| Vezi |
Vezi |
No synsets found
|
@V'EZI@ interj. v. $...
vezi gagarici...
vezi gagarici, pacal...
vezi carnagiu...
vezi ERPETOLOG...
vezi ERPETOLOG...
vezi fluctua...
Vezi kukta....
vezi definitia adjec...
vezi definitia adjec...
|
| că |
că |
No synsets found
|
@CĂ@ #conj.# @1.@ Introduce propoziții subordonate: @a)@ completive; $Am spus că nu pot veni;$ @b)@ subiective: $Așa-i c-a venit și rândul meu?;$ @c)@ atributive: $Gândul că nu pot pleca mă chinuie;$ @d)@ (cauzale) căci, fiindcă. $Hai acasă că-i târziu;$ @e)@ (consecutive) încât, de. $E atât de slab, că-l bate vântul;$ @f)@ (concesive) deși, cu toate că, măcar că. $Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă;$ @g)@ (temporale) după ce, când. $Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.$ @2.@ (#Pop.#) Și. $Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.$ @3.@ (În #expr.#) $Nici că$ = nu. (Adversativ) $Numai că$ = dar, însă. @4.@ Într-adevăr, așa e. $Că bine zici d-ta.$ @5.@ De ce (nu)! cum (nu)! $Că nu mai vine odată.$ @6.@ Doar. $Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!$ * (Cu sens restrictiv) $Nu că mă laud, dar așa este.$ @7.@ (În formarea unor #loc.#) $Cum că, după ce că, măcar că$ etc. - #Lat.# @quod.@
@CĂ@ conj. @1.@ (con...
@CĂ@ conj. v. $dacă....
@că@ conjcț....
@CĂ@ $conj.$ @I.@ $(...
CĂ?utarea cuvântului...
@că@ #conj.# - @1.@ ...
@CĂ@ #conj.# @1.@ (I...
@că@ conj. (lat. $qu...
@că@ conjcț....
|
| avea |
avea |
No synsets found
|
@AVE'A,@ $am,$ #vb.# II. #Tranz.# @I. 1.@ A stăpâni, a poseda, a deține. * #Expr.# (#Fam.#) $Ce-am avut și ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. * #Fig.# (Complementul indică abstracte) $A avea o idee.$ * #Loc. vb.# $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorință$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui.$ @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz.$ * #Expr.# $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deține un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje.$ ** A conține, a cuprinde. $Lucrarea are tabele.$ @5.@ A ține, a purta. $În mână avea un buchet.$ * #Expr.# $A avea drag pe cineva$ sau (#refl. recipr.#) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (#Refl.#) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană.$ @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 #m.#$ * #Expr.# $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. $A avea foame.$ * #Expr.# $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? $N-are nimic!$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanță. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală). $Are pojar.$ @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături;$ @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună și se va face;$ @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice;$ @d)@ (Rar) A fi în drept. * #Expr.# (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă.$ ** #Unipers.# A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie.$ @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Servește la formarea perfectului compus) $A venit.$ @2.@ (Servește la formarea modului optativ-condițional) $Ar veni.$ @3.@ (Servește urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină.$ [#Prez. ind.# $am, ai, are, avem, aveți, au,$ (@III 1@) $am, ai, a, am, ați, au,$ (@III 2@) $aș, ai, ar, am, ați, ar,$ #prez. conj.# #pers.# 2 #sg.# $ai$ și (#reg.#) $aibi,$ #pers.# 3 $aibă$] - #Lat.# @habere.@
@AVE'A@ vb. @1.@ v. ...
@ave'a@ vb., ind. pr...
@A AVE'A am@ $tranz....
@ave'a (am, av'ut),@...
@ave'a^2 (a ~)@ #vb....
@AVE'A,@ $am,$ #vb.#...
@aveá@ (a) v. tr. V....
@a ave'a@ vb., ind. ...
@ave'a^1@ @(a ~)@ #v...
|
| gură |
gură |
No synsets found
|
@G'URĂ,@ $guri,$ #s. f.# @I. 1.@ Cavitate din partea anterioară (și inferioară) a capului oamenilor și animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; $#p. restr.#$ buzele și deschizătura dintre ele; buze. * #Loc. adv.# $Gură-n gură$ = foarte aproape unul de celălalt. * #Expr.# $A(-i) da$ (cuiva) $o gură$ = a săruta (pe cineva). $Cu sufletul la gură$ = @a)@ abia mai putând respira (de emoție sau de oboseală); @b)@ foarte bolnav, aproape de moarte. $A uita de la mână până la gură$ = a uita repede, a fi uituc. $Parcă se bat lupii la gura lui,$ se spune despre cineva care mănâncă lacom sau vorbește repede. $A se duce (ca) pe gura lupului$ = a dispărea. $A scoate$ (sau $a scăpa ca) din gura lupului$ = a (se) salva dintr-o mare primejdie. $A țipa$ (sau $a striga$ etc.) $ca din$ (sau $ca în) gură de șarpe$ = a țipa din răsputeri, deznădăjduit. $A se zvârcoli ca în gură de șarpe$ = a se zbate cu desperare. $A avea gura moale$ (sau $tare)$ sau $a fi moale$ (sau $tare) în$ (sau $de) gură$ = (despre cai) a se supune ușor (sau greu) la mișcările ce i se fac cu frâul. * Compuse: $gură-cască$ (sau $-căscată)$ = persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; $gură-de-lup$ = @a)@ defect congenital de conformație a feței omului, constând dintr-o despicătură la buza și la gingia superioară și în cerul-gurii, și în comunicarea cavității bucale cu fosele nazale; @b)@ ochi dublu al unei parâme; @c)@ unealtă cu care se îndoaie tabla groasă; $gura-leului$ = plantă erbacee ornamentală cu flori de diverse culori, asemănătoare cu o gură (@I 1@) $(Antirrhinum majus); gura-lupului$ = plantă erbacee cu flori vinete-violete, având o margine albă sau gălbuie $(Scutellaria altissima).$ ** Sărutare, sărut. @2.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ cu care cineva se hrănește. * #Expr.# $A pune$ (sau $a lua, a băga) ceva în gură$ = a mânca (puțin). $A i se face gura pungă$ = a avea o senzație de astringență din cauza unor alimente acre introduse în gură. $A da$ (cuiva) $mură-n gură$ = a-i da (cuiva) ceva de-a gata, fără să facă cel mai mic efort. $De-ale gurii$ = (lucruri de) mâncare. ** Îmbucătură, sorbitură, înghițitură. * #Expr.# $Nici o gură de apă$ = nimic. ** Membru de familie care trebuie hrănit. @3.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al vorbirii; cloanță. * #Expr.# $A tăcea din gură$ = a nu (mai) vorbi nimic. $A închide$ (sau $a astupa) cuiva gura$ = a face pe cineva să nu mai vorbească, a pune pe cineva în situația de a nu mai putea spune nimic. $A lua cuiva vorba din gură$ = @a)@ a spune tocmai ceea ce voia să zică altul în clipa respectivă; @b)@ a întrerupe pe cineva când vorbește. $A i se muia$ (cuiva) $gura$ = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. $A-l lua$ (pe cineva) $gura pe dinainte$ sau $a-l scăpa gura$ = a destăinui ceva fără voie, a spune ceva ce n-ar fi trebuit să spună. $A avea gura$ (sau $a fi gură) spartă$ = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret. $A fi slobod la gură$ = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe. $A fi cu gura mare$ = a fi certăreț. $A avea o gură cât o șură$ = a vorbi mult și tare. $A-și păzi$ (sau $ține$ etc.) $gura$ = a-și impune tăcere; a fi prudent în tot ce vorbește. $A(-i tot) da din gură$ (sau $cu gura)$ sau $a-i umbla$ (ori $a-i merge, a-i toca$ etc.) $gura (ca o meliță, ca o moară stricată$ sau $hodorogită$ sau $ca o pupăză)$ = a vorbi repede și fără întrerupere; a flecări. $A fi bun de gură$ = (adesea #peior.#) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă. $A fi rău de gură$ (sau $gură rea)$ = @a)@ a bârfi, a fi intrigant; @b)@ a prevesti (cuiva) ceva rău, nefavorabil. $A (nu) se uita în$ (sau $la) gura cuiva$ = a (nu) ține seamă de ceea ce spune cineva, a (nu) crede pe cineva. $A vorbi$ (sau $a zice, a spune$ etc.) $cu jumătate de gură$ (sau $cu gura jumătate)$ = a vorbi (sau a zice etc.) nehotărât, fără convingere. $E numai gura de el,$ se spune despre cineva care promite, dar nu se ține de cuvânt, sau care se laudă cu multe, dar nu face nimic. $A-i umbla$ (cuiva) $vorba prin gură$ = a nu găsi cuvântul potrivit pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l găsi). $A trece$ (sau $a umbla, a fi purtat) din gură în gură$ = (despre vorbe, cântece etc.) a (se) transmite de la om la om, din generație în generație. * Compus: $gură-spartă$ = om flecar, limbut, care nu poate ține un secret. ** Ceea ce spune cineva; vorbă, spusă, mărturisire. * #Expr.# $Gura lumii$ = vorbe, bârfeli, scorneli. $Gura satului$ (sau $a mahalalei)$ = (persoană care născocește) vorbe, bârfeli, intrigi. $A intra în gura lumii$ (sau $a satului, a mahalalei)$ = a ajunge să fie vorbit de rău. $A te lua după gura cuiva$ = a acționa (în mod greșit) după sfatul cuiva. $A se pune$ (sau $a sta) cu gura pe cineva$ = a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru; a cicăli pe cineva. ** Glas, grai. * #Expr.# $Nu i se aude gura,$ se zice despre un om tăcut, liniștit, potolit. $Cât îl ține$ (sau $îl ia) gura$ sau $în gura mare$ = foarte tare, din răsputeri. $A nu avea gură (să răspunzi$ sau $să spui ceva)$ = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva). ** Gălăgie, țipăt, ceartă. * #Loc. vb.# $A sta$ (sau $a sări, a începe) cu gura pe$ (sau $la) cineva$ = a certa pe cineva, a se răsti la cineva. * #Expr.# $A da gură la câini$ = a striga la câini să nu mai latre. ** (Personificat) Cel care vorbește; vorbitor. * #Expr.# $Gurile rele$ = bârfitorii. @4.@ Gura (@I 1@) considerată ca organ al cântării. @II.@ Deschizătură a unui obiect, a unei încăperi etc., prin care intră, se introduce, se varsă, iese etc. ceva, prin care se stabilește o comunicație etc. $Gura vasului. Gura cămășii. Gură de canal. Gura fluviului.$ * $Gură de ham$ = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și din cea care se petrece pe după gâtul calului. $Gură de apă$ = instalație care servește pentru a lua apă dintr-o rețea de distribuție. $Gură de incendiu$ = gură de apă la care se montează un furtun pentru luarea apei sub presiune în caz de incendiu. $Gură de foc$ = nume generic pentru armele de foc (grele). $Gură artificială$ = aparat compus, în general, dintr-un difuzor montat într-o incintă acustică, de formă și dimensiuni astfel alese, încât caracteristicile acustice să fie asemănătoare cu acelea ale gurii umane. * #Expr.# $A lega gura pânzei$ = @a)@ a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; @b)@ a se înstări. $A prins pânza gură$ = s-a făcut începutul. $A se afla$ (sau $a trimite pe cineva) în gura tunului$ = a fi expus (sau a expune pe cineva) la un mare pericol. - #Lat.# @gula@ "gâtlej, gât".
@G'URĂ@ s. @1.@ $(AN...
@G'URĂ@ s. v. $afirm...
@g'ură@ s. f., g.-d....
@G'URĂ ~i@ $f.$ 1) $...
@g'ură (g'uri),@ #s....
@gură,@ $guri #s. f....
@GURĂ@ aftă, bot, bu...
@gúră@ f., pl. $ĭ$ (...
@g'ură@ s. f., g.-d....
|
| întru |
întru |
No synsets found
|
@ÎNTRU@ #prep.# (Mai ales urmat de "un", "o" etc.; cu elidarea vocalei finale) În. @I.@ (Introduce un complement circumstanțial de loc) @1.@ (Arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu) $A locui într-un sat.$ @2.@ (Arată intrarea sau mișcarea în interiorul unui spațiu) $A intra într-o pădure.$ @3.@ (Arată direcția sau ținta mișcării) $A se da într-o parte.$ @II.@ (Introduce un complement circumstanțial de timp) @1.@ (Arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acțiune) $Într-un timp scurt.$ * #Loc. adv.# (#Înv.#) $Întru-ntâi$ = la început. (#Înv.#) $Într-acea$ = în acel timp. @2.@ (Arată timpul cât durează o acțiune) $Va plăti datoria într-un an.$ * #Expr.# $Întru mulți ani!$ = la mulți ani! @III.@ (#Înv.#; introduce un complement circumstanțial de scop) $Iese întru întâmpinarea musafirului.$ @IV.@ (Introduce un complement circumstanțial de mod) $A alerga într-un suflet.$ * #Loc. adv.# $Într-adins$ = intenționat, în mod voit. $Întru câtva$ = în oarecare măsură. @##V.##@ (Introduce un complement circumstanțial instrumental) $Este îmbrăcat într-o scurtă de piele.$ @VI.@ (Introduce un complement circumstanțial de relație) $A fi de acord întru totul cu cineva.$ @VII.@ (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri) $Râul s-a prefăcut într-un pod de gheață.$ - #Lat.# @intro.@
@'întru@ prep....
@'ÎNTRU@ $prep.$ 1) ...
@întru@ #prep.# - În...
@'întru@ prep....
@1) 'întru,@ a @-á@ ...
@2) 'întru@ prep. (l...
@'întru@ #prep.#...
@întru@ prep. în (cu...
@ÎNTRU@ #prep.# (Mai...
|
| un |
un |
No synsets found
|
@UN, O,@ $unii, unele,$ #art. nehot.# (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) $Un prieten.$ * (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) $O bucurie se vestea în ochii ei.$ * (Dă sens general substantivului) $Un artist, fie și mai genial decât Paganini.$ ** (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... $Mi se părea că văd un Platon.$ ** (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) $Un murdar.$ [#Gen.#-#dat.# #sg.# $unui, unei;$ #gen.#-#dat.# #pl.# $unor$] - #Lat.# @unus, una.@
@un@ adj. m., g.-d. ...
@un@ art. m., g.-d. ...
@un@ num. m. cu valo...
@UN o@ (@niște@) $ar...
un fenomen specific...
un cuvant medical......
un penis mai mic...
un coate goale, ce s...
un tip de culoare;sa...
|
| parte |
parte |
No synsets found
|
@P'ARTE,@ $părți,$ #s. f.# @I. 1.@ Ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu, dintr-un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porțiune. * $În parte$ = @a)@ #loc. adv.# în oarecare măsură, parțial; @b)@ #loc. adj. și adv.# separat, deosebit, unul câte unul, pe rând; @c)@ #loc. adv.# făcând abstracție de ceilalți, aparte. * #Expr.# $În (cea mai) mare parte$ = în majoritate; în bună măsură. $Cea mai mare parte (din...$ sau $dintre)$ = majoritatea. $Parte..., parte...$ = (despre oameni) unii... alții...; (despre lucruri) atât..., cât și...; (în corelație cu sine însuși) unii oameni..., alți oameni...; unele lucruri..., alte lucruri.... @2.@ Element constitutiv, precis delimitat, din structura unui tot, a unui ansamblu; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru; $#p. ext.#$ sector, compartiment. * $Parte de vorbire$ (sau $de cuvânt)$ = categorie de cuvinte grupate după sensul lor lexical fundamental și după caracteristicile morfologice și sintactice. $Parte de propoziție$ = cuvânt sau grup de cuvinte din alcătuirea unei propoziții, care poate fi identificat ca unitate sintactică aparte după funcția specifică îndeplinită în cadrul propoziției. * #Expr.# $A face parte din...$ (sau $dintre...)$ = a fi unul dintre elementele componente ale unui tot; a fi membru al unei grupări. $A lua parte la...$ = a participa; a contribui la... ** Diviziune (cu caracteristici bine precizate) a unei opere literare, muzicale etc. ** Ceea ce revine de executat fiecărui interpret sau fiecărui instrument dintr-o partitură muzicală scrisă pentru ansambluri. ** #Spec.# Porțiune a corpului unui om sau al unui animal care formează o unitate în cadrul întregului. @3.@ Ceea ce revine cuiva printr-o împărțire, printr-o învoială, dintr-o moștenire etc. * #Expr.# $Partea leului$ = partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig (realizat în comun), pe care și-o rezervă cineva pentru sine. (#Fam.#) $A face$ (cuiva) $parte de ceva$ = a da (cuiva) ceva, a face (cuiva) rost de ceva; a-l avea în vedere cu... $A-și face parte (din...)$ = a-și însuși ceva (în mod abuziv). $A fi la parte cu cineva$ = a fi asociat cu cineva la o afacere, a beneficia împreună cu altul de pe urma unui câștig. ** (#Pop.#) Ceea ce e hărăzit sau sortit (în bine sau în rău) cuiva; soartă, destin. * #Expr.# $A (nu) avea parte de cineva$ (sau $de ceva)$ = a (nu) se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a (nu) avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag. (#Fam.#, ca formulă de jurământ) $Să n-am parte de tine dacă știu.$ ** Noroc, șansă. ** (#Concr.#; #pop.#) Persoană considerată ca fiind predestinată să devină soțul sau soția cuiva ori în legătură cu care se face un proiect de căsătorie. @4.@ Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere, la o afacere etc., dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu; (#concr.#) cota respectivă care revine fiecărui participant. * #Loc. adj. și adv.# $În parte$ = @a)@ (care se face) în mod proporțional; @b)@ (în sistemul de arendare a pământurilor) (care se face) în dijmă, cu plata unei dijme. $La parte$ = (care este angajat) cu plata într-o anumită cotă din beneficiul realizat. * #Expr.# $Parte și parte$ = în părți, în cote egale. @II. 1.@ Regiune (geografică), ținut; loc; țară. * #Loc. adj.# $Din$ (sau $de prin) partea$ (sau $părțile) locului$ = care este din (sau în) regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar (din...). * #Loc. adv.# $În$ (sau $din, prin) toate părțile$ = (de) pretutindeni; (de) peste tot. $În nici o parte$ = nicăieri. $În ce parte?$ = unde? $Din ce parte de loc?$ = de unde? $În$ (sau $prin) partea locului$ = în (sau prin) regiunea despre care se vorbește; pe acolo. $În altă parte$ = aiurea. @2.@ Margine, latură, extremitate a unui lucru, a corpului unei ființe etc.; fiecare dintre cele două laturi sau dintre fețele ori muchiile unui obiect. * #Loc. adv.# $(Pe) de o parte... (pe) de altă parte...$ (sau $pe de alta...)$ = într-un ##loc.##.., într-alt ##loc.##..; într-o privință..., în altă privință..., dintr-un punct de vedere..., din alt punct de vedere... $Într-o parte$ = strâmb, oblic, pieziș. $La o parte$ = @a)@ într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine; @b)@ izolat, separat. * #Expr.# $A se da la o$ (sau $într-o) parte$ = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; $#p. ext.#$ a se eschiva, a se feri (să acționeze, să ia poziție). $La o parte!$ = ferește-te! fă loc! $A da la o parte$ = @a)@ a deplasa lateral; @b)@ a îndepărta, a elimina. $A pune la o parte$ = a economisi, a strânge. $A lăsa la o parte$ = a renunța la..., a înceta să... (#Fam.#) $A fi (cam) într-o parte$ = a fi zăpăcit, țicnit, nebun. @3.@ Direcție, sens (în spațiu). @4.@ #Fig.# Punct de vedere într-o problemă dată; privință. $Din partea mea fă ce vrei.$ @III. 1.@ Categorie socială, profesională etc.; tabără, grup, colectivitate; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie, tabără etc. * #Loc. adj.# $Din$ (sau $dinspre) partea mamei$ (sau $a tatălui)$ = care face parte din familia mamei (sau a tatălui). * #Expr.# $A fi$ (sau $a se declara) de partea cuiva$ = a fi alături de cineva, a se ralia la punctul de vedere al cuiva. $A avea de partea sa$ = a avea în favoarea, în sprijinul său. $A lua$ (sau $a ține) parte$ (sau $partea) cuiva$ = a apăra, a susține; a favoriza. (#Pop.#) $A se arunca$ (sau $a se da) în partea cuiva$ = a semăna cu cineva (din familie). $Din partea cuiva$ = în numele, ca reprezentant (al cuiva); trimis de cineva. ** (#Pop.#; în sintagmele) $Parte(a) bărbătească$ = (ființă de) sex masculin; totalitatea bărbaților. $Parte(a) femeiască$ = (ființă de) sex feminin; totalitatea femeilor. @2.@ Fiecare dintre persoanele, dintre grupurile de persoane etc. interesate într-o acțiune, într-o afacere sau într-un proces; fiecare dintre statele implicate într-un conflict, angajate în tratative etc. * $Parte contractantă$ = fiecare dintre persoanele sau dintre grupurile, statele etc. între care a fost încheiat un contract, un acord. - #Lat.# @pars, -tis.@
@Parte@ ≠ întreg...
@P'ARTE@ s. @1.@ v. ...
@P'ARTE@ s. v. $dest...
@p'arte@ s. f., g.-d...
@P'ARTE părți@ $f.$ ...
1.Parte a gnoseologi...
Parte componentă a u...
Parte comestibila a ...
Parte din corpul uma...
|
| , |
, |
No synsets found
|
@£,@ simbol pentru l...
@\$,@ simbol pentru ...
|
| nebunule |
nebunule |
No synsets found
|
|
| ! |
! |
No synsets found
|
|