← Back to list

Sentence #7120

Similar

Pe tine te-a crescut mă-ta în orfelinat, te-a legat cu lanţul de pat şi te-a bătut cu biciul peste nas.

Pe tine te-a crescut mă-ta în orfelinat, te-a legat cu lanţul de pat PRODUCT şi te-a bătut cu biciul peste nas.
Pe ADP tine PRON te- PRON a AUX crescut VERB mă-ta ADV în ADP orfelinat, NOUN te- PRON a AUX legat VERB cu ADP lanţul NOUN de ADP pat NOUN şi SCONJ te- PRON a AUX bătut VERB cu ADP biciul NOUN peste ADP nas. NOUN case obj expl aux nsubj case obl obj aux conj case obl case nmod cc obj aux conj case obl case obl 
            {
  "text": "Pe tine te-a crescut m\u0103-ta \u00een orfelinat, te-a legat cu lan\u0163ul de pat \u015fi te-a b\u0103tut cu biciul peste nas.",
  "ents": [
    {
      "start": 65,
      "end": 68,
      "label": "PRODUCT"
    }
  ],
  "sents": [
    {
      "start": 0,
      "end": 103
    }
  ],
  "tokens": [
    {
      "id": 0,
      "start": 0,
      "end": 2,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "pe",
      "dep": "case",
      "head": 1
    },
    {
      "id": 1,
      "start": 3,
      "end": 7,
      "tag": "Pp2-sa--------s",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Strong",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 2,
      "start": 8,
      "end": 11,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "expl",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 3,
      "start": 11,
      "end": 12,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 4,
      "start": 13,
      "end": 20,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "cre\u0219te",
      "dep": "ROOT",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 5,
      "start": 21,
      "end": 26,
      "tag": "Rgp",
      "pos": "ADV",
      "morph": "Degree=Pos",
      "lemma": "m\u0103-ta",
      "dep": "nsubj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 6,
      "start": 27,
      "end": 29,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "\u00een",
      "dep": "case",
      "head": 7
    },
    {
      "id": 7,
      "start": 30,
      "end": 39,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "orfelinat",
      "dep": "obl",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 8,
      "start": 39,
      "end": 40,
      "tag": "COMMA",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ",",
      "dep": "punct",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 9,
      "start": 41,
      "end": 44,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 10,
      "start": 44,
      "end": 45,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 11,
      "start": 46,
      "end": 51,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "lega",
      "dep": "conj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 12,
      "start": 52,
      "end": 54,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 13,
      "start": 55,
      "end": 61,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "lan\u0163ul",
      "dep": "obl",
      "head": 11
    },
    {
      "id": 14,
      "start": 62,
      "end": 64,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "de",
      "dep": "case",
      "head": 15
    },
    {
      "id": 15,
      "start": 65,
      "end": 68,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "pat",
      "dep": "nmod",
      "head": 13
    },
    {
      "id": 16,
      "start": 69,
      "end": 71,
      "tag": "Csssp",
      "pos": "SCONJ",
      "morph": "Polarity=Pos",
      "lemma": "\u015fi",
      "dep": "cc",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 17,
      "start": 72,
      "end": 75,
      "tag": "Pp2-sa--y-----w",
      "pos": "PRON",
      "morph": "Case=Acc|Number=Sing|Person=2|PronType=Prs|Strength=Weak|Variant=Short",
      "lemma": "tu",
      "dep": "obj",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 18,
      "start": 75,
      "end": 76,
      "tag": "Va--3s",
      "pos": "AUX",
      "morph": "Number=Sing|Person=3",
      "lemma": "avea",
      "dep": "aux",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 19,
      "start": 77,
      "end": 82,
      "tag": "Vmp--sm",
      "pos": "VERB",
      "morph": "Gender=Masc|Number=Sing|VerbForm=Part",
      "lemma": "bate",
      "dep": "conj",
      "head": 4
    },
    {
      "id": 20,
      "start": 83,
      "end": 85,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "cu",
      "dep": "case",
      "head": 21
    },
    {
      "id": 21,
      "start": 86,
      "end": 92,
      "tag": "Ncmsry",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Case=Acc,Nom|Definite=Def|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "biciu",
      "dep": "obl",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 22,
      "start": 93,
      "end": 98,
      "tag": "Spsa",
      "pos": "ADP",
      "morph": "AdpType=Prep|Case=Acc",
      "lemma": "peste",
      "dep": "case",
      "head": 23
    },
    {
      "id": 23,
      "start": 99,
      "end": 102,
      "tag": "Ncms-n",
      "pos": "NOUN",
      "morph": "Definite=Ind|Gender=Masc|Number=Sing",
      "lemma": "nas",
      "dep": "obl",
      "head": 19
    },
    {
      "id": 24,
      "start": 102,
      "end": 103,
      "tag": "PERIOD",
      "pos": "PUNCT",
      "morph": "",
      "lemma": ".",
      "dep": "punct",
      "head": 4
    }
  ]
}

Word Data

Word Lemma WordNet Synsets DEXonline Definitions
pe pe No synsets found 
                            @PE@ #prep.# @I.@ (Introduce un complement direct). @1.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) $Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap.$ ** (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) $Cui pe cui se scoate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) $L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.$ * #Expr.# $Unul pe altul$ (sau $una pe alta, unii pe alții, unele pe altele)$ = reciproc, între ei (sau între ele). ** (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât "câți", "câte", cu valoare de pronume relativ) $Pe câți i-am ajutat.$ @3.@ (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) $Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind.$ @4.@ (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul "cel") $I-a invitat pe cei harnici.$ @5.@ (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparație "ca") $Mă privește ca pe un străin.$ * #Loc. adv.# $Ca pe el$ (sau $pe ea, pe ei, pe dânsa$ etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. @II.@ (Introduce un complement indirect). @1.@ În legătură cu..., fiind vorba de... $Vorbea pe seama cuiva.$ @2.@ Împotriva, în contra (cuiva). $E pornit pe el.$ @3.@ În schimbul, pentru... $A dat doi lei pe bilet.$ ** (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... $Cât să-ți dau pe an?$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial) @1.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) $S-a oprit pe o treaptă.$ * #Expr.# $Pe lume$ = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. * (Cu o nuanță instrumentală) $Emisiune pe unde scurte.$ * (Cu o nuanță temporală) $Pe drum i-am spus o poveste.$ ** (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) $Caută pe după bănci.$ * #Expr.# $Pe acasă$ = @a)@ undeva în preajma sau în apropierea casei; @b)@ în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma...$ @2.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) $Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.$ * #Loc. adv.# $Pe mâine$ = @a)@ în cursul zilei de mâine; @b)@ pentru mâine; până mâine. * #Loc. conj.# $Pe când$ = @a)@ în timp ce, pe vremea când; @b)@ (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. * #Loc. prep.# $Pe după...$ = cam după... aproximativ după... $Pe aproape de...$ = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ** Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... $Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani.$ ** În, spre, înspre. $Pe primăvară. Pe-nserate.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe atunci. Pe ##loc.## Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor.$ @3.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A plecat pe furiș.$ * #Expr.# (#Pop.#) $A rămâne$ (sau $a fi) pe a cuiva$ = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (#Pop.#) $Dacă-i pe aceea...$ = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... * (Cu o nuanță locală) $Munceau până cădeau pe brânci.$ ** În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ** (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ** (Cu o nuanță cantitativă; în #expr.#) $Pe atât(a)$ sau $p-atâta$ = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ** (Indică un raport de măsură) $Teren de 20 pe 25 de metri.$ ** (Cu sens distributiv) $Câte trei spectacole pe săptămână.$ ** (Formează expresii și locuțiuni) $Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate.$ @4.@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. $Se contrazic pe nimicuri.$ ** În urma, ca urmare. $L-a certat pe spusa unui copil.$ @5.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... $S-a așternut pe somn.$ @6.@ (În formule de jurământ) $Pe cinstea mea.$ @IV.@ (Urmat de un atribut) $Are un semn pe toată viața.$ [#Var.#: (#înv.# și #pop.#) @pre@ #prep.#] - #Lat.# @super, per.@
                        
                            @Pe@ ≠ sub...
                        
                            @PE@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @pe@ prep....
                        
                            @PE@ $prep.$ @I.@ 1$...
                        
                            Pe internet se vorbe...
                        
                            Pe lângă explicația ...
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe drept cuvant
                        
                            pe langa sensurile prezentate anterior, adaugam actiunea de a suge efectiv pula.. sensul de fapt cel mai larg folosit.. daca spuneti cuiva de "muie" nu o sa intrebe la fatza cui va referitzi ci "cat costa" sau "cine o ia, ca ash da shi io unu frate"..
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
crește crește No synsets found 
                            @CR'EȘTE,@ $cresc,$ #vb.# III. @1.@ #Intranz.# (Despre oameni, animale și plante sau despre părți ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. * #Expr.# $Să crești mare!$ formulă de salut sau de mulțumire, adresată de obicei unui copil. $A crește văzând cu ochii$ = a crește neobișnuit de repede. ** (Despre anumite părți ale corpului) A se reface, a se regenera. ** #Fig.# (Despre oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural, etc.; a evolua. @2.@ #Intranz.# A-și petrece copilăria, a trăi primii ani din viață (într-un loc). @3.@ #Tranz.# A îngriji, a educa (un copil). ** A prăsi, a înmulți, a îngriji animale sau păsări. ** (Rar) A cultiva plante. @4.@ #Intranz.# A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.). * #Expr.# $A crește inima (în piept)$ sau $a-i crește$ (cuiva) $inima$ (sau $sufletul),$ se spune când cineva simte o bucurie, o mulțumire deosebită. ** #Fig.# (Despre corpuri în mișcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie). @5.@ #Intranz.# (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. @6.@ #Intranz.# (Despre ape) A-și mări volumul, a se umfla. [#Perf. s.# $cresc'ui,$ #part.# $cresc'ut$] - #Lat.# @crescere.@
                        
                            @A crește@ ≠ a descr...
                        
                            @CR'EȘTE@ vb. @1.@ a...
                        
                            @CR'EȘTE@ vb. v. $av...
                        
                            @cr'ește@ vb., ind. ...
                        
                            @A CR'EȘTE cresc 1.@...
                        
                            @cr'ește (cresc, cre...
                        
                            @a cr'ește@ vb., ind...
                        
                            @cr'ește@ @(a ~)@ #v...
                        
                            @crește@ v. @1.@ a s...
mă-ta mă-ta No synsets found 
                            @m'ă-ta (-sa)@ (#pop...
                        
                            @m'ă-ta/m'ă-sa@ (vul...
în în No synsets found 
                            @ÎN@ #prep.# @1.@ (Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune, unde se află ceva, spre care are loc o mișcare) $Intră în casă.$ ** (Indică suprafața pe care are loc o acțiune sau spațiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mișcare) $Se suie în pom.$ ** (Indică obiectul de care atârnă ceva) $Pune-ți haina în cuier.$ ** (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) $Și-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap.$ ** La, în dreptul. $Haină roasă în coate.$ @2.@ (Indică timpul în care se petrece o acțiune) $În iunie se culeg cireșele.$ ** (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. $Pleci de mâine în două zile.$ @3.@ (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... $Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri.$ @4.@ (Indică scopul) $Se duce în pețit.$ @5.@ (Indică instrumentul, relația) $S-au înțeles în scris.$ @6.@ (Indică o comparație) În formă de..., ca... $Fumul se ridică în spirală.$ @7.@ Conform cu, potrivit cu... $Fiecare în legea lui.$ @8.@ (Introduce un complement indirect) $Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu.$ - #Lat.# @in.@
                        
                            @ÎN@ intra-....
                        
                            @ÎN@ prep. @1.@ (loc...
                        
                            @în@ prep....
                        
                            @ÎN@ $prep.$ 1) $(ex...
                        
                            În limbaj familiar d...
                        
                            În gastronomie, ragu...
                        
                            În gastronomie, prep...
                        
                            În unele hăituri de ...
                        
                            în unele zone, burui...
orfelinat orfelinat No synsets found 
                            @ORFELIN'AT,@ $orfelinate,$ #s. n.# Așezământ, instituție de caritate pentru creșterea copiilor orfani. - Din #fr.# @orphelinat.@
                        
                            @ORFELIN'AT@ s. (înv...
                        
                            @orfelin'at@ s. n., ...
                        
                            @ORFELIN'AT ~e@ $n.$...
                        
                            @ORFELIN'AT@ $#s.n.#...
                        
                            @ORFELIN'AT@ $#s. n....
                        
                            @orfelin'at@ s. n., ...
                        
                            @orfelin'at@ #s. n.#...
                        
                            @orfelinat@ n. așeză...
                        
                            @ORFELIN'AT,@ $orfel...
, , No synsets found 
                            @£,@ simbol pentru l...
                        
                            @\$,@ simbol pentru ...
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
lega lega No synsets found 
                            @LEG'A^1,@ $leg,$ #vb.# I. @I.@ #Tranz.# @1.@ A împreuna, a uni strâns (printr-un nod, o fundă) capetele de sfoară, de ață, de sârmă, de lanț etc. (astfel încât să formeze un tot). * #Expr.# $A lega$ (sau $a strânge) băierile de la pungă$ (sau $pungii)$ = a face economii, a deveni (mai) econom. @2.@ A închide la gură un sac, o pungă, o boccea etc., adunând marginile și înnodându-le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă; a strânge, a împacheta un obiect sau un material într-o învelitoare (basma, sac, pungă etc.) și a o închide în felul arătat. * #Expr.# $A lega paraua cu zece noduri$ = a fi zgârcit. ** A uni diferite lucruri într-un mănunchi, într-un tot (prinzându-le laolaltă). * #Expr.# (#Pop.#) $A (nu) lega două în trei$ = a (nu) pune la o parte ceva din câștigul obținut. @3.@ A fixa, a strânge ceva cu o funie, cu un șiret etc. ca să nu se desfacă sau să nu se clatine. ** A strânge cu un cerc piesele care alcătuiesc un obiect pentru a realiza un tot. @4.@ A prinde una de alta foile unei cărți și a-i pune scoarțe; a broșa, a cartona; $#p. restr.#$ a coperta. @II. 1.@ #Tranz.# A prinde, a agăța, a atârna un obiect de altul cu ajutorul unei frânghii, a unui lanț etc. @2.@ #Tranz.# #Fig.# A înlănțui între ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi. @3.@ #Tranz.# A stabili o legătură între două puncte (îndepărtate) în spațiu sau în timp. ** (#Tehn.#) A stabili o legătură între două elemente ale unei instalații sau între o instalație și o sursă de forță (care-i asigură funcționarea). @4.@ #Tranz.# și #refl.# #Fig.# A (se) înfiripa sau a (se) stabili relații (din punctul de vedere al ideilor, al sentimentelor). ** #Refl.# A se ocupa cu râvnă de ceva, a simți un mare atașament pentru o anumită preocupare, meserie. @5.@ #Refl.# #Fig.# A plictisi pe cineva (căutând ceartă); a se agăța de cineva. @III.@ #Tranz.# @1.@ A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii, al unui lanț etc.; a pune în lanțuri, în fiare; a înlănțui, a încătușa. * #Expr.# $Nebun de legat$ = @a)@ nebun furios; @b)@ persoană care se poartă ca un nebun. $A lega pe cineva de mâini și de picioare$ = a împiedica pe cineva să acționeze. $A lega limba$ (sau $gura) cuiva$ = a împiedica pe cineva să vorbească. (#Refl.#) $A i se lega limba$ = a nu mai putea vorbi sau a vorbi cu mare greutate. $A i se lega picioarele$ = a nu mai putea umbla sau a umbla cu mare greutate. @2.@ A prinde un animal (de ceva) cu ajutorul unei legături pentru a-l împiedica să fugă; a priponi. @IV.@ #Fig.# @1.@ #Refl.# A se obliga să facă ceva; a se angaja, a se îndatora. @2.@ #Tranz.# (În superstiții și în basme) A opri, a împiedica de la ceva prin vrăji. @##V.##@ #Tranz.# și #refl.# A(-și) înfășura sau a(-și) acoperi o parte a corpului (reînnodând, prinzând); $#spec.#$ a (se) pansa, a (se) bandaja. * #Expr.# (#Tranz.#) $A lega la ochi pe cineva$ = a înșela pe cineva. (#Refl.#) $Fiecare se leagă unde-l doare$ = fiecare își cunoaște greutățile proprii. $A se lega la cap (când nu-l doare)$ = a-și crea complicații inutile. @VI. 1.@ #Intranz.# (Despre plante) A face rod; a rodi. @2.@ #Refl.# și #intranz.# (Despre sosuri, dulcețuri etc.) A se îngroșa, a se închega. - #Lat.# @ligare.@
                        
                            @LEG'A^2,@ $leghez,$ #vb.# I. #Tranz.# (#Înv.#) A lăsa ceva prin legat^2, prin testament; a testa^1. - Din #fr.# @léguer,@ #lat.# @legare.@
                        
                            @A lega@ ≠ a dezlega...
                        
                            @LEG'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @LEG'A@ vb. $(JUR.)$...
                        
                            @LEG'A@ vb. v. $anga...
                        
                            @leg'a@ (a uni) vb.,...
                        
                            @leg'a@ (a lăsa prin...
                        
                            @A LEG'A^1 leg 1.@ $...
                        
                            @A LEG'A^2 leg@ $tra...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
lanţul lanţul No synsets found
de de No synsets found 
                            @DE^1@ #conj.# @I.@ (Exprimă raporturi de subordonare) @1.@ (Introduce o propoziție condițională) În cazul că, dacă. @2.@ (Precedat de "și", introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși, și dacă. $Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă.$ ** Chiar dacă. @3.@ (Introduce o propoziție finală) Ca (să), pentru ca (să). @4.@ (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, că. @5.@ (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru că. @6.@ (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** Că. @7.@ (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. @8.@ (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) Să. @9.@ (Introduce o propoziție atributivă) $Are obicei de aruncă scrisorile.$ @10.@ (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să... @II.@ (Exprimă raporturi de coordonare) @1.@ (#Pop.#; leagă două propoziții copulative) Și. @2.@ (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. @III.@ (Introduce propoziții optative) O, dacă...! @IV.@ (În #expr.#) $De ce... de ce$ sau $de ce... de aceea..., de ce... tot...$ = cu cât... cu atât... - #Cf.# #alb.# %de.%
                        
                            @DE^2@ #interj.# @1.@ Introduce afirmații și replici, exprimând: @a)@ nedumerire, șovăială, nesiguranță; @b)@ resemnare; @c)@ nepăsare față de cineva. $Apoi de! ce să-ți fac!;$ @d)@ supărare; @e)@ ironie. @2.@ (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [#Var.#: (@1,@ #reg.#) @dă,@ (@2,@ #pop.#) @dec@ #interj.#] - Onomatopee.
                        
                            @DE^3@ #interj.# Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.
                        
                            @DE^4@ #prep.# @I.@ (Introduce un atribut) @1.@ (Atributul exprimă natura obiectului determinat) $Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.$ ** (În titlurile de noblețe) $Ducele de Burgundia.$ @2.@ (Atributul exprimă materia) @a)@ (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... $Căsuța lui de paiantă.$ @b)@ (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... $Roiuri de albine.$ @3.@ (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. $Un pahar de apă.$ @4.@ (Atributul exprimă un raport de filiație) $Un pui de căprioară.$ @5.@ (Atributul arată apartenența) $Crengi de copac.$ @6.@ (Atributul arată autorul) $Un tablou de Țuculescu.$ @7.@ (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) @a)@ (Subiectul acțiunii) $Început de toamnă;$ @b)@ (Obiectul acțiunii) $Constructor de vagoane.$ @8.@ (Atributul exprimă relația) În ce privește. $Prieten de joacă.$ @9.@ (Atributul arată locul) @a)@ (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) $Filipeștii de Pădure;$ @b)@ (punctul de plecare în spațiu) $Plecarea de acasă;$ @c)@ (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) $Aer de munte.$ @10.@ (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... $Plănuiau amândoi viața lor de mâine.$ * #Loc. adj.# $De zi cu zi$ = zilnic. @11.@ (Atributul arată proveniența) $Cizme de împrumut.$ @12.@ (Atributul arată destinația obiectului determinat) $Sală de dans.$ @13.@ (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) $Primi o frumusețe de cupă.$ * #Loc. adj.# $Fel de fel de...$ = felurite. @II.@ (Introduce un nume predicativ) @1.@ (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) $Cine e de vină?$ * #Expr.# $A fi de...$ = a avea... $Suntem de aceeași vârstă.$ ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... $Haina e de tergal.$ ** (Numele predicativ exprimă apartenența) $Era de-ai noștri.$ @2.@ (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) $E de preferat să vii.$ @III.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). $Se ridică de jos.$ @2.@ (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... $De mâine.$ @2.@ (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... $De Anul Nou merg la mama.$ @3.@ (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: @a)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) $Zi de zi. An de an;$ @b)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) $Fir de fir;$ @c)@ (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) $Casă de casă$ = (în toate casele, pretutindeni); @d)@ (în construcții cu funcțiune de complement direct) $Om de om$ (= pe toți oamenii); @e)@ (în construcții cu funcțiune de subiect) $Trece spre miazănoapte nor de nor.$ @4.@ (Complementul are sens iterativ) $A văzut filmul de trei ori.$ @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... $Și plângeam de supărată.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. $Roșii de salată.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... @VII.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) @1.@ (În #loc. adv.#) $De fapt. De bună seamă.$ @2.@ (Complementul arată cantitatea, măsura) $Ușă înaltă de trei metri.$ ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... @3.@ (Complementul are și sens consecutiv; în #loc. adj. și adv.#) $De moarte$ = îngrozitor, teribil. $De minune$ = admirabil. $De mama focului$ = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. @4.@ (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) $Aud cât se poate de bine.$ ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) $Mai presus de toate îmi place muzica.$ @VIII.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: @a)@ (complementul determină un adjectiv) $Bun de gură;$ @b)@ (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) $De iute, e iute ca focul;$ @c)@ (complementul determină un verb) $De foame aș răbda, dar mi-e somn.$ @IX.@ (Introduce un complement de agent) $Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii.$ @X.@ (Introduce un complement indirect) @1.@ (După verbe) $S-a apropiat de mine.$ @2.@ (După expresii verbale ca "e bine" și după interjecții ca "vai") Pentru. * #Expr.# $A fi ceva$ (sau $a nu fi nimic) de cineva$ (sau $de capul cuiva)$ = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). @3.@ (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. $M-a luat de nebun.$ @4.@ (În legătură cu construcții distributive) Pentru. $S-au împărțit câte trei cărți de om.$ @5.@ (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) $Bucuros de oaspeți.$ ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) $Capabil de a învăța.$ @XI.@ (În construcții cu funcțiune de complement direct) @1.@ (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... $Învățăm de toate.$ @2.@ (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. $Am terminat de scris.$ * #Expr.# $A avea de$ (+ supin) = a trebui să..., a voi... @3.@ (#Pop.#; înaintea unui verb la infinitiv) $A încetat de a plânge.$ @4.@ (În imprecații) $Bat-o Dumnezeu de babă.$ @XII.@ (În construcții cu funcțiune de subiect) @1.@ (#Pop.#; Construcția prepozițională are sens partitiv) $Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel.$ @2.@ (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) $E ușor de văzut.$ @XIII. 1.@ (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) @a)@ (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) $O mie de lei;$ @b)@ (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) $Mii de fluturi mici albaștri;$ @c)@ (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") $O sută de mii.$ @2.@ (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") $Celui de-al treilea lan.$ @XIV.@ Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. @1.@ În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: $deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară$ etc. @2.@ În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: $despre, dintre, dinaintea, de dindărătul$ etc. @3.@ În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: $de cum, de când, de vreme ce, deoarece$ etc. @4.@ (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: $decurge, dedulci, demâncare, deplin.$ - #Lat.# @de.@
                        
                            @DE^5@ #pron.# rel. #invar.# (#Pop.#) Care, ce. $Omul de-l văzuși.$ - #Et. nec.#
                        
                            @DE@ conj. @1.@ (con...
                        
                            @DE@ conj. v. $când,...
                        
                            @DE@ prep. @1.@ (ara...
                        
                            @DE@ pron. v. $care,...
                        
                            @de@ conjcț., prep.,...
pat pat No synsets found 
                            @PAT^1,@ $paturi,$ #s. n.# @1.@ Mobilă de lemn sau de metal, prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea; $#p. ext.#$ mobila împreună cu lenjeria, cu așternutul respectiv; așternut, culcuș: crivat. * #Expr.# $A face patul$ = @a)@ a pune așternutul pe pat pentru dormit; @b)@ a strânge așternutul de pe pat. $A strânge patul$ = a strânge, a aduna așternutul în care s-a dormit. $A cădea bolnav la pat$ = a se îmbolnăvi (grav). $A fi pe patul de moarte$ (sau $pe patul morții)$ = a fi pe punctul de a muri, a fi în agonie, în comă. $A muri în patul său$ = a muri în casa sa, a nu muri între străini. $A boli în pat$ = a zăcea greu bolnav. $A părăsi patul$ = a se face sănătos după o boală grea; a se restabili. @2.@ (#Pop.#) Targă, năsălie. @3.@ (#Pop.#) Răsadniță. @4.@ Parte a unei instalații sau a unui sistem tehnic cu fața superioară plană și aproximativ orizontală, pe care se reazemă (și alunecă) materiale sau anumite părți ale instalației sau ale sistemului tehnic. @5.@ Partea de lemn a puștii (sau a pistolului), pe care sunt fixate mecanismul și țeava și care servește la imobilizarea armei în poziția dorită în timpul tragerii. ** (Sport) Planșetă de pe care se execută trageri la tir. @6.@ Strat de material, orizontal sau înclinat, cu fața superioară aproximativ plană, pe care se reazemă de obicei alte materiale. * $Pat de cale ferată$ = strat de balast pe care se așază traversele de cale ferată. ** Partea mai joasă a unui teren. a unei depresiuni. @7.@ Strat din ceva. @8.@ Albie, matcă. - Din #ngr.# @pátos@ "drum bătut".
                        
                            @PAT^2,@ $paturi,$ #s. n.# (La jocul de șah) Situație în care un jucător, fără a fi în poziție de șah, nu mai poate face nici o mișcare și este obligat să înceteze jocul, partida declarându-se remiză. - Din #fr.# @pat.@
                        
                            @PAT@ s. @1.@ (înv. ...
                        
                            @PAT@ s. v. $albie, ...
                        
                            @pat@ (mobilă, strat...
                        
                            @pat@ (șah) s. n., p...
                        
                            @PAT^1 ~uri@ $n.$ 1)...
                        
                            @PAT^2@ $n. (la jocu...
                        
                            @-PAT@ Element secun...
                        
                            @PAT@ $#s.n.#$ Situa...
şi şi No synsets found 
                            @ȘI@ #adv.#, #conj.# @A.@ #Adv.# (Stă înaintea părții de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, #pron. refl.# etc. și verb) @I.@ (Cu sens modal) @1.@ Chiar, în adevăr, cu adevărat. ** Întocmai, exact. $Precum a zis, așa a și făcut.$ @2.@ Pe deasupra, în plus, încă. $După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa.$ @3.@ Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. $Vezi să nu pățești și tu ca mine.$ ** (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradația) $O cameră și mai mare.$ * #Loc. adj.# (Cu valoare de superlativ) $Și mai și$ = mai grozav, mai strașnic. @4.@ (În propoziții negative) Nici. $Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc.$ @II.@ (Cu sens temporal) @1.@ Imediat, îndată, pe ##loc.## $Cum îl zări, îi și spuse.$ @2.@ Deja. $Masa se și pune în grădină.$ @B.@ #Conj.# @I.@ (Marcă a coordonării copulative) @1.@ (Leagă două părți de același fel ale unei propoziții) $Este voinic și tânăr.$ @2.@ (Împreună cu #prep.# "cu" exprimă relația operației matematice a adunării) Plus. $Doi și cu trei fac cinci.$ ** (Ajută la formarea prin adiție a numeralelor de la douăzeci și unu până la nouăzeci și nouă) $Șaizeci și ##opt.##$ ** (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) $Trei și paisprezece.$ ** (Indică adăugarea unei cantități) Plus. $Unu și jumătate.$ @3.@ (Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență) $Binele și răul.$ @4.@ (Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidență) $A adus și vin, și mâncare, și cărți.$ ** (În repetiții, ca procedeu stilistic) $Ia cuvântul și vorbește și vorbește.$ @5.@ (Leagă două propoziții de același fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) $Deschide ușa și intră.$ @6.@ (Accentuat, în corelație cu sine însuși) Atât..., cât...; nu numai..., ci și... $Are în mână și pâinea, și cuțitul.$ @7.@ (În stilul epic și popular, mai ales în povestire, se așază la începutul frazei, indicând continuitatea desfășurării faptelor) $Și a plecat fiul de împărat mai departe.$ ** (Întrebuințat înaintea unei propoziții interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) $Și ce vrei să faci acum?$ * #Expr.# $Ei și?$ = ce-mi pasă? ce importanță are? (Întrebuințat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) $Se aude cineva bătând în ușă... - Și? - Mă duc să deschid.$ (Precedat de #adv.# "ca" are funcție comparativă) @a)@ La fel ca, întocmai ca. $Se pricepe la pescuit ca și la multe altele;$ @b)@ aproape, aproximativ. $Treaba este ca și sfârșită.$ @II.@ (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. $Aude vorbindu-se și nu pricepe nimic.$ @III.@ (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. $E o glumă și nu o lua în serios.$ - #Lat.# @sic.@
                        
                            @ȘI@ conj., adv. @1....
                        
                            @și@ conjcț., adv....
                        
                            @ȘI^1@ $conj.$ @1.@ ...
                        
                            @ȘI^2@ $adv.$ De acu...
                        
                            @ȘI^2@ pron. refl. v...
                        
                            (și în forma "transgresie") s.f.  1) orice lucru (faptă, cuvânt, atitudine) care constă în abaterea de la o dispoziție, normă sau percept și care nu este în armonie cu personalitatea divină și principiul activ; păcat; greșeală, fărădelege, nelegiuire.  2) adulter spiritual.  [Din fr. "transgression", lat. "transgressio, -nis" (trecere peste ceva)]
                        
                            @și@ #adv.# - @1.@ L...
                        
                            și în Peninsula Balcan
                        
                            @și@ conjcț., adv....
tu tu No synsets found 
                            @TU@ #pron. pers.# 2 #sg.# @1.@ (Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul; cu funcție de subiect) $Tu râzi.$ ** (Impersonal) $Tu școală, tu studii, și el un golan.$ * #Expr.# $Nici tu..., nici tu...$ = nimic din ceea ce ar trebui sau te-ai aștepta să fie. @2.@ (La dativ, în formele $ție, îți, ți, -ți, ți-) Nu ți-l dau.$ * (Cu funcție de complement indirect, indicând posesiunea) $Tacă-ți gura!$ * (Cu funcție atributivă, indicând posesiunea) $Ai să-ți vezi mama.$ * (Impersonal) $Ți-ai găsit!$ * (Cu valoare de dativ etic) $Ți le spunea toate pe de rost.$ @3.@ (La acuzativ, în formele $te, -te, te-) Am de gând să te mărit.$ * (Intră în compunerea unor verbe la diateza reflexivă) $Unde te trezești?$ * (Impersonal) $Ia te uită la el!$ * (Precedat de prepoziții, în forma $tine) Am în tine toată nădejdea.$ @4.@ (La vocativ) $Tu, cel care privești încoace!$ @5.@ (Urmat de "unul", "una", la diferite cazuri, exprimă ideea de izolare) $Tu unul nu știi.$ [#Dat.# $ție, îți, ți, -ți, ți-;$ #acuz.# $tine, te, -te, te-$] - #Lat.# @tu.@
                        
                            @TU@ pron. dumneata,...
                        
                            @tu@ pr., d. acc. $ț...
                        
                            @TU@ $pron. pers. pe...
                        
                            tu insuti
                        
                            @tu@ #pr.#, #d.# #ac...
                        
                            TU CEL CARE CITESTI SA AFLI CA EU SUNT BIL CLINTON.I AM BILL CLINTON.
MY MOTHER IS MONICA MACOVEI AND MY FATHER IS DANIEL MORAR.

THE ROMANIA IS ACANTRY IDIOT AND STUPID. THE ECONOMI THE ROMANIAN IS VERY
DEZVOLTATION.THE PEOPLE WHO LIVE IN ROMANIAN IS TARANI SI INAPOIATI.THEY NAME
BOI
                        
                            tu
                        
                            @tu@ #pron.# - #Pron...
                        
                            @tu@ #adv.# - Se fol...
avea avea No synsets found 
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
                        
                            @AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
                        
                            @ave'a@ vb., ind. pr...
                        
                            @A AVE'A am@ $tranz....
                        
                            @ave'a (am, av'ut),@...
                        
                            @ave'a^2 (a ~)@ #vb....
                        
                            @AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
                        
                            @aveá@ (a) v. tr. V....
                        
                            @a ave'a@ vb., ind. ...
                        
                            @ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
bate bate No synsets found 
                            @B'ATE,@ $bat,$ #vb.# III. @I. 1.@ #Tranz.# și #refl.# A (se) lovi, a (se) izbi repetat și violent (cu palma, cu pumnul, cu bățul, cu biciul etc.) $A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap.$ * #Expr.# (#Tranz.#) $A fi bătut în cap$ = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. $Bătut în cap$ = prost, nebun, țicnit. (#Refl.#) $A se bate cu pumnii în piept =$ a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ** #Tranz.# A atinge, a lovi ușor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenția, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoința; a lovi în același fel o parte a corpului unui animal spre a-l liniști sau a-l mângâia. * #Expr.# $A bate pe cineva la cap$ sau $a bate capul cuiva$ = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (#Refl. recipr.#) $A se bate pe burtă cu cineva$ = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. $A bate palma$ (sau, #arg.#, $laba) cu cineva$ = a da mâna cu cineva; $#p. ext.#$ a încheia cu cineva o tranzacție, dând mâna cu el în semn de învoială. @2.@ #Tranz.# A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dușman în luptă, în război. * #Expr.# $A bate un record (sportiv)$ = a depăși un record (sportiv). ** #Refl.# A se lupta, a se război. * #Loc. vb.# (#Refl. recipr.#) $A se bate în duel$ = a se duela. * #Expr.# $A se bate cap în cap$ = a fi în opoziție, în contradicție, a nu se potrivi. $Se bate ziua cu noaptea$ = se luminează de ziuă sau amurgește. @3.@ #Tranz.# A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. $Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald.$ * #Loc. vb.# (#Fam.#) $A bate la mașină$ = a dactilografia. $A bate la ochi$ = a frapa (@1@). * #Expr.# $A bate bani$ = a fabrica monede de metal. $A bate monedă$ = @a)@ a fabrica monede de metal; @b)@ a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. $A bate toba$ = a spune peste tot un secret (intim) încredințat de cineva. $A bate o carte$ = a juca o carte de joc. $A bate tactul$ (sau $măsura) =$ a lovi (ușor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăți muzicale sau al unui vers. $A bate mult drum$ (sau $multă cale)$ = a parcurge o distanță lungă. $A bate podurile$ = a vagabonda. $A bate (pasul) pe loc$ = a nu realiza nici un progres într-o acțiune, a nu înainta într-o problemă. $A bate câmpii$ = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ** A fixa un obiect țintuindu-l de ceva. $A bătut tablourile pe pereți. Bătuse capacul lăzii în cuie.$ ** A freca învârtind și lovind de pereții unui vas. $Batem albușurile până se fac spumă. Bate untul în putinei.$ ** A freca, a apăsa producând bășici, răni sau bătături. $Mă bate un pantof.$ ** (La războiul de țesut) A presa cu spata firele din băteală. @II.@ #Intranz.# @1.@ A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la ușă, la fereastră). $Valurile bat de zidurile cetății. Cine bate oare la fereastra mea?$ * #Expr.# $A bate la ușa cuiva$ = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. $A bate din picioare$ = a tropăi. $A bate din$ (sau $în) palme$ = a aplauda. $A bate din gură degeaba$ (sau $în vânt)$ = a vorbi în zadar, a trăncăni. @2.@ A face o mișcare (relativ regulată). * #Expr.# $A bate din aripi$ = (despre păsări) a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile. $A bate mătănii =$ a îngenunchea și a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăință sau de cucernicie. ** (Despre organe sau părți ale corpului omenesc) A avea pulsații ritmice; a palpita, a zvâcni. $Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele.$ * #Refl.# $Mi se bate ochiul drept.$ ** (Despre un motor sau un organ de motor) A funcționa dereglat, scoțând zgomote anormale. @3.@ (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanță, până într-un anumit punct. $O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași.$ ** (#Înv.#) A bombarda. ** (#Reg.#; despre câini) A lătra. ** #Intranz.# și #tranz.# (Despre aștri) A atinge (ceva) cu razele. $Pune-ți pălăria, să nu te bată soarele la cap.$ ** (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). @4.@ A face aluzie critică la ceva. $Bate în ciocoi.$ * #Expr.# $A-și bate joc de cineva$ (sau $de ceva)$ = @a)@ a lua în derâdere pe cineva; @b)@ a necinsti, a viola o fată, o femeie. @5.@ (Despre vânt) A sufla. @6.@ (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc. @7.@ (În #expr.#) $A bate în retragere$ = @a)@ a se retrage din luptă; @b)@ a retracta cele spuse mai înainte. @8.@ (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanță de... $Bate în albastru.$ @III.@ #Intranz.# și #tranz.# A emite zgomote ritmice care indică ceva. ** (#Înv.#; despre telegraf) A emite țăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. * #Expr.# (#Tranz.#) $A bate o telegramă$ (sau $o depeșă)$ = a da, a transmite o telegramă. ** (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificație. - #Lat.# @batt(u)ere.@
                        
                            @A bate@ ≠ a se opri...
                        
                            @B'ATE@ vb. @1.@ a a...
                        
                            @B'ATE@ vb. v. $ajun...
                        
                            @b'ate@ vb., ind. pr...
                        
                            @A B'ATE bat 1.@ $tr...
                        
                            @A SE B'ATE mă bat@ ...
                        
                            @b'ate (băt'ut, 'ut)...
                        
                            @B'ATE,@ $bat,$ #vb....
                        
                            @a b'ate@ vb., ind. ...
cu cu No synsets found 
                            @CU@ #prep.# @I.@ Introduce un atribut sau un nume predicativ: @a)@ indică asocierea: $casă cu livadă;$ @b)@ indică conținutul: $pahar cu bere;$ @c)@ indică o posesiune sau posesori: $mașinuță cu motor;$ @d)@ indică o dependență, o legătură: $rudă cu mine;$ @e)@ indică o însușire: $copil cu talent;$ @f)@ indică instrumentul: $călătorie cu avionul.$ @II.@ Introduce complemente indirecte: $ține cu echipa studențească.$ @III.@ Introduce complemente circumstanțiale: @a)@ de mod: $câștiga cu acul;$ @b)@ formează locuțiuni modale: $cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul;$ @c)@ instrumental: $desenăm cu cărbune;$ @d)@ sociativ: $merg cu Irina;$ @e)@ de cauză: $nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie;$ @f)@ de timp: $nu venea cu săptămânile.$ (#Expr.#) $Cu anul$ (sau $cu ziua$ etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); @g)@ cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: $zi cu zi;$ @h)@ de relație: $e artist numai cu numele.$ @IV.@ Formează #loc. conj.# și #prep.#: $cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.$ @##V.##@ Cu valoare de #conj.#: $șoarecele cu pisica.$ - #Lat.# @cum.@
                        
                            @Cu@ ≠ fără...
                        
                            @CU@ prep. @1.@ (mod...
                        
                            @cu@ prep....
                        
                            @CU@ $prep.$ 1) $(in...
                        
                            cu doua capete ...
                        
                            cu valenta absoluta...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            Cu cel mult trei dif...
                        
                            cu audiență, care ar...
biciu biciu No synsets found 
                            @biciu@ n. @1.@ sfoa...
                        
                            @biciu@, bice....
                        
                            @B'ICIU@ ($#pl.#$ -$...
peste peste No synsets found 
                            @P'ESTE@ #prep.# (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) @I.@ (Introduce complemente circumstanțiale de loc) @1.@ (În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază, se aplică sau cade deasupra altuia) $Ploaia cade peste noi.$ * (Mișcarea are direcția orizontală) $Părul se împrăștie peste pernă.$ @2.@ (În legătură cu substantive care arată suprafața, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. $Alerga peste câmpuri.$ * #Loc. adv.# $Peste tot (locul)$ = pretutindeni. ** De jur împrejur. $Încinsă peste brâu cu un cordon.$ @3.@ Deasupra. $Se apleacă peste el.$ @4.@ Pe deasupra; dincolo de... $Sare peste gard.$ @II.@ (Introduce complemente circumstanțiale de timp) @1.@ (În legătură cu substantive însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărâte) După... $Peste un ceas.$ @2.@ (În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative) În timpul, în cursul. $Peste zi lucrează.$ @3.@ Mai mult decât... $A întârziat peste două ceasuri.$ @III.@ (Introduce complemente circumstațiale de mod) @1.@ (Așezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) $Pune întrebări peste întrebări.$ @2.@ (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decât. $Peste o mie de oameni.$ * #Loc. adv.# $Peste puterea$ (sau $puterile) cuiva$ = depășind puterile, posibilitățile cuiva, foarte greu. @IV.@ (Introduce complemente indirecte) Asupra. $S-a făcut stăpână peste toate.$ - @Pre@ (= $pe)$ + @spre.@
                        
                            @P'ESTE@ prep. @1.@ ...
                        
                            @p'este@ prep....
                        
                            @P'ESTE@ $prep.$ 1) ...
                        
                            peste rapitor de apa...
                        
                            @p'este@ #prep.# - @...
                        
                            @p'este@ prep....
                        
                            @péste@ prep. (din m...
                        
                            @p'este@ #prep.#...
                        
                            @peste@ prep. @1.@ a...
nas nas No synsets found 
                            @NAS,@ $nasuri,$ #s. n.# @1.@ Parte proeminentă a feței, situată între obraji, frunte și gură, servind ca organ al respirației și al mirosului. * #Loc. adv.# $Sub$ (sau, rar, $în) nasul cuiva$ sau $sub nas$ = în imediata apropiere, în față, sub ochii cuiva. (În legătură cu verbe ca "a vorbi", "a cânta" etc.) $pe nas$ = cu timbru nazal. * #Expr.# $A avea nas$ sau $a-și ridica nasul$ = a îndrăzni, a cuteza. (#Fam.#) $A-și lua nasul la purtare$ = a deveni prea îndrăzneț, a se obrăznici. $A (nu-) și cunoaște$ (sau $vedea, ști) lungul nasului$ = a (nu-) și da seama cât e în stare să facă cu puterile proprii; a (nu-) și da seama de măsura pe care trebuie s-o păstreze față de alții; a (nu) se comporta cuviincios. (#Fam.#) $A-i cădea$ (sau $a-i pica) nasul cuiva$ = a-și pierde îndrăzneala sau îngâmfarea, a rămâne rușinat, umilit. (#Fam.#) $Nu-ți cade$ (sau $pică) nasul dacă...$ = nu ți se întâmplă nimic, nu-ți pierzi demnitatea dacă... $Nu-i ajungi (nici) cu prăjina la nas$ = e foarte încrezut. $(A umbla$ sau $a fi, a se ține) cu nasul (pe) sus$ = a (fi) încrezut, sfidător. $A strâmba din nas$ = a fi nemulțumit. $A da nas$ (cuiva) = a îngădui prea multe (cuiva). $A tăia$ (sau $a scurta)$ nasul (cuiva) sau $a da$ (cuiva) $peste nas$ = a pedepsi, a rușina, a umili, a pune la locul lui (pe cineva). $A-i scoate$ (cuiva ceva) $pe nas$ = a-i reproșa (cuiva ceva) (cu răutate). $A (nu) fi$ (sau $face) de nasul cuiva$ = a (nu) fi potrivit cu cineva, a (nu) corespunde cuiva, a (nu) fi pentru cineva, a (nu) i se cuveni cuiva. $A-i$ veni (cuiva) $muștarul la nas$ sau $a-i tremura$ (cuiva) $nasul$ = a se supăra; a se enerva, a se înfuria. $A fi cu nasul de ceară$ = a fi foarte susceptibil. $A lăsa$ (sau $a pune) nasul în jos$ sau $în pământ$ = a se rușina, a se simți vinovat. $A se întoarce$ (de undeva) $cu nasul în jos$ = a se întoarce rușinat. (#Fam.#) $Să-ți fie în nas!$ = să-ți fie rușine! (#Fam.#) $A-și băga$ (sau $a-și vârî) nasul în ceva$ (sau $undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala)$ = a se amesteca într-o afacere, într-o problemă (care nu-l privește). $A duce$ (sau $a purta) de nas (pe cineva)$ = @a)@ a domina, a stăpâni, a conduce (pe cineva), determinându-l să facă ceva (care nu este în interesul său); @b)@ a amăgi, a înșela (pe cineva). $A scoate panglici pe nas$ = a exagera; a minți. $A(-i) trece$ (cuiva) $pe la$ (sau $pe lângă) nas$ = a(-i) trece pe dinaintea ochilor; a pierde un prilej favorabil. $A da$ (cuiva) $cu ceva pe la nas$ = a tenta (pe cineva). (#Fam.#) $A arunca (cuiva$ ceva) $în nas$ = a spune (cuiva ceva) direct, fără menajamente. $A-i râde cuiva în nas$ = a râde cuiva în față, bătându-și joc de el. (#Fam.#) $A-i ieși$ (sau $a-i da) pe nas$ = a o păți, a i se înfunda. (#Fam.#) $A(-i) întoarce nasul (cuiva)$ = a ignora ostentativ (pe cineva), a întoarce spatele (cuiva). $A trânti$ (sau $a închide$ cuiva) ușa $în nas$ = @a)@ a refuza să primească (pe cineva); @b)@ a pleca supărat de la cineva, închizând ușa cu putere. $A se împiedica de nas$ = avea nasul excesiv de lung. $A nu vedea de nas$ = a fi neatent. $A nu vedea mai departe decât lungul nasului$ = a fi mărginit. $A da cu nasul$ (pe undeva) = a trece (pe undeva) în grabă sau întâmplător. (#Fam.#) $A-și arăta$ sau $a(-și) scoate nasul (la iveală)$ = a apărea, a se înfățișa. $A da nas(ul) cu cineva =$ a se întâlni cu cineva pe neașteptate (și fără a dori). $(A se întâlni) nas în nas$ (cu cineva) = (a se întâlni) față în față (cu cineva). $Nu miroase a nas de om$ = nu e faptă de om vrednic. (#Ir.#) $Îi curge untura$ (sau $grăsimea) pe nas$ = e foarte slab. ** #Fig.# Miros dezvoltat, fin; simț de orientare în împrejurări dificile, capacitate de intuire exactă a unei situații. ** (Rar) Față, obraz, cap. @2.@ Proeminență a unei piese, care servește la fixarea piesei într-o anumită poziție sau la ghidarea, ridicarea sau distanțarea unei alte piese. @3.@ Partea anterioară a fuzelajului unui avion sau a corpului unei nave. - #Lat.# @nasus.@
                        
                            @NAS@ s. @1.@ $(ANAT...
                        
                            @nas@ s. n., pl. $n'...
                        
                            @NAS ~uri@ $n.$ 1) O...
                        
                            @nas (n'asuri),@ #s....
                        
                            nas
                        
                            @NAS@ bârnău, carină...
                        
                            @NAS@ partea anterio...
                        
                            @nas!@ $#interj.#$ @...
                        
                            @nas@ s. n., pl. $n'...
. . No synsets found