri,$ #s. n.# Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (#Reg.#) Bătător^2. - #Lat.# @malleus.@
                        
                            @MAI^3,@ $maiuri,$ #s. n.# (#Reg.#) Ficat. - Din #magh.# @máj.@
                        
                            @MAI^4@ #s. m.# #invar.# A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - #Lat.# @maius,@ #sl.# @maĭ.@
                        
                            @MAI@ adv. @1.@ încă...
                        
                            @MAI@ s. (pop.) flor...
                        
                            @MAI@ s. @1.@ măciuc...
                        
                            @MAI@ s. v. $ciocan,...
                        
                            @mai@ adv....
                        
                            @mai@ (luna) s. m. i...
laudă laudă No synsets found 
                            @L'AUDĂ,@ $laude,$ #s. f.# Exprimare în cuvinte a prețuirii față de cineva sau ceva; cuvinte prin care se exprimă această prețuire; elogiu. ** (În propoziții exclamative) Mărire! slavă! cinste! glorie! - Din @lăuda@ (derivat regresiv).
                        
                            @Laudă@ ≠ bârfire, b...
                        
                            @L'AUDĂ@ s. interj. ...
                        
                            @L'AUDĂ@ s. interj. ...
                        
                            @l'audă@ s. f. (sil....
                        
                            @L'AUDĂ ~e@ $f.$ Apr...
                        
                            @l'audă,@ $laude$ #s...
                        
                            @l'audă@ s. f. (sil....
                        
                            @láudă@ f., pl. $e$ ...
                        
                            @l'audă@ $(la-u-)$ #...
la la No synsets found 
                            @LA^1@ #prep.# @A. I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) @1.@ (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) $S-a dus la el.$ @2.@ (Complementul indică limita în spațiu) $Apa i-a ajuns la umeri.$ @3.@ (Complementul indică distanța) $Cade la doi metri de casă.$ @4.@ (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) $Locuiește la munte.$ ** (Atributul indică poziția) $Han la drumul mare.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) $Plecăm la începutul primăverii.$ * #Expr.# $La mulți ani!$ = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! @2.@ (Complementul indică periodicitatea) $Festivalul are loc o dată la doi ani.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) $S-a dus la vânătoare.$ * #Loc. adv.# (#Pop.# și #fam.#) $La ce?$ = în ce scop? ce rost are? @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) $Tresărea la orice zgomot.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Caii aleargă la galop.$ * #Expr.# $La preț$ (sau $la prețul) de...$ = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ** (Complementul indică măsura) $Mătasea se vinde la metru.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Cântă la pian.$ @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $Este rău la suflet.$ @VIII.@ (Introduce un complement indirect) $Nu răspunzi la întrebări.$ @IX. 1.@ (Cu valoare de #num. nehot.#, exprimă o cantitate mare) $Bea la apă.$ @2.@ (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. $Erau la 30 de oameni.$ @B.@ (În prepoziții compuse) @I.@ $De la.$ @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) $Coboară de la munte.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) $Doarme de la prânz.$ * #Loc. adv.# $De la o vreme$ = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod; în #loc. adj.#) $De la sine$ = fără ajutorul sau intervenția nimănui. @4.@ (Introduce un complement indirect) $De la cine ai primit scrisoarea?$ @5.@ (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) $Flori de la munte. Degetele de la mână.$ @6.@ (Introduce un atribut care indică timpul) $Ședința de la ora 12.$ @II.@ $Pe la.$ (Dă o nuanță de aproximație) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Vino pe la noi.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pleacă pe la amiază.$ @III.@ Până la. @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Așteaptă până la vară.$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $Îl conduce până la ușă.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $Îi chinuiește până la exasperare.$ * #Expr.# $Până la unul$ = absolut toți. - #Lat.# @illac.@
                        
                            @LA^2@ #s. m.# #invar.# Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. - Din #it.# @la.@
                        
                            @LA^3,@ $lau,$ #vb.# I. #Tranz.# și #refl.# (#Pop.#) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. * Compus: $lă-mă-mamă$ #subst.# = om prost, lălâu. [#Prez. ind.#: $lau, lai, lă, lăm, lați, lau$] - #Lat.# @lavare.@
                        
                            @LA@ adv. v. $aproap...
                        
                            @LA@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @LA@ vb. v. $îmbăia,...
                        
                            @la@ prep....
                        
                            @la@ s. m. invar....
                        
                            @la@ vb., ind. prez....
                        
                            @LA@ $prep.$ 1) ($ex...
colegă colegă No synsets found 
                            @col'egă@ s. f., g.-...
                        
                            @col'egă@ s. f., g.-...
                        
                            @col'egă@ #s. f.#, #...
                        
                            @col'egă@ #s.# #f.#,...
lui lui No synsets found 
                            @LUI@ pron., adj. să...
                        
                            @luĭ,@ V. @ĭel.@...
                        
                            @lui^1@ #art. hot.# ...
                        
                            @lui^2@ #pr.# #v.# @...
                        
                            $lui ~$ a-și reiua t...
                        
                            @LUI@ #pron.#, #adj....
                        
                            @lui^{1}@ #art.#◼◼◼{...
                        
                            @lui^{2}@ #pr.# ◼◼◼#...
că că No synsets found 
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
                        
                            @CĂ@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @CĂ@ conj. v. $dacă....
                        
                            @că@ conjcț....
                        
                            @CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
                        
                            CĂ?utarea cuvântului...
                        
                            @că@ #conj.# - @1.@ ...
                        
                            @CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
                        
                            @că@ conj. (lat. $qu...
                        
                            @că@ conjcț....
pulă pulă No synsets found 
                            @PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
                        
                            @P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
                        
                            @p'ulă (p'ule),@ #s....
                        
                            Pulă, penis, tub, pe...
                        
                            @pulă,@ $pule #s. f....
                        
                            @$p'ulă$@ 
$#sf#$
@[...
                        
                            @PULĂ@ $expr. (obs.)...
                        
                            pulă și pideras...
                        
                            @p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
                        
                            $@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
meu meu No synsets found 
                            @MEU, MEA,@ $mei, mele,$ #pron. pos.#, #adj. pos.# @I.@ #Pron. pos.# (Precedat de #art.# "al", "a", "ai", "ale"; înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor precum și numele vorbitorului) $A mea e cartea.$ * (La #m.# #pl.#, înlocuiește numele familiei sau rudelor vorbitorului) $Ai mei au plecat.$ * (Înlocuiește numele avutului, bunurilor, preocupărilor etc. vorbitorului) $Am și eu ale mele.$ * #Expr.# (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) $Pe-a mea$ = după dorința sau după părerea vorbitorului. @II.@ #Adj. pos.# @1.@ (Indică posesiunea) Care aparține vorbitorului. $Cartea mea e bună.$ @2.@ (Indică dependența, legătura reciprocă de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc.) $Tatăl meu este doctorul spitalului.$ @3.@ (Indică apartenența) Care ține de cel care vorbește; care îi este propriu. $Glasul meu.$ @4.@ (Indică subiectul, autorul unei acțiuni) $Greșeala mea.$ @5.@ (Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni) $Mama grija mea o are.$ @6.@ Care constituie obiectul unei preocupări a vorbitorului. - #Lat.# @meus, mea.@
                        
                            @MEU@ adj. (ca pl. a...
                        
                            @meu/al meu@ adj. m....
                        
                            @meu@ (precedat de $...
                        
                            @MEU^1 mea (mei, m'e...
                        
                            @MEU^2 mea (mei, m'e...
                        
                            @m'eu (-'ea),@ #adj....
                        
                            @meu^1/al meu^1@ #ad...
                        
                            @meu^2 (al ~)@ #pr.#...
                        
                            @-meu/-miu@ (#fam.#,...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
gust gust No synsets found 
                            @GUST,@ $gusturi,$ #s. n.# @I.@ Simț prin care organismul primește (cu ajutorul limbii și mucoasei bucale) informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe cu care vine în contact; senzație produsă de o substanță (alimentară) prin excitarea limbii și mucoasei bucale; proprietatea unor substanțe (alimentare) de a provoca această senzație. * #Loc. adj.# $Cu gust$ = gustos. $Fără (nici un) gust$ = lipsit de gust bun; fad. * #Expr.# $A da de$ (sau $a afla) gustul (unui lucru)$ = a începe să-ți placă (un lucru). @II.@ #Fig.# @1.@ Capacitatea de a înțelege sau de a aprecia frumosul (în natură, în artă). * #Loc. adj.# $De gust$ = (despre oameni) cu simț estetic sau artistic dezvoltat; (despre manifestări, realizări ale oamenilor) care exprimă, arată un asemenea simț. $Fără$ (sau $lipsit de) gust$ = (despre oameni) lipsit de simț estetic; (despre manifestări sau realizări ale oamenilor) urât. $De prost gust$ = @a)@ care arată lipsa simțului estetic; @b)@ nepotrivit, penibil, jenant. * #Loc. adv.# $Cu gust$ = cu pricepere, în mod estetic. @2.@ Înclinație, predispoziție, pornire. ** Preferință. @3.@ Plăcere, dorință, poftă. - #Lat.# @gustus.@
                        
                            @GUST@ s. @1.@ prefe...
                        
                            @gust@ s. n., pl. $g...
                        
                            @GUST ~uri@ $n.$ 1) ...
                        
                            @gust (g'usturi),@ #...
                        
                            @gust@ #s. m.# - Aug...
                        
                            @1) gust@ n., pl. $u...
                        
                            @2) gust,@ a @-á@ v....
                        
                            @gust@ s. n., pl. $g...
                        
                            @gust@ #s. n.#, #pl....
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
ciocolată ciocolată No synsets found 
                            @CIOCOL'ATĂ,@ $ciocolate,$ #s. f.# @1.@ Preparat comestibil făcut dintr-un amestec solidificat de pulbere de cacao și de zahăr (cu adaos de ingrediente). ** Baton, bucată din acest preparat. @2.@ Băutură preparată din praf de ciocolată (@1@) sau de cacao dizolvat în lapte sau în apă. [#Var.#: @șocol'ată, ciocol'adă@ #s. f.#] - Din #it.# @cioccolata.@ #Cf.# #fr.# %chocolat,% #germ.# %Schokolade.%
                        
                            @ciocol'ată@ s. f., ...
                        
                            @CIOCOL'ATĂ ~e@ $f.$...
                        
                            @CIOCOL'ATĂ@ $#s.f.#...
                        
                            @ciocol'ată (-'ăți),...
                        
                            @CIOCOL'ATĂ@ $#s. f....
                        
                            @ciocolată,@ $ciocol...
                        
                            @cĭocolátă@ f., pl. ...
                        
                            @ciocol'ată@ s. f., ...
                        
                            @ciocol'ată@ #s.# #f...
. . No synsets found