{
"text": "B\u0103, b\u0103ga-mi-a\u015f pula peste m\u0103-ta \u00een cas\u0103!",
"ents": [
{
"start": 35,
"end": 39,
"label": "FACILITY"
}
],
"sents": [
{
"start": 0,
"end": 40
}
],
"tokens": [
{
"id": 0,
"start": 0,
"end": 2,
"tag": "I",
"pos": "INTJ",
"morph": "",
"lemma": "B\u0103",
"dep": "nsubj",
"head": 5
},
{
"id": 1,
"start": 2,
"end": 3,
"tag": "COMMA",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": ",",
"dep": "punct",
"head": 2
},
{
"id": 2,
"start": 4,
"end": 8,
"tag": "Vmii3s",
"pos": "AUX",
"morph": "Mood=Ind|Number=Sing|Person=3|Tense=Imp|VerbForm=Fin",
"lemma": "b\u0103ga",
"dep": "parataxis",
"head": 5
},
{
"id": 3,
"start": 8,
"end": 11,
"tag": "Pp1-sd--y-----w",
"pos": "PRON",
"morph": "Case=Dat|Number=Sing|Person=1|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
"lemma": "eu",
"dep": "iobj",
"head": 5
},
{
"id": 4,
"start": 11,
"end": 14,
"tag": "Va--2s----y",
"pos": "AUX",
"morph": "Number=Sing|Person=2|Variant=Short",
"lemma": "-a\u015f",
"dep": "aux",
"head": 5
},
{
"id": 5,
"start": 15,
"end": 19,
"tag": "Ncfsry",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "pul\u0103",
"dep": "ROOT",
"head": 5
},
{
"id": 6,
"start": 20,
"end": 25,
"tag": "Spsa",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
"lemma": "peste",
"dep": "case",
"head": 7
},
{
"id": 7,
"start": 26,
"end": 31,
"tag": "Ncfsrn",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "m\u0103-ta",
"dep": "obl",
"head": 5
},
{
"id": 8,
"start": 32,
"end": 34,
"tag": "Spsa",
"pos": "ADP",
"morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
"lemma": "\u00een",
"dep": "case",
"head": 9
},
{
"id": 9,
"start": 35,
"end": 39,
"tag": "Ncfsrn",
"pos": "NOUN",
"morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Ind|Gender=Fem|Number=Sing",
"lemma": "cas\u0103",
"dep": "obl",
"head": 5
},
{
"id": 10,
"start": 39,
"end": 40,
"tag": "EXCL",
"pos": "PUNCT",
"morph": "",
"lemma": "!",
"dep": "punct",
"head": 5
}
]
}
| Word | Lemma | WordNet Synsets | DEXonline Definitions |
|---|---|---|---|
| Bă | Bă | No synsets found |
@BĂ@ #interj.# (#Arg.#) Măi. - #Et. nec.#
@BĂ@ interj. v. $măi...
@bă@ interj....
@BĂ@ #interj.# (#Arg...
@bă@ interj....
@bă@ (#pop.#) #inter...
@BĂ@ #interj.# (#Arg...
@BĂ@ #interj.# (Regi...
@bă@ #interj.# #v.# ...
@$bă$@ $#i#$ [#At:# ...
|
| , | , | No synsets found |
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| băga | băga | No synsets found |
@BĂG'A,@ $bag,$ #vb.# I. @1.@ #Tranz.# și #refl.# A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra^2. * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga ceva în gură$ = a mânca. $A băga (pe cineva) sub masă$ = @a)@ a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; @b)@ a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda. $A$($-și) băga nasul (în ceva$ sau $undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala)$ = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. $A băga$ (ceva) $în$ (sau $la) cap$ = a ține minte un lucru. $A băga$ (cuiva ceva) $în$ (sau $la) cap$ = @a)@ a face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc.; @b)@ a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. $A$($-și) băga mințile în cap$ = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. $A băga$ (cuiva) $frica în oase$ sau $a băga pe cineva în sperieți$ (sau $în răcori)$ = a speria rău (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în boală$ (sau $în boale)$ = a înspăimânta (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în draci$ = a necăji, a întărâta (pe cineva). (#Fam.#) $A băga pe cineva în viteză$ = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (#Refl.#) $A se băga în sufletul$ (sau $în ochii, sub pielea) cuiva$ = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (#Tranz.#) $A băga de viu în mormânt$ = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. $A o băga pe mânecă$ = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli. $A băga zâzanie$ (sau $vrajbă, intrigă)$ (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (#Arg.#) $A băga un fitil$ (sau $fitile$ împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). @2.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. $Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă.$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A băga$ (pe cineva) $în pâine$ = a da (cuiva) o slujbă. (#Arg.#) $A băga$ (pe cineva) $în fabrica de pumni$ = a lua la bătaie (pe cineva). (#Fam.#) $A băga actele (de căsătorie)$ = a depune actele cerute pentru căsătorie. @3.@ (În #expr.#) (#Tranz.#) $A băga seama$ (la ceva) = a fi atent, a observa. $A băga în seamă$ (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). $A băga de seamă$ = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (#Refl.#) $A se băga de seamă$ = a se observa, a se remarca (ceva). - #Et. nec.#
@A băga@ ≠ a scoate...
@BĂG'A@ vb. @1.@ a i...
@BĂG'A@ vb. v. $depu...
@băg'a@ vb., ind. pr...
@A BĂG'A bag@ $tranz...
@A SE BĂG'A mă bag@ ...
@băg'a (b'ag, 'at),@...
@BĂG'A,@ $bag,$ #vb....
@băg'a@ #vb.# I (în ...
|
| eu | eu | No synsets found |
@EU,@ (@I@) #pron. pers.# 1 #sg.# (@II@) $euri,$ #s. n.# @I.@ #Pron. pers.# 1 #sg.# @1.@ (La nominativ, ține locul numelui persoanei care vorbește, cu funcțiune de subiect) $Eu merg.$ * (În formule de introducere din actele oficiale) $Eu, X, declar...$ @2.@ (La dativ, în formele $mie, îmi, mi) Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus.$ * (Indică posesiunea) $Îmi recitesc pagina din urmă.$ * (Intră în compunerea verbelor construite cu dativul pronumelui personal) $Sărut mâna mătușii, luându-mi ziua bună.$ * (Cu valoare de dativ etic) $Aici mi-ai fost?$ @3.@ (La acuzativ, în formele $mine, mă, m-) Oamenii mă laudă.$ * (Intră în compunerea verbelor reflexive construite cu acuzativul pronumelui personal) $M-am trezit târziu.$ @4.@ (Urmat de $unul, una$ la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Mie unuia nu-mi trebuie.$ @II.@ #S. n.# (#Fil.#) Ceea ce constituie individualitatea, personalitatea cuiva; reflectarea propriei existențe de către conștiința individuală a omului. [#Pr.#: (@I@) $ieu.$ - #Var.#: (@I,@ #pop.#) @io@ #pron. pers.# 1 #sg.#] - #Lat.# @ego, mihi, me.@
@eu@ pr. [pron. $ieu...
@EU@ $pron. pers., p...
@EU-@ Element prim d...
eu...
Eu invatasem la scoa...
eu sint...
eu :P...
eu efectuez control
@eu^1@ [#pron.# $ieu...
|
| -aş | -aş | No synsets found | |
| pulă | pulă | No synsets found |
@PÚLĂ,@ $pule,$ s.f....
@P'ULĂ,@ $p'ule,$ #s...
@p'ulă (p'ule),@ #s....
Pulă, penis, tub, pe...
@pulă,@ $pule #s. f....
@$p'ulă$@
$#sf#$
@[...
@PULĂ@ $expr. (obs.)...
pulă și pideras...
@p'ulă@ (#ar.#, #mgl...
$@p'ulă@ #sf#$
[#At:...
|
| peste | peste | No synsets found |
@P'ESTE@ #prep.# (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) @I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc) @1.@ (În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază, se aplică sau cade deasupra altuia) $Ploaia cade peste noi.$ * (Mișcarea are direcția orizontală) $Părul se împrăștie peste pernă.$ @2.@ (În legătură cu substantive care arată suprafața, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. $Alerga peste câmpuri.$ * #Loc. adv.# $Peste tot (locul)$ = pretutindeni. ** De jur împrejur. $Încinsă peste brâu cu un cordon.$ @3.@ Deasupra. $Se apleacă peste el.$ @4.@ Pe deasupra; dincolo de... $Sare peste gard.$ @II.@ (Introduce complemente circumstanțiale de timp) @1.@ (În legătură cu substantive însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărâte) După... $Peste un ceas.$ @2.@ (În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative) În timpul, în cursul. $Peste zi lucrează.$ @3.@ Mai mult decât... $A întârziat peste două ceasuri.$ @III.@ (Introduce complemente circumstațiale de mod) @1.@ (Așezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) $Pune întrebări peste întrebări.$ @2.@ (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decât. $Peste o mie de oameni.$ * #Loc. adv.# $Peste puterea$ (sau $puterile) cuiva$ = depășind puterile, posibilitățile cuiva, foarte greu. @IV.@ (Introduce complemente indirecte) Asupra. $S-a făcut stăpână peste toate.$ - @Pre@ (= $pe)$ + @spre.@
@P'ESTE@ prep. @1.@ ...
@p'este@ prep....
@P'ESTE@ $prep.$ 1) ...
peste rapitor de apa...
@p'este@ #prep.# - @...
@p'este@ prep....
@péste@ prep. (din m...
@p'este@ #prep.#...
@peste@ prep. @1.@ a...
|
| mă-ta | mă-ta | No synsets found |
@m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
@m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
|
| în | în | No synsets found |
@ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
@ÎN@ intra-....
@ÎN@ prep. @1.@ (loc...
@în@ prep....
@ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
În limbaj familiar d...
În gastronomie, ragu...
În gastronomie, prep...
În unele hăituri de ...
în unele zone, burui...
|
| casă | casă | No synsets found |
@C'ASĂ^1,@ $case,$ #s. f.# @1.@ Clădire destinată pentru a servi de locuință omului. * #Loc. adj.# $De casă$ = făcut în casă^1. * #Expr.# $(A avea) o casă de copii$ = (a avea) copii mulți. $A-i fi cuiva casa casă și masa masă$ = a duce o viață ordonată, normală, liniștită. $A nu avea (nici) casă, (nici) masă$ = a duce o viață neregulată, plină de griji, de frământări. ** (#Reg.#) Cameră, odaie. * $Casă de veci$ = mormânt. @2.@ Încăpere specială într-o clădire, având o anumită destinație. * $Casa ascensorului$ = spațiul în care se deplasează cabina unui ascensor. $Casa scării$ = spațiul dintr-o clădire care adăpostește o scară. @3.@ Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etc. tipografice de același caracter. @4.@ Gospodărie. @5.@ Totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie. ** Dinastie; neam. @6.@ Căsnicie, menaj. * #Expr.# $A face$ (sau $a duce) casă (bună) cu cineva$ = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine. $A duce casă bună cu ceva$ = a se împăca bine cu ceva. @7.@ (Urmat de determinări) Nume dat unor instituții, așezăminte, întreprinderi, firme comerciale etc. * $Casă de economii$ = instituție publică de credit care se ocupă cu strângerea disponibilităților bănești temporare ale populației, acordând pentru acestea mai ales dobândă. $Casă de ajutor reciproc$ = asociație benevolă a unor angajați sau pensionari, creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutoare membrilor ei din fondurile obținute din depunerile lor lunare. $Casă de filme$ = instituție producătoare de filme cinematografice. $Casă de cultură$ = instituție culturală în care au loc diverse manifestări culturale, educative etc. $Casă de nașteri$ = instituție medico-sanitară, în care se acordă viitoarelor mame, la naștere, asistență calificată. $Casă de vegetație$ = construcție specială, cu acoperișul și cu pereții de sticlă, folosită pentru experiențe de agrochimie, plantele fiind cultivate în vase de vegetație. ** $Specialitatea casei$ = produs specific al unei întreprinderi, al unei gospodine. @8.@ Boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii. - #Lat.# @casa.@
@C'ASĂ^2,@ $case,$ #s. f.# @1.@ Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etc. $Casă de fier. Casă de bani.$ @2.@ Masă, pupitru sau birou într-un magazin, unde se achită costul cumpărăturilor. ** Ghișeu sau încăpere într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se fac încasările și plățile, unde se eliberează biletele de călătorie, de spectacol etc. ** Sumă de bani de care dispune la un moment dat casieria unei instituții sau a unei întreprinderi. * $Plus$ (sau $minus) de casă$ = diferență în plus (sau în minus) rezultată la stabilirea încasărilor și plăților. $Registru de casă$ = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. * #Expr.# $A face casa$ = a întocmi bilanțul încasărilor și al plăților unei zile. - Din #it.# @cassa,@ #germ.# @Kasse.@
@C'ASĂ@ s. @1.@ clăd...
@C'ASĂ@ s. v. $camer...
@c'asă@ (de locuit, ...
@C'ASĂ^1 ~e@ $f.$ 1)...
@C'ASĂ^2 ~e@ $f.$ 1)...
@C'ASĂ^3@ Boală a vi...
@C'ASĂ@ $#s.f.#$ @1....
@c'asă (c'ase),@ #s....
|
| ! | ! | No synsets found |